Republica Moldova și Uniunea Europeană urmează să-și aprofundeze cooperarea în domeniul apărării și securității la un nivel fără precedent, Chișinăul sfidând avertismentele Moscovei, informează Financial Times, dezvăluind în exclusivitate o propunere în acest sens a Uniunii. Antony Blinken s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev, în cadrul vizitei sale neanunțate în Ucraina. Secretarul de stat al SUA a spus că o parte dintr-un pachet recent de ajutor al SUA a sosit deja în țară, iar restul este în curs de livrare, scrie Rador.

Între timp, confruntările sunt în plină desfășurare în regiunea Harkov, după ce armata rusă a declanșat o ofensivă vineri și a ocupat zeci de kilometri pătrați. Cu toate acestea, Kievul afirmă că rezistă cu fermitate asalturilor și își întărește apărarea în zonă. Forțele ruse atacă în direcția Lyptsi și Vovchansk, două orașe amplasate la aproximativ douăzeci, respectiv cincizeci de kilometri nord-est de Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Chiar dacă există temeri că rușii vor reuși o pătrundere în fața unei armate ucrainene cu resurse limitate, Volodimir Zelenski a asigurat luni seară că forțele de apărare efectuează „contraatacuri” și că sectorul este în proces de întărire. „Ne confruntăm cu infanteria și echipamentele inamice”, a subliniat el.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu a afirmat marţi seară că este „prematur” să se spună dacă România va da sau nu sistemul Patriot Ucrainei, decizia, „extrem de importantă”, urmând a fi luată în cadrul CSAT. „O eventuală decizie a României deranjează foarte mult Moscova”, a mai afirmat Ciolacu, adâugând că „Rusia nu va ataca România”.

UPDATE Ucraina se confrunta marți seară cu întreruperi de energie electrică, după ce bombardamentele rusești asupra centralelor electrice au făcut ca acestea să nu poată face față scăderii temperaturilor, a anunțat compania de stat Ukrenergo, potrivit AFP.

UPDATE Republica Moldova ar urma să semneze un tratat în domeniul apărării cu Uniunea Europeană, informează Financial Times, care dezvăluie o propunere în acest sens a autorităților de la Bruxelles, scrie Gândul. Planul ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare și prevede că Republica Moldova urmează să sporească schimbul de informații cu UE, va efectua exerciții militare comune și va fi inclusă în sistemul comun de achiziții de arme al Uniunii. Propunerea de „parteneriat de securitate și apărare” cu Bruxelles-ul vine în ciuda avertismentelor repetate ale oficialilor ruși că Moldova ar putea avea aceeași soartă ca Ucraina dacă se aliniază cu Occidentul.

UPDATE Nikolai Patrușev (72 de ani), fostul șef al Consiliului de Securitate al Rusiei, a fost numit în funcția de consilier prezidențial responsabil de supravegherea construcțiilor navale, a anunțat marți Kremlinul, potrivit agenției de presă Reuters.

UPDATE Armata rusă a introdus în serviciu racheta balistică intercontinentală Bulava cu lansare de pe submarine, aceasta fiind un element-cheie al modernizării arsenalului nuclear de care dispune Rusia, a anunţat marţi presa de stat rusă, preluată de Reuters și Agerpres.

UPDATE Anne Keast-Butler, care a fost numită la conducerea operațiunilor de informații ale Marii Britanii în luna mai a anului trecut, a folosit primul său discurs important pentru a sublinia amenințarea tot mai mare reprezentată de Kremlin. Ea a declarat că GCHQ (serviciile secrete britanice) sunt „din ce în ce mai îngrijorate de legăturile tot mai strânse dintre serviciile de informații rusești și grupurile proxy pentru a efectua atacuri cibernetice - precum și operațiuni suspecte de supraveghere fizică și sabotaj”.

