Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1057: Alertă națională, pene de curent și lupte grele pe front! Volodimir Zelenski e în Polonia

/VIDEO/ Primea 4 mii de lei, dar leafa declarată era de 500 de lei. Acuzațiile unui pensionar aduse fostului angajator, cândva ministru

missing
26 mai 2024, ora 10:00

Nu este de acord cu pensia pe care o primește și Pantelimon Moisei, un locuitor al capitalei, care a lucrat, o bună parte din viață, la o companie privată. Pensionarul este supărat pe angajator pentru că nu ar fi reflectat, la stat, tot salariul pe care-l primea. Adică, în loc de 4 mii, pentru care semna, oficial primea... 500 de lei. Respectiv, contribuția pentru fondul social era mică. Spune că a încercat să rezolve amiabil situația și a cerut angajatorului să confirme tot salariul, dar și toate orele de muncă pe care le lucra. Dar, pentru că nu a fost posibil, s-a adresat în instanță. De două luni, dosarul său este la Curtea Supremă de Justiție. A întrebat când ar putea avea o finalitate, iar răspunsul a fost că „în vreo 5 ani”. Angajatorul, de altfel, a fost și ministru al Comerțului în primele guverne de după independență, neagă toate acuzațiile.

„Am activat la societate pe acțiuni LT Petricani 33, administrator era domnul Tudor Slănină. Am activat deodată un an de zile ca sudor, pe urmă m-am transferat. Tot la dânșii am fost ca paznic, de bază era. Pe urmă eram responsabil de apă și canalizare, responsabil pe sala de cazane pe gaz și cazane pe aburi, unde am fost trimis de către domnii și am terminat cursurile speciale.

Și pentru toate, ceea ce lucram, eram remunerat. Nu spun că nu era achitat, era achitat salariu foarte, foarte bun. Când ziceți foarte bun? - Pe timpurile celea, când m-am angajat, era de 4 mii, în 2003. Și eram foarte satisfăcut. Creștea și salariul, și responsabilitatea”.

Pantelimon Moisei afirmă că, în borderoul de salarii, semna pentru o leafă lunară de 4 mii, chiar din primii ani de angajare. Dar, când a venit vremea să se pensioneze, a aflat că salariul său, din acea perioadă, era de opt ori mai mic. 

„- Dovada de 4 mii de lei, de la domnii. - Deci v-ați pensionat în anul?... - 2016 - În care vedem salariul lunar de funcție, 4 mii de lei. - Da. Dar când m-am pensionat mi s-a stabilit o pensie de 1,119 lei. - Când ați văzut această sumă...? - Iată, suma de la CNAS. - Când ați văzut-o credeați că e o eroare...? - Când am văzut-o mi se părea că așa-i la toți, la toți se dă așa pensie, atunci așa era. Era salariul bun, când am început, zic, ia stați bre. Eu având așa salariu mare și așa pensie mică. Și am fost la CNAS, și zic, fetelor ce se întâmplă? - Noi calculăm pensia după datele de la care ne prezintă organizația unde lucrați. Și mi s-a eliberat un extras din contul meu personal, mi le-a prezentat și citit, prezentat niște cifre, m-ai să cad jos. În primul rând, salariul era de 500 de lei indicat”.

Fostul salariat susține că a încercat să soluționeze problema pe cale amiabilă. S-a adresat cu un demers către conducerea companiei, prin care a cerut să i se prezinte borderoul salarial, pe care semna pentru leafa primită lună de lună. Dar zice că a fost refuzat, pentru că ar conține date cu caracter personal ale altor angajați. 

„M-am mai gândind eu la dânșii și zic să depun o cerere chemare în judecată, invocând că, privind refuzul de a-mi elibera careva copii de la borderoul cu salariu pe perioada activității, 2003-2018. A fost o ședință de judecată. La judecătoria Centru, acolo se examinează problemele date. Prima judecată a fost de a soluționa întrebările amiabil. La judecată domnul nu s-a prezentat, a venit avocatul. Și cererea mea a fost respinsă cu dreptul de a fi atacată la Curtea de Apel. Am atacat la Curtea de Apel, unde la Curtea de Apel a fost acceptată cererea mea și transmisă înapoi la judecătoria Centru”. 

Și din nou cererea i-a fost respinsă, dar cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. 

„Așa, 4 ani de zile. Am depus o cerere către Judecătoria Centru. Rog frumos să fie examinat dosarul meu în timp de urgență, așa cum prevede legea. Că dosarele care se supun codului de procedură civilă, să fie examinate de urgență și în timp foarte scurt.

