26 mai 2024, ora 20:00

Parlamentul a împlinit 33 de ani de activitate. În cele trei decenii, aleșii poporului au avut aproape 1900 de ședințe. De-a lungul timpului, votul în plenul Parlamentului a fost unul zgomotos, cu scandaluri uriașe, îmbrânceli și înjurături. O scurtă retrospectivă chiar acum.

În cei 33 de ani de activitate a Parlamentului în forul legislativ s-au adoptat 12 986 de acte normative, iar deputații s-a întrunit în 1 895 de ședințe. Potrivit datelor statistice, în cele trei decenii de muncă, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale. 

De asemenea, aproape 6 000 dintre legile adoptate sunt organice, iar 508 – ordinare. Celelalte acte adoptate au fost hotărâri. Inițiativele legislative au marcat dezvoltarea țării, au vizat un spectru larg de domenii de activitate și au influențat parcursul țării. 

Totuși, de-a lungul timpului, votul aleșilor s-a lăsat cu scandaluri uriașe, îmbrânceli și înjurături, chiar în plen. Bunăoară, în martie 2023, deputații comuniști și socialiști s-au luat la bătaie cu reprezentanții PAS, din cauza proiectului privind introducerea sintagmei ”limba română”.

Deputații s-au bătut și atunci când supuneau votului ca Serviciul de Informații și Securitate să revină sub control parlamentar. Se întâmpla în luna decembrie 2020. 

Aleşii puterii şi cei din opoziţie şi-au împărţit pumni la locul de muncă și atunci când se discuta despre politica fiscală. Cearta a izbucnit după ce deputații de atunci ai Platformei DA și PAS au blocat tribuna centrală a Parlamentului. 

Imbrânceli și tensiuni au fost cu duiumul. Ca într-un ring de box arată bătaia din 2013. Protagoniștii au fost deputații atunci Grigore Petrenco şi Marian Lupu, iar ulterior alţi parlamentari au intrat în luptă. O altă gală parlamentară de box a fost în noiembrie 2012. Deputatul comunist Iurie Muntean l-a lovit cu pumnul în față pe liberal-democratul Alexandru Cimbriciuc. 

Forul legislativ poartă numele de Parlament începând cu 23 mai 1991, anterior fiind denumit Sovietul Suprem. Pe 23 mai 1991, conform deciziei Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti de legislatura a XII-a, constituit în urma primelor alegeri democratice, republica unională RSSM se transformă în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.