UPDATE Guvernul maghiar nu doreşte să participe în niciun fel la pregătirea militarilor ucraineni şi la livrarea de arme, dar presiunea asupra Ungariei este uriaşă şi este de aşteptat ca în următoarele săptămâni să aibă loc o mare luptă cu privire la propunerea NATO, a avertizat luni ministrul de externe de la Budapesta, Péter Szijjártó, citat de MTI, scrie News.ro.

UPDATE În plin război împotriva Ucrainei, economistul Andrei Belousov devine noul ministru rus al Apărării. Apropiatul lui Vladimir Putin trebuie să asigure aprovizionarea armatei și să stimuleze economia de război.

UPDATE Veteranul Oleg Simoroz, 32 de ani, care s-a alăturat Forțelor de Apărare în 2022 și și-a pierdut picioarele luptele din Donbas, estul țării, a primit acasă o convocare la biroul militar, relatează radiodifuzorul ucrainean TSN. Simoroz se afla în străinătate, pentru protezare, și a afirmat că „este pur și simplu haos cu citațiile”, scrie Libertatea.

UPDATE Un cetăţean american a fost reţinut pentru 10 zile de un tribunal rus pentru că ar fi utilizat un limbaj obscen în timpul unei percheziţii efectuate de poliţie în apartamentul său, a relatat marţi ziarul rus Kommersant.

UPDATE Situaţia din regiunea Harkov "nu este catastrofală" şi există indicatori care indică o stabilizare, a declarat şeful serviciului secret al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, la televiziunea naţională. Declaraţia lui Budanov a fost făcută după ce, cu o zi înainte, acesta ar fi declarat pentru New York Times că situaţia din regiune "este la limită" şi "se îndreaptă spre o situaţie critică în fiecare oră".

UPDATE Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat marţi ajutorul "crucial" al SUA, mulţumind Washingtonului pentru sprijinul bipartizan, dar în acelaşi timp a cerut SUA să trimită două sisteme de rachete Patriot suplimentare pentru a apăra oraşul Harkov şi restul regiunii nord-estice.

UPDATE Vladimir Putin va vizita China în această săptămână. Este prima deplasare externă a preşedintelui rus de la învestirea în noul mandat, notează Mediafax.

UPDATE Prezentatoarea și bloggerița Anastasia Ivleeva (33 de ani) revine cu prudență pe scenă, după luni de tăcere penitentă în urma scandalului „petrecerii aproape goale” de la Moscova. Ea este consiliată Vladimir Soloviov, realizator la postul de stat Russia 1, considerat unul dintre principalii propagandiști ai Kremlinului, relatează ziarul cehesc Blesk. „Este un proiect elaborat, coordonat de personalități marcante ale scenei media-politice oficiale. Regimul are nevoie de cei care pot influența masele”, explică experții în comunicare.

UPDATE Raportarea migranților la poliție, antrenarea copiilor în mânuirea armelor, sprijin logistic pentru luptătorii naționaliști ruși - sunt doar câteva din activitățile organizației „Obcina rusească”, care se dorește a fi o rețea de întrajutorare care promovează o viziune ultraconservatoare a Rusiei, se arată într-un Reportaj France24.

UPDATE Forţele ruse au preluat în ultimele ore controlul asupra localităţii Lukianţî, în apropiere de graniţa cu Rusia şi la aproximativ 40 de kilometri nord-est de Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, potrivit influentului grup de analiză ucrainean DeepState, care monitorizează zilnic evoluţia conflictului, relatează EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Șeful agenției de informații militare a Ucrainei a spus că situația din regiunea Harkov se îndreaptă spre stabilizare, dar că Rusia ar putea trimite mai multe rezerve în zilele următoare. Kirilo Budanov, șeful serviciilor militare de informații ucrainene, estimează că ofensiva rușilor asupra Harkovului va mai dura încă ”trei, patru zile”, informează New York Times.

UPDATE Vladimir Putin l-a înlocuit, duminică, pe Serghei Șoigu cu Andrei Belousov în funcția de ministru al apărării, mutându-l pe Șoigu în funcția de secretar al Consiliului de Securitate în locul lui Nikolai Patrușev. 