Și acuma dosarul meu se află la Curtea Supremă de Justiție. - Cam de cât timp se află la Curtea Supremă? - Deja de vreo două luni de zile. Am achitat toate impozitele care se cer, am achitat chitanța, tot cum trebuiește. Mi-au spus că nu mai trebuie nimic, tot normal. Au trecut deja aproape două luni de zile, am sunat la cancelarie. - Fetelor ce se aude cu dosarul meu? le dau numărul la dosar. - Dosarul este, dar el este în perioadă de așteptare. - Nu a revenit niciunui judecător... - Nu, nici un judecător să-l ia. Zic: Cât pot să aștept, cât e această perioadă de așteptare? Dacă e dosarul dumneavoastră, cum e clasat el, undeva 5-6 ani. Zic, vă mulțumesc frumos, undeva mi-ați dat 5-6 ani de viață. Iată problema”.

Pensionarul speră ca decizia Curții Supreme să-l prindă în viață. 

„Eu nu doresc nimic, nici de la CNAS. Doresc de la Prometeu, de la domnul Slănină Tudor, să achite diferența ceea care nu a fost corect mie. Nu corect, dar legal. Orele sunt incluse și dovedite și de dânșii, că am lucrat atâtea ore - să fie transmise la CNAS. Dar CNAS-ul să facă recalcularea pensiei. Și gata. Mai mult nu doresc nimic, nu doresc război, doresc pace, și mai departe să fie recalcularea pensiei”.

Chiar și după ce a ieșit la pensie, bărbatul continuă să muncească, tot în serviciul de pază, doar că la o altă întreprindere. 

„Activez, și activez și la moment. Pentru că cu pensia asta mi-a stabilit-o el... Pensia să fi fost stabilită deodată normal, era pensie mai mare la mine, dar sunt nevoit să lucrez și la moment. - Ați încercat să înțelegeți cam cât era să fie pensia dacă era stabilită corect, dacă să fi luat acel salariu de bază, de 4 mii de lei? - Dacă salariul e 4 mii de lei și scoateți 500 de lei, de 3-4 ori mai mult trebuia să fie. La mine trebuia să fie undeva în jur de 3 mii de lei”.

Tot el ne-a pus în legătură cu o altă fostă angajată a companiei, Larisa, unde a muncit și el, care ne-a spus că a ieșit cu o pensie de circa 800 de lei, deși ridica salarii, în cele mai bune perioade, de circa 5-6000 de lei. 

„Eu am lucrat la sezon, știți cum. Eu am lucrat patru luni și pe urmă eram din cont propriu, sau cinci luni și apoi din cont propriu. Eu să vă spun sincer, nu știu cum mi-o pus mie pensia. Da, am ieșit cu pensia mică, nu-s mulțumită, dar cred că s-au împărțit lunile acelea pe care le-am lucrat și de-atâta. Eu am lucrat 20 și ceva de ani, dar cred că s-au luat numai lunile acelea în care mi-au transferat banii”.   

Am luat legătura și cu administratorul companiei, Tudor Slănină. Acesta ne-a dezvăluit, printre altele, că a deținut funcția de ministru al Comerțului, în primele guverne de după independență. Inițial, ne-a spus că nu înțelege despre ce fost angajat vorbim. Cu toate acestea, a negat că ar fi existat diferențe între salariile achitate și cele raportate către stat. 

„Ei au cartelele de muncă, ce e scris în borderourile de plată. Cum adică s-au dus și acolo a arătat că au primit chipurile salarii mici, dar în borderou au primit salarii... Cum s-au semnat în borderou, așa au fost salariile. Eu nu pot spune acuma ce a fost, cum trebuie. Trebuie documente de ridicat, cine, nu cunosc”.

Apoi am convenit să continuăm discuția după ce-i expunem întrebările detaliat. În cadrul unei convorbiri ulterioare la telefon, Slănină a negat toate acuzațiile aduse și s-a arătat mirat de interesul echipei noastre pentru cazul pensionarului. 

„Noi ne-am apărat și în instanță, peste tot ni s-a dat câștig de cauză. El a pierdut. La Curtea de Apel tot a pierdut. Noi am anexat toate documentele. El acum s-a adresat la Curtea Supremă. Rămâne să vă faceți concluzia. - Sunteți procuror, judecător, de ce vă ocupați cu investigații de chestiuni juridice. - Eu nu dau verdicte. - Presupun că vă cunoașteți”. 

