Siguranța costă. Retragerea celor 23 de tone de „bananele periculoase” din comerț a trezit incertitudine în spațiul public. În timp ce responsabilii de siguranța alimentelor susțin că se fac peste 500 de probe anual pentru a identifica eventuale nereguli, consumatorii nu au decât să îi creadă sau să facă verificări pe cont propriu. Doar că pre'ul unui test de laborator poate ajunge la 2000 de lei și durează până 72 de ore. Despre utilitatea și riscurile pesticidelor au discutat invitatele emisiunii Moldova Gândește LIVE în ediția din 8 mai.
Depistarea reziduurilor de pesticid „Clorpirifos” în lotul de banane, importate din Ecuador a fost rezultatul unui control anual, planificat de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
„Planificarea se face la sfârșit de an, anul acesta de exemplu, sunt planificate 550 de probe pentru determinare reziduurilor de pesticide, circa 290 de origine autohtonă și 260 de import. În general, probele se prelevează în funcție de riscuri. Ne străduim să acoperim cât mai mulți agenți economici, de aceea putem preleva o singură probă de la un producător. (...)Operatorul primește un buletin de analiză ca să ne asigurăm că produsele ajunse pe masa consumatorilor sun bune pentru consum”, a declarat Marina Dintiu, șefa Secției monitorizare a siguranței alimentelor de origine non animală, ANSA.
Cât despre proveniența pesticidului, Marina Dentiu a menționat că acesta este utilizat pentru protejarea bananelor: „De obicei, pesticidul acesta vine din pungile în care sunt introduse bananele.Acestea sunt impregnate cu clorpirifos, ca pe parcursul transportării care poate dura mai multe de o lună să fie protejate. Nu toate țările și nu toți importatorii folosesc acest pesticid, sunt diferite pesticide care protejează produsele de factorii din exterior, mediu înconjurători sau dăunători”.
Prin urmare, ANSA nu verifică fiecare producător și nici fiecare lot, iar probele se prelevă aleatoriu. Respectiv, responsabilitatea revine operatorului și există mai multe acte care pot demonstra calitatea produselor.
„Certificatul de calitate pe care trebuie să-l aibă orice producător sau importator care arată corespunderea cu legislația națională. Deci practic asta este arma consumatorului”, a menționat șefa Secției Sănătate nutrițională și a copiilor, ANSP, Maria-Victoria Racu.
Or, consumatorii pot cere producătorului sau agentului economic actele care confirmă acest lucru.
„Sunteți în drept să solicitați de la comerciant un raport de încercări, un certificat de calitate care confirmă că produsele pe care le comercializează nu prezintă risc pentru sănătate. Acte care prezintă calitatea. Dacă sunt produse de import puteți solicita fie certificat de calitate, fie de conformitate, declarații, certificat de sănătate, însă comerciantul trebuie să se asigure că produsele pe care le comercializează nu prezintă risc pentru sănătate”, a punctat Marina Dentiu
O altă soluție ar fi testele de laborator care ar confirma concentrația de pesticide, dar este una costisitoare.
„Ați putea să vă adresați la laborator, însă consumatorii trebuie să fie conștienți că vor trebuie să suporte cheltuielile pentru investigațiile de laborator. Depinde câte reziduiri de pesticide se investighează: un singur pesticid sau metoda multi reziduală, variază, dar poate ajunge până la 2000 de lei”, a spus reprezentanta ANSA.
În plus e nevoie și de 72 de ore de așteptare a rezultatelor.
„Determinarea rezidurilor de pesticide este un proces complex și când raportul este neconform, laboratorul retestează a doua oară proba pentru a avea un rezultat sigur. Adică, când rezultatul este conform, testarea poate dura 48 de ore, iar când este neconform, mai durează încă o încercare pentru validarea primului rezultat”, a punctat Dentiu.
Totodată, invitatele emisiunii au menționat că limitele admisibile de pesticide se modifică frecvent la nivel european, de aceea, legislația națională, privind pesticidele a fost recent actualizată pentru a permite actualizarea acestor limite.
„Acestă practică a fost adoptată și pentru aditivii alimentai, este o hotărâre de Guvern care menționează existența listei naționale a aditivilor alimentari și deja lista națională se aprobă prin ordinul Ministerului Sănătății pentru a asigura acestă actualizare mai promptă. Pentru că totuși ne conducem de limitele europene, iar aceste limite dacă vorbim de pesticide această actualizare este cam o dată pe lună, de aceea noi ne-am asigurat că trimestrial, acest limite se vor ajusta”, a punctat Maria-Victoria Racu.
Menționăm că la începutul lunii mai Agenția pentru Siguranța Alimentelor a anunțat retragerea de pe piață a 23 de tone de banane în care era de depășită limita maximă admisibilă al reziduului de pesticide. Fructele au fost distribuite în două lanțuri de magazine, înainte să afle rezultatele analizei de laborator, prelevate în vamă.