UPDATE Kievul l-a schimbat pe comandantul forţelor de la Harkov, unde armata rusă avansează, şi l-a instalat pe generalul de brigadă Mihailo Drapatii, artizanul eliberării regiunii Herson la nouă luni de la lansarea invaziei ruse, scrie agenţia de presă RBC-Ukraine, scrie news.ro.

UPDATE Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis să-l demită pe Nikolai Patruşev din funcția de șef al Consiliului de Securitate, dar să-l păstreze aproape. Patrușev, adept al liniei dure a Kremlinului și aliat vechi al lui Putin, va fi consilier la Kremlin, potrivit Ziare.com.

UPDATE Un tren marfar a fost deraiat, marți, în apropiere de Volgograd, în sud-vestul Rusiei, de către persoane neautorizate, scrie B1. Deraierea a avut loc în Gata Kotluban, în Volgograd. Un rezervor de carburant și un vagon au luat foc, iar flăcările au fost stinse la scurt timp, conform Ziare.com. Autoritățile ruse nu au oferit niciun detaliu despre acest incident și nici despre persoanele neautorizate care au pus la cale planul.

UPDATE Preşedintele american Joe Biden a promulgat luni o lege care interzice uraniul îmbogăţit rusesc, a anunţat Casa Albă, în cel mai recent efort al Washingtonului de a perturba invazia preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina, relatează Reuters. Interzicerea importurilor de combustibil pentru centralele nucleare va începe în aproximativ 90 de zile, dar permite Departamentului Energiei să emită derogări în caz de probleme de aprovizionare.

UPDATE „Nevăstuica sălbatică”, conform Business Insider, implică misiuni cu grad foarte ridicat de risc, efectuate de piloții ucraineni. Aceștia execută zboruri tip momeală și zboară la limita frontului pentru a atrage „în acțiune” apărarea antiaeriană inamicului, care se dovedește extrem de activă, scrie Defense Romania.

UPDATE Germania a anunţat transferul celui de-al treilea sistem de apărare aeriană PATRIOT în Ucraina, scrie Mediafax. „Nu a fost o decizie uşoară, pentru că nu avem atât de multe", a spus cancelarul Olaf Scholz. Germania va livra anul acesta arme Ucrainei de 7 miliarde de euro.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins marți ideea că demiterea lui Serghei Șoigu de la șefia Ministerului Apărării și mutarea lui la Consiliul de Securitate ar fi o retrogradare, scrie Reuters.

UPDATE Premierul român Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că a avut o discuţie cu preşedintele Klaus Iohannis despre trimiterea unui sistem Patriot către Ucraina, refuzând să-și arate poziția pe această temă și subliniind că urmează să se ia o decizie în acest sens în CSAT.

UPDATE Un al doilea oficial de rang înalt al Ministerului rus al Apărării a fost arestat sub acuzația de luare de mită, au declarat oficialii marți, la câteva zile după ce președintele Vladimir Putin l-a înlocuit pe ministrul Apărării, notează Adevărul. Comitetul de Investigații, cea mai înaltă agenție de investigare penală de stat din Rusia, a declarat că generalul Iuri Kuzneţov, șeful direcției principale de personal a ministerului, a fost arestat sub acuzația de luare de mită și plasat în arest preventiv.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a sosit marți la Kiev. Este prima vizită în Ucraina a unui oficial american de rang înalt de când Congresul a adoptat luna trecută un pachet de ajutor militar de 61 de miliarde de dolari. Călătoria, neanunțată public în prealabil, are ca scop să arate solidaritatea SUA cu Ucraina, care se luptă să respingă atacurile la granița de nord-est. Blinken, care a sosit la Kiev cu trenul marți dimineața devreme, speră să „trimită un semnal puternic de încredere ucrainenilor, care se află în mod evident într-un moment foarte dificil”, a declarat un oficial american pentru jurnaliștii care au venit cu Blinken. „Misiunea secretarului aici este într-adevăr să vorbească despre modul în care asistența noastră suplimentară va fi implementată în așa fel încât să îi ajute să își consolideze apărarea (și) să le permită să preia din ce în ce mai mult inițiativa pe câmpul de luptă”, a spus oficialul, potrivit Reuters.