Potrivit acestuia, în toate instanțele de până acum au fost prezentate toate copiile documentelor ce-ar demonstra că fostul angajat nu are dreptate. Acum, compania este gata să se apere și la Curtea Supremă de Justiție. 

Abonează-te la canalul nou de Youtube „Moldova Gândește” și activează clopoțelul pentru notificări! 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Cine este Călin Georgescu? Terapia cu șoc de la alegerile prezidențiale din România
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: 1000 de zile de război. Ucraina rezistă contra ursului turbat, înnebunit după miros de sânge
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Antieroii campaniei electorale. Cine sunt cei care incită la ură și dezbinare în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Referendum salvat la limită de diasporă. Alegerile au fost influențate de corupție, îngâmfare și lene
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: UE sau russkii mir? Să avem grijă ce alegem la referendumul din 20 octombrie
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Apostolii minciunii și războiului. Cum unii preoți au devenit propagandiști cu crucea în mână
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Putin, Lavrov, Peskov și viața de lux a copiilor lor în Europa
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: De ce hoții din Moldova se tem de UE și se opun procesului de integrare al țării noastre?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Unde sunt banii de la UE? Cum au fost cheltuiți 2,2 miliarde de euro în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

/VIDEO/ 175 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei românești”. Topul melodiilor compuse de basarabeni pe versurile lui Eminescu
/VIDEO/ 175 de ani de la nașterea „Luceafărului poeziei românești”. Topul melodiilor compuse de basarabeni pe versurile lui Eminescu
/VIDEO/ Soluții anticriză marca „Șor”, istorie rescrisă de Kremlin și „scutul” nevăzut al neutralității - la „Alo, TV8”
/VIDEO/ Soluții anticriză marca „Șor”, istorie rescrisă de Kremlin și „scutul” nevăzut al neutralității - la „Alo, TV8”
/VIDEO/ Cărți la ușă: Povestea unei bibliotecare din Soroca, care aduce bucurie bătrânilor în pauza de masă
/VIDEO/ Cărți la ușă: Povestea unei bibliotecare din Soroca, care aduce bucurie bătrânilor în pauza de masă
/VIDEO/ De ce Tiraspolul refuză mâna întinsă de Chișinău? Serebrian: „Este un joc geopolitic murdar purtat de Moscova”
/VIDEO/ De ce Tiraspolul refuză mâna întinsă de Chișinău? Serebrian: „Este un joc geopolitic murdar purtat de Moscova”
/VIDEO/ Krasnoselski a mers în Rusia. Sandu: Chișinăul nu e impediment în soluționarea crizei energetice
/VIDEO/ Krasnoselski a mers în Rusia. Sandu: Chișinăul nu e impediment în soluționarea crizei energetice

/VIDEO/ Dronele rusești au amenințat securitatea țării și în 2024. Ministerul Apărării cumpără două sisteme de apărare aeriană

missing
01 ianuarie 2025, ora 10:00

Cu un război la hotar, nu a fost liniște nici în Republica Moldova. Pe parcursul anului, mai multe drone și fragmente au căzut pe teritoriul țării. Sistemul de protecție antiaeriană, cumpărat din Franța, nu este suficient pentru a proteja spațiul țării. Recent, autoritățile centrale au convenit să procure încă două sisteme. Din motive de securitate, informațiile tehnice nu vor fi făcute publice. 

În luna februarie, raionul Vulcănești a fost zguduit la propriu, după ce în satul Etulia a căzut un fragment dintr-o dronă rusă de producție iraniană. Proiectilul cu 50 de kg de substanță explozivă a fost dezamorsat de specialiști. Deși, acum un an, țara noastră a achiziționat un sistem francez de apărare aeriană, estimat la 14 milioane de euro, dintr-un pachet de sprijin, radarul este insuficient. 

Pe parcursul anului 2024, mai multe drone sau fragmente de rachete au fost descoperite pe teritoriul Republicii Moldova. Una dintre ele a aterizat într-o vie din zona Arenei Chișinău. 

La fel, au fost descoperite și aparate de zbor de însoțire a dronelor de tip Shahed. Referindu-se la ele, ministrul Apărării a declarat că nu aveau explozibil, menirea lor fiind de a distrage atenția sistemelor de apărare antiaeriană. Cu toate acestea, cetățenii au fost îndemnați să nu le atingă dacă le descoperă, deoarece ar putea prezenta pericol. 

