26 mai 2024, ora 10:00

Nu este de acord cu pensia pe care o primește și Pantelimon Moisei, un locuitor al capitalei, care a lucrat, o bună parte din viață, la o companie privată. Pensionarul este supărat pe angajator pentru că nu ar fi reflectat, la stat, tot salariul pe care-l primea. Adică, în loc de 4 mii, pentru care semna, oficial primea... 500 de lei. Respectiv, contribuția pentru fondul social era mică. Spune că a încercat să rezolve amiabil situația și a cerut angajatorului să confirme tot salariul, dar și toate orele de muncă pe care le lucra. Dar, pentru că nu a fost posibil, s-a adresat în instanță. De două luni, dosarul său este la Curtea Supremă de Justiție. A întrebat când ar putea avea o finalitate, iar răspunsul a fost că „în vreo 5 ani”. Angajatorul, de altfel, a fost și ministru al Comerțului în primele guverne de după independență, neagă toate acuzațiile.

„Am activat la societate pe acțiuni LT Petricani 33, administrator era domnul Tudor Slănină. Am activat deodată un an de zile ca sudor, pe urmă m-am transferat. Tot la dânșii am fost ca paznic, de bază era. Pe urmă eram responsabil de apă și canalizare, responsabil pe sala de cazane pe gaz și cazane pe aburi, unde am fost trimis de către domnii și am terminat cursurile speciale.

Și pentru toate, ceea ce lucram, eram remunerat. Nu spun că nu era achitat, era achitat salariu foarte, foarte bun. Când ziceți foarte bun? - Pe timpurile celea, când m-am angajat, era de 4 mii, în 2003. Și eram foarte satisfăcut. Creștea și salariul, și responsabilitatea”.

Pantelimon Moisei afirmă că, în borderoul de salarii, semna pentru o leafă lunară de 4 mii, chiar din primii ani de angajare. Dar, când a venit vremea să se pensioneze, a aflat că salariul său, din acea perioadă, era de opt ori mai mic. 

„- Dovada de 4 mii de lei, de la domnii. - Deci v-ați pensionat în anul?... - 2016 - În care vedem salariul lunar de funcție, 4 mii de lei. - Da. Dar când m-am pensionat mi s-a stabilit o pensie de 1,119 lei. - Când ați văzut această sumă...? - Iată, suma de la CNAS. - Când ați văzut-o credeați că e o eroare...? - Când am văzut-o mi se părea că așa-i la toți, la toți se dă așa pensie, atunci așa era. Era salariul bun, când am început, zic, ia stați bre. Eu având așa salariu mare și așa pensie mică. Și am fost la CNAS, și zic, fetelor ce se întâmplă? - Noi calculăm pensia după datele de la care ne prezintă organizația unde lucrați. Și mi s-a eliberat un extras din contul meu personal, mi le-a prezentat și citit, prezentat niște cifre, m-ai să cad jos. În primul rând, salariul era de 500 de lei indicat”.

Fostul salariat susține că a încercat să soluționeze problema pe cale amiabilă. S-a adresat cu un demers către conducerea companiei, prin care a cerut să i se prezinte borderoul salarial, pe care semna pentru leafa primită lună de lună. Dar zice că a fost refuzat, pentru că ar conține date cu caracter personal ale altor angajați. 

„M-am mai gândind eu la dânșii și zic să depun o cerere chemare în judecată, invocând că, privind refuzul de a-mi elibera careva copii de la borderoul cu salariu pe perioada activității, 2003-2018. A fost o ședință de judecată. La judecătoria Centru, acolo se examinează problemele date. Prima judecată a fost de a soluționa întrebările amiabil. La judecată domnul nu s-a prezentat, a venit avocatul. Și cererea mea a fost respinsă cu dreptul de a fi atacată la Curtea de Apel. Am atacat la Curtea de Apel, unde la Curtea de Apel a fost acceptată cererea mea și transmisă înapoi la judecătoria Centru”. 

Și din nou cererea i-a fost respinsă, dar cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. 

„Așa, 4 ani de zile. Am depus o cerere către Judecătoria Centru. Rog frumos să fie examinat dosarul meu în timp de urgență, așa cum prevede legea. Că dosarele care se supun codului de procedură civilă, să fie examinate de urgență și în timp foarte scurt.