UPDATE Preşedintele Ucrainei a semnalat, în mesajul video de luni seară, că ofensiva rusă din nord-estul ţării s-ar putea extinde la încă două regiuni, el declarând că se înregistrează activităţi ostile comise de grupuri de sabotaj, precum şi bombardamente asupra regiunilor Sumî şi Cernihov, în timp ce în Harkov forţele ucrainene au trecut la contraofensivă.

UPDATE Statele Unite consideră că demiterea ministrului rus al apărării arată că președintele Vladimir Putin este „disperat”. „Acesta este încă un indiciu al disperării lui Putin de a-și continua războiul de agresiune împotriva Ucrainei, în ciuda faptului că acesta reprezintă o povară semnificativă pentru economia rusă și are ca rezultat pierderi grele pentru trupele rusești”, a declarat Vedant Patel reporterilor. „Rusia a început acest război neprovocat împotriva Ucrainei. Putin ar putea să-l încheie în orice moment prin retragerea forțelor sale din Ucraina”, a continuat purtătorul de cuvânt.

UPDATE Spioni ruși plănuiau să declanșeze o serie de atacuri cu bombă în capitala Kiev și în orașul Liov din vestul țării, afirmă autoritățile din Ucraina, conform Sky News. Biroul procurorului general al Ucrainei a informat luni că autoritățile au arestat doi agenți militari ruși în legătură cu planurile de a comite atacuri în centre comerciale și în apropierea unei cafenele din Kiev, precum și la o întreprindere din industria de apărare din Liov, confiscând totodată 19 dispozitive explozive. Potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), patru dintre bombe urmau să fie detonate la Kiev în ziua de 9 mai, când Rusia celebrează victoria sovietică asupra Germaniei naziste din 1945. „Conform planului serviciilor speciale rusești, explozibilii urmau să fie detonați în timpul orelor de vârf ale supermarketurilor, pentru a provoca daune maxime populației civile”, afirmă SBU. Dispozitivele explozive ce urmau să arunce în aer zone comerciale din Kiev erau disimulate în pachete de ceai, în timp ce o bombă a fost plasată într-o maşină pentru o explozie în apropierea cafenelei, potrivit SBU. Atacul de la Lvov era plănuit să aibă loc în februarie, a precizat SBU. Ţinta era, potrivit procurorilor, o întreprindere din domeniul apărării, nemenționată.

UPDATE Statele Unite fac „tot ce este omeneşte posibil” pentru a furniza rapid armament Ucrainei, care se confruntă cu o nouă ofensivă rusă, a declarat luni consilierul pe probleme de securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, transmite AFP. Un nou pachet de ajutor va fi anunţat „în următoarele zile”, cu scopul de a accelera „ritmul livrărilor”, a adăugat consilierul prezidenţial Jake Sullivan într-un briefing de presă.

Rusia continuă să atace Ucraina. Bombardamentele s-au soldat cu mai mulți răniți. Ambasadorul Ungariei, Antal Heizer, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial. Ucraina se implică în războiul din Orientul Mijlociu. Ucraina a primit 11 cereri din partea unor țări care solicită ajutor în combaterea dronelor iraniene, potrivit președintelui Volodimir Zelenski. O nouă rundă de negocieri trilaterale era planificată pentru această săptămână, însă întâlnirea este amânată la propunerea SUA, mai anunță Zelenski. 