Armata Națională a moștenit 20 de radare sovietice. Doar că multe sunt nefuncționale, iar altele sunt depășite de timp și nu au capacitate de a identifica dronele care ne trec hotarul. Pe de altă parte, rezistența armatei ucrainene ne asigură și securitatea țării noastre, care nu-și permite sisteme antirachetă scumpe. 

„Sunt cifre mari, pe care bugetul nu le poate acoperi. Bugetul Ministerului Apărării este de mai puțin de 2 miliarde de lei, ceea ce ar constitui 100 de milioane de euro. Un sistem de acesta la rază de 20-30 de km ar depăși acest buget al Armatei Naționale timp de un an. Ar trebui să ne gândim la sistem de tip Patriot, dar ele costă miliarde și cunoaștem că cele care sunt, merg în primul rând spre Ucraina, dar ajutând Ucraina, partenerii ne protejează și pe noi”, spunea ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

Mai apoi, ministrul Apărării a anunțat că Republica Moldova este în proces de achiziționare a două sisteme moderne de identificare și nimicire a dronelor. Deocamdată nu se cunoaște cât costă acestea și când vor ajunge în țară. 

„Vorbim despre două sisteme. Sistemul de observare și sistemul de nimicire a acestora. Sistemul e destul de complicat și începe de la tunuri de artilerie, mitraliere și diferite tipuri de rachete, este multifuncțional și necesită investiții serioase. Procesul de identificare și contractare deja a avut loc, durează procedura de achiziție și livrare. Vom reveni cu precizări, dar nu detalii fiindcă sunt date tehnice pe care inamicul poate să le folosească împotriva noastră”. 

Pe lângă radarul francez existent, autoritățile susțin că au nevoie de încă cinci sisteme de apărare antiaeriană. În anul 2025, Ministerul Apărării va beneficia de un buget de aproape 2 miliarde de lei, similar celui din anul 2024. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini: arhiva TV8, montaj: Vlad Glinjan

/VIDEO/ „Vedetele anului politic”: Referendumul pro-UE și realegerea Maiei Sandu ca președinte
/VIDEO/ „Rețeaua Șor, cel mai mare rateu politic al guvernării”: Retrospectiva unei corupții electorale fără precedent

Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este unul dintre cei mai vizibili și vocali bloggeri pro-Kremlin din Moldova. A servit tuturor oligarhilor apropiați puterii, iar acum promovează activ agenda lui Ilan Șor. În ultimii ani, Gabriel Călin a făcut mai multe achiziții importante. Ce îl leagă pe Gabriel Călin de interesele Kremlinului și ce bunuri și-a procurat, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS: Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Mai mulți tineri moldoveni au fost folosiți în ultimul an într-o campanie amplă de destabilizare a opiniei publice din Moldova și din Franța. Executorii au conexiuni directe cu protestele organizate la Chișinău de Partidul Șor. Iar scenariile poartă semnătura serviciilor secrete rusești. „Pionii FSB pe axa Chișinău-Paris”, o investigație transfrontalieră realizată de Cutia Neagră PLUS.

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație sau editor video la „Cutia Neagră PLUS”
TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni reporter de investigație sau editor video la „Cutia Neagră PLUS”
/VIDEO/ Soluții anticriză marca „Șor”, istorie rescrisă de Kremlin și „scutul” nevăzut al neutralității - la „Alo, TV8”
/VIDEO/ Soluții anticriză marca „Șor”, istorie rescrisă de Kremlin și „scutul” nevăzut al neutralității - la „Alo, TV8”
/VIDEO/ Detenție pe viață pentru Gheorghe Cotorobai, acuzat de omorul Anei-Maria: Primele declarații ale condamnatului
/VIDEO/ Detenție pe viață pentru Gheorghe Cotorobai, acuzat de omorul Anei-Maria: Primele declarații ale condamnatului
/VIDEO/ De ce Tiraspolul refuză mâna întinsă de Chișinău? Serebrian: „Este un joc geopolitic murdar purtat de Moscova”
/VIDEO/ De ce Tiraspolul refuză mâna întinsă de Chișinău? Serebrian: „Este un joc geopolitic murdar purtat de Moscova”
/DOC/ Declarația de avere de la Maia Sandu: Salariul de președintă și fără cont în SUA. Câți bani a primit pentru deplasări
/DOC/ Declarația de avere de la Maia Sandu: Salariul de președintă și fără cont în SUA. Câți bani a primit pentru deplasări

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.