27 mai 2024, ora 22:39

Opinii împărțite după semnarea Pactului „Pentru Europa” de către 12 partide din Republica Moldova. Unele voci sunt de părere că documentul conține formulări slabe, iar prin urmare, nu poate fi comparat cu cel de la Snagov, care a marcat începutul unificării partidelor române pentru integrarea europeană a țării. Așa crede și Andrei Curăraru, expert WatchDog. 

În opinia lui Andrei Curăraru, pactului îi lipsesc formulările corecte și clare cu privire la poziția comună a partidelor semnatare privind referendumul și războiul din Ucraina. Totuși, expertul spune că pactul este, în esență, un document bun. 

„Pactul, în principiu, este unul bun. Orice formă de interacțiune între partide este un semn bun că avem un fel de luptă politică. Nu sunt însă clare lucrurile legate de referendum, nu este clar în ce măsură sunt dispuși semnatarii să îl susțină. Ar fi fost logic să se introducă acest aspect. Cel de-al doilea moment important este Ucraina. Există o declarație împotriva influenței agresive, dar nu există o declarație directă că toți sunt împotriva războiului Rusiei în Ucraina”, a menționat Curăraru în ediția de luni, 27 mai, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Există și aspecte motive, notează Curăraru, iar acestea se rezumă la faptul că societatea se va bucura de sprijin pentru integrarea europeană din partea unui număr mai mare de partide. În opinia expertului, ar fi incorect să comparăm Pactul „Pentru Europa”, care are mai mult un caracter declarativ, cu „Pactul de la Snagov” care a fost mai degrabă un ghid de acțiuni. 

De cealaltă parte, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, a criticat documentul, numindu-l gol și lipsit de sens.

„Documentul este despre tot și nimic, nu am văzut în el niciun scenariu despre ce vor face toate aceste partide cel puțin în iunie o strategie, în iulie alta, în august e o pauză pentru care ne pregătim. Nimeni nu a văzut un scenariu clar. Cred că la o săptămână de la semnarea acestui pact, toată lumea va uita de el. Și dacă nu va urma nimic, atunci se va dovedi a fi un pact gol. Implică anumite acțiuni atât ale autorităților, cât și ale opoziției. Semnarea unui pact pentru a sprijini integrarea europeană fără a face nimic arată mai mult ca o campanie de PR. În ceea ce mă privește, aceasta este o copie jalnică a documentului Snagov”, a declarat Grigore Novac.

Iar fostul ministru al Apărării Vitali Marinuță consideră că documentul a întârziat cu cel puțin 20 de ani.

„Cred că acest pact este foarte necesar, dar este cu 20 de ani de întârziere. În 2002, Partidul Comuniștilor, condus de Voronin, a afirmat că integrarea europeană nu trebuie să fie doar un semn politic, ci o adevărată foaie de parcurs pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Atunci a fost necesar un astfel de pact și să nu păcălească oamenii (...)”, a declarat Vitalie Marinuță. 

Duminică, 26 mai, 12 partide au semnat un acord prin care și-au asumat angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

De asemenea, partide adoptă „obligația de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”.

Un alt punct al Pactului pentru Europa se referă la condamnarea războiului de agresiune „și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente, manifestându-ne atașamentul profund principiilor dreptului internațional și convențiilor, care apără suveranitatea, independența și integritatea statelor semnatare ale Cartei ONU, principii recunoscute în Constituția Republicii Moldova și tratatele fundamentale ale Uniunii Europene”.

Lista partidelor semnatare:

• Partidul Verde Ecologist din Moldova
• Partidul Acțiune Și Solidaritate
• Partidul Dezvoltării Și Consolidării Moldovei
• Partidul Liberal Democrat Din Moldova
• Partidul Social Democrat European
• Partidul Național Liberal
• Partidul Puterea Oamenilor
• Partidul Mișcarea Alternativă Națională
• Platforma DA
• Partidul Schimbării
• Liga Orașelor Și Comunelor
• Coaliția Pentru Unitate Și Bunăstare
• Partidul Politic „Voința Poporului”

24 ianuarie 2025, ora 08:26

„Înghețarea” negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol acutizează provocările crizei energetice din stânga Nistrului. Invitațiile către reprezentanții regiunii transnistrene pentru o întâlnire la Chișinău au fost respinse din „motive de securitate”. Această poziție pune sub semnul întrebării disponibilitatea soluționării problemelor critice.  

Dialogul dintre autoritățile constituționale ale Republicii Moldova și pretinsele autorități din regiunea transnistreană au intrat într-un nou impas. Tiraspolul a refuzat invitația Chișinăului de a se întâlni în capitală sau în format online pentru a discuta criza din regiune. Pe agenda discuțiilor ar fi inclusiv ajutorul umanitar pentru malul stâng.

„Domnul Ignatev nu poate să meargă la Chișinău. Eu, în calitate de președinte, declar asta în mod deschis. Pentru că nu se va afla în siguranță acolo. Domnul Serebrian știe foarte bine de ce, dar omite acest aspect. El intenționat cere ca întâlnirea să aibă loc la Chișinău pentru că știe că domnul Ignatev nu poate să se deplaseze la Chișinău. Din motive absolut obiective”, a declarat  pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

În cadrul conferinței de presă din 17 ianuarie, viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Oleg Serebrean a venit cu o replică la această afirmație:

„Practic toate reuniunile grupurilor de lucru și reuniunile în așa zisul format 1+1 s-au desfășurat în ultima vreme la Bender sau în format online, invocându-se acest pretext că s-ar afla careva dintre ei, cineva dintre ei în pericol. În același timp, privat, practic toți au trecut în acest răstimp pe malul drept. Cu diferite ocazii, și la nevoie, acest lucru poate fi și demonstrat”.

Într-un comunicat al Biroului pentru Reintegrare s-a explicat de ce autoritățile constituționale vor să fie gazda acestui reuniuni. Mai exact, începând cu anul 2023, toate reuniunile au avut loc la Tiraspol sau Tighina, fapt ce încalcă principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor în format 1+1:

„Din considerentul că toate reuniunile reprezentanților politici și ale grupurilor de lucru în format fizic din ultima vreme s-au desfășurat exclusiv în perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale, accesul jurnaliștilor de pe malul drept a fost permanent îngrădit  (doar o singură jurnalistă a putut participa la două astfel de reuniuni). Spre regret, nici chiar misiunea OSCE n-a putut asigura accesul jurnaliștilor moldoveni la aceste evenimente”.

Totodată, vicepremierul s-a arătat nedumerit de ce pretinsele autorități din stânga Nistrului resping categoric ajutorul acordat de Chișinău.

„Întrebarea logică care se cere e: dar Tiraspolul, în aceste condiții dramatice pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului, a cerut ajutorul Chișinăului? În afara sfaturilor comune ale Chișinăului și Tiraspolului către Moscova și Kiev și a nesfârșitelor apeluri despre necesitatea imperativă a unei întrevederi Maia Sandu - Vadim Krasnoselski, nu am văzut nimic, dar absolut nimic. Doar invective, doar pretenții. Să fie clar: nu putea exista nici o adresare externă comună a Chișinăului și a unei părți inalienabile al teritoriului Republicii Moldova”, a spus Serebrian.

O altă formă de dialog propusă de pretinsul președinte Vadim Krasnoselski este reluarea formatului 5+2, în care sunt prezenți mai mulți actori, printre care Federația Rusă și Ucraina. Însă acest format a devenit unul nefuncțional ca urmare a agresiunii ruse în țara vecină.