Între timp, președintele american Donald Trump a avut o convorbire telefonică de aproximativ o oră cu liderul rus Vladimir Putin. Discuția a vizat evoluțiile recente ale situației globale, războiul dus de SUA și Israel împotriva Iranului, dar și despre războiul din Ucraina, anunță Kremlinul. Trump a spus că între Putin și Zelenski există o „ură imensă”, apoi a spus că sancțiunile împotriva unor țări ar putea fi ridicate. Reuters și The New York Times susțin că este vorba de ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. În context, Putin ar putea să fie unul dintre marii câștigători ai războiului din Iran, notează Politico.

UPDATE Forțele ruse continuă să insiste în încercările de a captura orașele Pokrovsk și Mîrnohrad din regiunea Donețk, dar efectivele Corpului 7 de Intervenție Rapidă al Forțelor de Asalt Aerian ale Ucrainei frânează ofensiva și le provoacă pierderi rușilor. "Forțele de apărare zădărnicesc intențiile inamicului, provocând pierderi semnificative de personal și echipamente", a transmis unitatea ucraineană.

UPDATE Dronele ucrainene au lovit un depozit de drone Shahed pe aeroportul din Donețk, relatează Astra. Atacul a avut loc sâmbătă, iar armata ucraineană a difuzat recent imaginile. Dronele erau depozitate în noul terminal al aeroportului Prokofiev. Mai mulți specialiști veniți din zona economică specială Alabuga din Tatarstan, unde Rusia produce aceste drone, au fost răniți. Patru membri ai brigăzii ruse de drone Grom Kaskad au fost, de asemenea, răniți, relatează Nexta.

UPDATE Forțele ruse au atacat Ucraina cu 137 de drone în timpul nopții. Până la ora locală 8:00, forțele ucrainene de apărare aeriană au distrus și bruiat 122 de drone. 12 drone au lovit în 10 locuri. De asemenea, resturi de drone avariate au căzut în 10 locuri, au comunicat Forțele Aeriene ale Ucrainei.

UPDATE „Am avut o ședință cu echipa noastră de negociere. Este important că, în realitate, comunicăm 24/7 cu partea americană. În prezent, prioritatea partenerilor și întreaga atenție sunt concentrate asupra situației din jurul Iranului, iar din acest motiv întâlnirea care fusese planificată pentru această săptămână, la propunerea părții americane, este amânată. Totuși, Ucraina este pregătită pentru o întâlnire în orice moment, în formatul care poate ajuta și care va fi realist din punctul de vedere al încheierii războiului. Echipa a prezentat informații despre planurile părții ruse, în măsura în care acestea ne sunt cunoscute, în primul rând datorită activității serviciilor noastre de informații. Am însărcinat echipa să comunice încă o dată cu negociatorii americani pentru a confirma, în primul rând, disponibilitatea noastră pentru o cooperare strategică comună în domeniul securității, inclusiv pentru apărarea împotriva dronelor de atac, iar în al doilea rând pentru a reconfirma disponibilitatea noastră de a lucra în mod substanțial pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE „Vedem că rușii încearcă acum să manipuleze situația din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului în favoarea agresiunii lor, precum și să transforme atacurile regimului iranian asupra vecinilor și asupra bazelor americane, de fapt, într-un al doilea front al războiului Rusiei împotriva Ucrainei și, mai larg, împotriva întregului Occident. Acest lucru nu trebuie permis. Răului nu trebuie să i se ofere oportunități de coordonare, însă protejarea vieții trebuie să fie coordonată clar. Tocmai pentru acest lucru lucrăm. Mulțumesc tuturor celor care ajută!”, a scris Volodimir Zelenski pe canalul său de Telegram.

UPDATE Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a convocat luni o întâlnire la Kremlin pentru a discuta despre situația de pe piața mondială a petrolului și gazelor, notează Mediafax. Putin a declarat că războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului a declanşat o criză energetică globală şi a avertizat că producţia de petrol dependentă de Strâmtoarea Ormuz ar putea înceta curând. Putin a afirmat că Rusia, „al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume şi deţinătoarea celor mai mari rezerve de gaze naturale”, este gata să colaboreze din nou cu clienţii europeni dacă aceştia doresc să revină la o cooperare pe termen lung, scrie NewsWeek.