Și acuma dosarul meu se află la Curtea Supremă de Justiție. - Cam de cât timp se află la Curtea Supremă? - Deja de vreo două luni de zile. Am achitat toate impozitele care se cer, am achitat chitanța, tot cum trebuiește. Mi-au spus că nu mai trebuie nimic, tot normal. Au trecut deja aproape două luni de zile, am sunat la cancelarie. - Fetelor ce se aude cu dosarul meu? le dau numărul la dosar. - Dosarul este, dar el este în perioadă de așteptare. - Nu a revenit niciunui judecător... - Nu, nici un judecător să-l ia. Zic: Cât pot să aștept, cât e această perioadă de așteptare? Dacă e dosarul dumneavoastră, cum e clasat el, undeva 5-6 ani. Zic, vă mulțumesc frumos, undeva mi-ați dat 5-6 ani de viață. Iată problema”.

Pensionarul speră ca decizia Curții Supreme să-l prindă în viață. 

„Eu nu doresc nimic, nici de la CNAS. Doresc de la Prometeu, de la domnul Slănină Tudor, să achite diferența ceea care nu a fost corect mie. Nu corect, dar legal. Orele sunt incluse și dovedite și de dânșii, că am lucrat atâtea ore - să fie transmise la CNAS. Dar CNAS-ul să facă recalcularea pensiei. Și gata. Mai mult nu doresc nimic, nu doresc război, doresc pace, și mai departe să fie recalcularea pensiei”.

Chiar și după ce a ieșit la pensie, bărbatul continuă să muncească, tot în serviciul de pază, doar că la o altă întreprindere. 

„Activez, și activez și la moment. Pentru că cu pensia asta mi-a stabilit-o el... Pensia să fi fost stabilită deodată normal, era pensie mai mare la mine, dar sunt nevoit să lucrez și la moment. - Ați încercat să înțelegeți cam cât era să fie pensia dacă era stabilită corect, dacă să fi luat acel salariu de bază, de 4 mii de lei? - Dacă salariul e 4 mii de lei și scoateți 500 de lei, de 3-4 ori mai mult trebuia să fie. La mine trebuia să fie undeva în jur de 3 mii de lei”.

Tot el ne-a pus în legătură cu o altă fostă angajată a companiei, Larisa, unde a muncit și el, care ne-a spus că a ieșit cu o pensie de circa 800 de lei, deși ridica salarii, în cele mai bune perioade, de circa 5-6000 de lei. 

„Eu am lucrat la sezon, știți cum. Eu am lucrat patru luni și pe urmă eram din cont propriu, sau cinci luni și apoi din cont propriu. Eu să vă spun sincer, nu știu cum mi-o pus mie pensia. Da, am ieșit cu pensia mică, nu-s mulțumită, dar cred că s-au împărțit lunile acelea pe care le-am lucrat și de-atâta. Eu am lucrat 20 și ceva de ani, dar cred că s-au luat numai lunile acelea în care mi-au transferat banii”.   

Am luat legătura și cu administratorul companiei, Tudor Slănină. Acesta ne-a dezvăluit, printre altele, că a deținut funcția de ministru al Comerțului, în primele guverne de după independență. Inițial, ne-a spus că nu înțelege despre ce fost angajat vorbim. Cu toate acestea, a negat că ar fi existat diferențe între salariile achitate și cele raportate către stat. 

„Ei au cartelele de muncă, ce e scris în borderourile de plată. Cum adică s-au dus și acolo a arătat că au primit chipurile salarii mici, dar în borderou au primit salarii... Cum s-au semnat în borderou, așa au fost salariile. Eu nu pot spune acuma ce a fost, cum trebuie. Trebuie documente de ridicat, cine, nu cunosc”.

Apoi am convenit să continuăm discuția după ce-i expunem întrebările detaliat. În cadrul unei convorbiri ulterioare la telefon, Slănină a negat toate acuzațiile aduse și s-a arătat mirat de interesul echipei noastre pentru cazul pensionarului. 

„Noi ne-am apărat și în instanță, peste tot ni s-a dat câștig de cauză. El a pierdut. La Curtea de Apel tot a pierdut. Noi am anexat toate documentele. El acum s-a adresat la Curtea Supremă. Rămâne să vă faceți concluzia. - Sunteți procuror, judecător, de ce vă ocupați cu investigații de chestiuni juridice. - Eu nu dau verdicte. - Presupun că vă cunoașteți”. 

Potrivit acestuia, în toate instanțele de până acum au fost prezentate toate copiile documentelor ce-ar demonstra că fostul angajat nu are dreptate. Acum, compania este gata să se apere și la Curtea Supremă de Justiție. 

Abonează-te la canalul nou de Youtube „Moldova Gândește” și activează clopoțelul pentru notificări! 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan