27 mai 2024, ora 22:39

Opinii împărțite după semnarea Pactului „Pentru Europa” de către 12 partide din Republica Moldova. Unele voci sunt de părere că documentul conține formulări slabe, iar prin urmare, nu poate fi comparat cu cel de la Snagov, care a marcat începutul unificării partidelor române pentru integrarea europeană a țării. Așa crede și Andrei Curăraru, expert WatchDog. 

În opinia lui Andrei Curăraru, pactului îi lipsesc formulările corecte și clare cu privire la poziția comună a partidelor semnatare privind referendumul și războiul din Ucraina. Totuși, expertul spune că pactul este, în esență, un document bun. 

„Pactul, în principiu, este unul bun. Orice formă de interacțiune între partide este un semn bun că avem un fel de luptă politică. Nu sunt însă clare lucrurile legate de referendum, nu este clar în ce măsură sunt dispuși semnatarii să îl susțină. Ar fi fost logic să se introducă acest aspect. Cel de-al doilea moment important este Ucraina. Există o declarație împotriva influenței agresive, dar nu există o declarație directă că toți sunt împotriva războiului Rusiei în Ucraina”, a menționat Curăraru în ediția de luni, 27 mai, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Există și aspecte motive, notează Curăraru, iar acestea se rezumă la faptul că societatea se va bucura de sprijin pentru integrarea europeană din partea unui număr mai mare de partide. În opinia expertului, ar fi incorect să comparăm Pactul „Pentru Europa”, care are mai mult un caracter declarativ, cu „Pactul de la Snagov” care a fost mai degrabă un ghid de acțiuni. 

De cealaltă parte, deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Grigore Novac, a criticat documentul, numindu-l gol și lipsit de sens.

„Documentul este despre tot și nimic, nu am văzut în el niciun scenariu despre ce vor face toate aceste partide cel puțin în iunie o strategie, în iulie alta, în august e o pauză pentru care ne pregătim. Nimeni nu a văzut un scenariu clar. Cred că la o săptămână de la semnarea acestui pact, toată lumea va uita de el. Și dacă nu va urma nimic, atunci se va dovedi a fi un pact gol. Implică anumite acțiuni atât ale autorităților, cât și ale opoziției. Semnarea unui pact pentru a sprijini integrarea europeană fără a face nimic arată mai mult ca o campanie de PR. În ceea ce mă privește, aceasta este o copie jalnică a documentului Snagov”, a declarat Grigore Novac.

Iar fostul ministru al Apărării Vitali Marinuță consideră că documentul a întârziat cu cel puțin 20 de ani.

„Cred că acest pact este foarte necesar, dar este cu 20 de ani de întârziere. În 2002, Partidul Comuniștilor, condus de Voronin, a afirmat că integrarea europeană nu trebuie să fie doar un semn politic, ci o adevărată foaie de parcurs pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Atunci a fost necesar un astfel de pact și să nu păcălească oamenii (...)”, a declarat Vitalie Marinuță. 

Duminică, 26 mai, 12 partide au semnat un acord prin care și-au asumat angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

De asemenea, partide adoptă „obligația de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”.

Un alt punct al Pactului pentru Europa se referă la condamnarea războiului de agresiune „și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente, manifestându-ne atașamentul profund principiilor dreptului internațional și convențiilor, care apără suveranitatea, independența și integritatea statelor semnatare ale Cartei ONU, principii recunoscute în Constituția Republicii Moldova și tratatele fundamentale ale Uniunii Europene”.

Lista partidelor semnatare:

• Partidul Verde Ecologist din Moldova
• Partidul Acțiune Și Solidaritate
• Partidul Dezvoltării Și Consolidării Moldovei
• Partidul Liberal Democrat Din Moldova
• Partidul Social Democrat European
• Partidul Național Liberal
• Partidul Puterea Oamenilor
• Partidul Mișcarea Alternativă Națională
• Platforma DA
• Partidul Schimbării
• Liga Orașelor Și Comunelor
• Coaliția Pentru Unitate Și Bunăstare
• Partidul Politic „Voința Poporului”

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.