UPDATE Premierul Estoniei, Kristen Michal, a confirmat luni disponibilitatea țării sale de a discuta propunerea președintelui francez Emmanuel Macron privind extinderea garanțiilor nucleare ale Parisului la nivel european, relatează EFE. În timp ce inițiativa naște dezbateri în regiunea Mării Baltice, România adoptă o poziție de neangajare, reiterând încrederea în umbrela nucleară americană.

UPDATE Importurile europene de armament s-au triplat în intervalul 2021-2025 faţă de perioada precedentă de cinci ani din 2016 până în 2020, arată cel mai recent raport al Institutului Internaţional de Cercetări pentru Pace (SIPRI), citat luni de dpa, conform Agerpres. Conform documentului, livrările de armament la nivel mondial au crescut cu 9,2% faţă de cele două cincinale precedente. SIPRI estimează volumul de arme livrat, nu valoarea acestora, precizează dpa. Cantităţile de armament înregistrează fluctuaţii semnificative în funcţie de comenzile din fiecare an, dar institutul urmăreşte tendinţele pe termen lung, comparând una cu alta perioade de cinci ani.

UPDATE Orașul Huleaipole din regiunea sudică Zaporojie e pe cale să cadă în mâinile rușilor, dar forțele ucrainene aflate în zonă susțin că este o pierdere care „face parte din plan”. Pe de altă parte, în primele luni ale acestui an, forțele ucrainene au eliberat peste 400 kmp din teritoriul ocupat de Rusia în sudul țării, zădărnicind eforturile Moscovei de a lansa o ofensivă sudică, a declarat Volodimir Zelenski. Unitățile ucrainene au intrat în ofensivă în regiunile Zaporojie și Dnipropetrovsk, unde avansurile Rusiei s-au oprit, iar Kievul este mai optimist acum decât la sfârșitul anului trecut, notează Știripesurse.

UPDATE Autorităţile ucrainene au raportat că, în noaptea de 9 spre 10 martie, Rusia a atacat oraşul Harkiv. În urma loviturii unei drone, au fost avariate case dintr-un sector rezidenţial privat din cartierul Holodnohirsk. Primarul orașului, Ihor Terehov, a informat că rușii au lansat mai multe lovituri asupra aceluiaşi cartier. Bombardamentele s-au soldat cu patru răniţi. Potrivit șefului Administrației Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, este vorba despre trei femei de 58, 38 și 52 de ani și o fată de 17 ani, cărora medicii le-au acordat îngrijiri la fața locului. De asemenea, Sinehubov a precizat că, în urma atacului, au fost avariate trei case și un automobil, scrie Rador.

UPDATE Luni, în seria sa de interviuri și conferințe de presă despre război, Donald Trump a spus că Statele Unite iau în considerare relaxarea unor sancțiuni petroliere pentru a combate creșterea prețurilor. „Avem sancțiuni asupra unor țări. O să ridicăm acele sancțiuni până se rezolvă situația”, le‑a spus Trump jurnaliștilor. „Apoi, cine știe? Poate nu va mai fi nevoie să le reimpunem – va fi atâta pace”, a adăugat el. În aceeași conferință de presă, Trump a spus că a avut o convorbire „foarte bună” cu președintele rus Vladimir Putin, despre care a afirmat că „vrea să fie de ajutor”. Trump nu a precizat însă ce sancțiuni sau asupra căror țări ar putea fi ridicate, deși SUA au relaxat deja temporar unele sancțiuni pentru a permite Indiei să cumpere petrol rusesc blocat pe mare, scrie Rador.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că administrația americană ar putea relaxa anumite sancțiuni petroliere impuse Rusiei, ca parte a unor măsuri menite să stabilizeze piețele energetice globale, afectate de războiul din Iran și de perturbările majore ale aprovizionării cu petrol. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă dedicate crizei din Orientul Mijlociu.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american Donald Trump au discutat luni în cadrul unei conversaţii telefonice "sincere şi constructive" despre războiul din Iran şi cel din Ucraina, a anunţat Kremlinul, notează AFP, potrivit Agerpres. Aceasta a fost prima conversație între cei doi lideri de la ultima lor discuție telefonică din decembrie 2025. Potrivit lui Ușakov, apelul, care a durat aproximativ o oră, a avut loc la inițiativa Washingtonului, pentru a aborda „o serie de chestiuni extrem de importante legate de evoluția actuală a situației internaționale”. În ceea ce priveşte Ucraina, Vladimir Putin i-a oferit omologului său american "o descriere a situaţiei actuale de pe linia de contact, unde trupele ruse avansează cu mare succes", a explicat Uşakov. Putin a "evaluat pozitiv eforturile de mediere întreprinse" de Donald Trump pentru a încerca să găsească o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina, după mai multe runde de negocieri care până acum nu au reuşit să ducă la încetarea ostilităţilor.

UPDATE Președintele Donald Trump a confirmat convorbirea în cadrul unei conferințe de presă, unde a declarat că a avut o „discuție foarte bună” cu Vladimir Putin. Potrivit liderului de la Casa Albă, una dintre temele importante abordate a fost războiul din Ucraina și mai cu seamă „pacea din Ucraina”. Putin ar fi avansat mai multe propuneri pentru încheierea rapidă a conflictului din Iran. De asemenea, conform Reuters, administrația Trump ia în considerare relaxarea suplimentară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc, scrie Gândul.

UPDATE Președintele Donald Trump a discutat luni seară la telefon cu liderul rus Vladimir Putin despre evoluțiile recente ale situației globale, după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Consilierul prezidențial rus Iuri Ușakov, a confirmat pentru TASS, convorbirea dintre cei doi lideri. Potrivit consilierului prezidențial de la Kremlin, dialogul dintre cei doi lideri a fost „unul direct și constructiv”, în linie cu contactele anterioare dintre Washington și Moscova. Discuția dintre Donald Trump și Vladimir Putin ar fi vizat mai multe subiecte importante legate de situația internațională. „În această seară a avut loc un apel telefonic între președinții Rusiei și Statelor Unite. Conversația a fost una de lucru, deschisă și constructivă, așa cum se întâmplă de obicei în dialogul dintre liderii Rusiei și Statelor Unite”, a declarat Ușakov. Potrivit acestuia, apelul a fost inițiat de președintele american. „Donald Trump l-a sunat pe Vladimir Vladimirovici Putin pentru a discuta o serie de subiecte extrem de importante legate de evoluțiile recente ale situației globale”, a adăugat Ușakov. Oficialul rus a precizat că discuția a durat aproximativ o oră și că ambii lideri au convenit asupra necesității menținerii unor contacte regulate. „Președintele SUA a menționat că, așa cum s-a convenit anterior, contactele lor ar trebui să fie regulate”, a spus Ușakov, adăugând că „ambii lideri au spus că sunt pregătiți”.

UPDATE Unsprezece țări au cerut ajutorul Kievului pentru a contracara dronele iraniene Shahed în contextul războiului din Iran și al atacurilor continue ale Teheranului împotriva statelor din Golf, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a explicat că Ucraina este dispusă să ajute, dar numai pe cei care ajută Kievul „să protejeze viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. „Unele solicitări au fost deja satisfăcute prin decizii concrete și sprijin specific”, a declarat Zelenski.

UPDATE Loviturile militare lansate de SUA și Israel împotriva Iranului au declanșat un nou șoc pe piețele energetice, iar efectele se văd deja în economia Rusiei. Creșterea bruscă a prețului petrolului îi oferă Kremlinului o gură de oxigen financiară exact în momentul în care costurile războiului din Ucraina începeau să apese tot mai greu asupra bugetului. Potrivit unei analize publicate de Politico, conflictul din Orientul Mijlociu riscă să transforme Moscova într-unul dintre principalii beneficiari ai escaladării regionale. După bombardarea unor instalații petroliere iraniene de către Israel, prețul petrolului de referință a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din vara lui 2022, când piețele au reacționat la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Pentru Kremlin, această evoluție înseamnă venituri suplimentare substanțiale, într-un moment în care economia rusă era supusă unei presiuni tot mai mari din cauza sancțiunilor occidentale și a costurilor războiului, scrie Spotmedia.

UPDATE Sute de tineri croaţi s-au prezentat, luni, 9 martie, la centrele de recrutare, pentru serviciul militar obligatoriu. Croaţia eliminase această obligaţie în 2008, notează BBC. Croația a devenit, aşadar, una dintre cele 10 țări NATO care au reintrodus serviciul militar obligatoriu, alăturându-se Greciei, Turciei, țărilor scandinave și țărilor baltice.

UPDATE La o săptămână după ce Donald Trump a calificat guvernul spaniol drept „groaznic” și a amenințat că va întrerupe relațiile comerciale cu Madridul, liderii Spaniei sunt în continuare furioși pe cancelarul german Friedrich Merz pentru că a rămas tăcut în Biroul Oval în timp ce președintele american își rostea tirada, scrie Politico.

UPDATE Premierul ungar Viktor Orban a declarat că țara sa este interesată de continuitatea existenței Ucrainei, deoarece e important pentru maghiari să existe "întotdeauna ceva" între Ungaria și Rusia. Orban a spus într-un discurs că, atunci când Ungaria era vecină cu Uniunea Sovietică, acest lucru nu era benefic pentru țară. "De aceea, suntem interesați nu de slăbirea Ucrainei, ci de consolidarea ei. Ar trebui să existe întotdeauna ceva – ați putea chiar să o numiți Ucraina – între Rusia și Ungaria. Privim lumea nu din perspectiva ucrainenilor, ci din perspectiva maghiarilor, iar securitatea maghiarilor poate fi garantată cu mai mult succes, dacă nu suntem vecini cu Rusia", a remarcat el. El a adăugat că acesta este motivul pentru care "Ucraina se poate baza întotdeauna pe sprijinul Ungariei". "Singura întrebare este cum vedem locul Ucrainei în această Europă. Nu vrem să-i lăsăm să intre în UE. Ei se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri", a spus Orban. El a adăugat că Ungaria "nu vrea să vadă astfel de oameni, o astfel de țară în Uniune", ci va căuta un acord strategic între UE și Ucraina care să determine viitorul Ucrainei "într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, maghiarii", notează Spotmedia.

UPDATE Tensiunile diplomatice dintre Kiev și Budapesta cresc după reținerea convoiului ucrainean care transporta numerar și aur din Austria spre Ucraina, relatează Mediafax. Ambasadorul Ungariei în Ucraina, Antal Heizer, a fost convocat luni, la Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev, unde autoritățile ucrainene au prezentat un protest oficial.

UPDATE Suedia își intensifică pregătirile pentru posibile crize sau conflicte și își îndeamnă cetățenii să facă stocuri de produse esențiale, inclusiv combustibil, alimente și generatoare electrice, scrie Novinite. Guvernul a alocat 1,4 miliarde de coroane suedeze autorităților locale pentru consolidarea apărării civile și a rezilienței la nivel local, a anunțat luni ministrul Apărării Civile, Carl-Oskar Bohlin. Cinci milioane de exemplare ale ghidului suedez de 32 de pagini, intitulat „În caz de criză sau război” (If Crisis or War Comes), au fost distribuite în locuințele din întreaga țară. Publicația oferea îndrumări detaliate privind stocarea produselor esențiale și localizarea adăposturilor sigure în cazul în care ar izbucni un război.