01 iunie 2024, ora 23:00

Nu departe de orașul Ungheni, se află comuna Sinești, o localitate pitorească, cu circa o mie de locuitori. La o margine de sat, într-o gospodărie modestă, cinci copii, împreună cu mama lor, au parte de o școală dură a vieții. Pentru ei copilăria înseamnă greutăți, muncă și responsabilități. Ca mulți alți semeni, visează cu ochii deschiși la multe lucruri, dar sunt conștienți că, din cauza lipsurilor, sunt puține șanse ca să se îndeplinească. 

„- Îți place la școală? - Da. - Ce vrei să faci după școală? - Vreau să învăț mai departe bucătar, să am o profesie. - De unde ai pasiunea asta pentru gătit? - De la sora mea, mi-a plăcut. - Vrei la Chișinău sau la Ungheni? - La Chișinău.”

Dintre toți frații, Costel, un băiat de 14 ani, este cel mai mare. De fapt, mai au o soră, doar că e matură deja. Pe cei trei copii i-am așteptat să vină de la școală ca să discutăm. Și mai sunt frați, care încă merg la grădiniță. 

„- Dar ce visuri ai, ce-ți dorești tu, vrei să te duci în tabără, vrei o mașină, un telefon? - Vreau un telefon, dar nu reușesc să strâng bani. - Biologia îți place? - Da - Mie la Română, eu la Educație Fizică. - Dar voi când creșteți ce vreți să vă faceți? Uite frățiorul vrea să se facă bucătar, dar voi? - Eu vreau să fiu electrician, îmi place. - Păi trebuie să-ți placă fizica, nu biologia, ca să fii electrician. - Da și fizica tot. - Dar tu? - Eu vreau polițist. - Vrei să prinzi hoții, da? - Da.” 

Deși încă este un copil, Costel știe ce înseamnă un ban muncit. 

„Ieri am fost la lucru. - Unde mergi la lucru? - La un om acolo, m-a chemat ieri. - În sat? - Da, în sat. - Mai găsești oameni care să te cheme, da? Și nu reușești să-ți strângi bani pentru telefon, dacă tot muncești? Sau îi dai mamei? - Câteodată pot să-i dau mamei, câteodată pot să-mi iau mie ca să dau pentru reparație, astăzi am dat pentru reparație la școală.”

Băieții sunt conștienți că pentru multe dorințe ale lor e nevoie de bani, așa că vacanțele încă rămân un vis.

„- Pentru tabără tot trebuie bani. - Dar ai vrea să mergi în tabără? - Da. - Dar ai fost vreodată? - Nu, nu am fost.” 

Copiii și mama lor au ajuns în acest sat după ce femeia a decis să se despartă de tatăl lor, pentru că o bătea. Și cei mici erau agresați, iar scenele de violență încă mai rămân în memoria copiilor. Femeia mai merge cu ziua prin sat. În ziua filmărilor, era la o vecină, pe care, spune ea, o ajuta la săpat un șanț. 

„- Dar cum reușiți să vă descurcați cu toți? - Iaca așa, cu ziua, prin sat cu lucrul. Probleme în familie au fost, soțul a fost agresiv și de-asta ne-am despărțit. - Și e mai bine așa, aveți liniște? - Da, des copiii vedeau certuri în familie.”

Femeia știe că băiatul cel mare vrea să se facă bucătar, dar spune că nu are bani pentru a-l da la școală. Așa că nu se opune atunci când Costel se duce cu ziua pe la săteni. 

„Da, mai îmi spune, dar eu i-am spus lui Costel că nu am posibilitate, dă să lucrăm și apoi să... Așa mai înțeleg, nu chiar. Iată ieri a fost și i-a cerut niște bani la școală. I-am zis dă tu la școală pentru tine și eu dau pentru ăștia mai mititei. - Adică el merge cu dumneavoastră, lucrează și din banii lui să dea la școală? - Da, da. Iată băiatul ăsta al doilea tot, ieri a lucrat, azi a dat la școală pentru reparație, tot banii lui. Eu am dat la grădiniță pentru ăștia mai mici.” 

Cel mai des, băiatul lucrează în câmp, la strâns fân sau cu vitele la deal. Pentru asta este remunerat cu până la 200 de lei pentru ziua de muncă. Sunt perioade când îl ia cu el și pe fratele mai mic. 

„Ăsta al doilea mai spune că trebuie bani pentru cărți, pentru reparație, dar cel mai mare nu spune. - Dar se descurcă singur, sau ce? - Eiii, nu vrea să dea, azi tot așa, nu mi-a spus el că trebuie bani pentru reparație, dar a venit al doilea băiat și mi-a zis că îi trebuie lui Costel bani pentru reparație. Și eu i-am zis ia și dă, ai bani, ia și dă. El mi-a dat banii mie, dar ăsta mai mare nu mi-a dat. Ei i-am spus ia și dă, eu am dat pentru ăștia mici, tu ia și dă pentru tine. Eu știu ce va face, nu știu.” 

Familia primește ajutor social din partea statului. De la asistenta socială comunitară aflăm că suma lunară depășește 8 mii de lei. Funcționara face și vizite la domiciliu, pentru a monitoriza situația.

„E mizerie, dar ea trebuie să facă curat. De asta ea a și fost luată la evidență de autoritățile tutelare locale, pentru că ea neglijează total, dezordine totala. Încă ce ați văzut voi acum este... - A fost mai rău? - A fost mai rău, da. Deseori mă stărui, după ce primește ajutorul social, ea îl primește pe card, îi fac vizite la domiciliu ca să văd ce a făcut cu banii. Și-mi arată acolo niște crupe, una, alta. - Dar cât primește ajutor social? - Primește... primește opt mii și ceva. Are opt mii o sută șaptezeci și doi de lei.”

Asistenta socială din localitate este supărată pe femeie pentru că i-ar neglija și că nu folosește banii pentru a schimba în mai bine viața copiilor. Cu toate astea, de fiecare dată îi mai dă o șansă să îndrepte lucrurile, pentru binele copiilor.

„Eu i-am spus, dacă are de gând să-și facă unghii, păr, las-o să se ducă să lucreze cu ziua, că ăștia sunt bani alocați copiilor, nu pentru interesele personale. - Dar și copilașii merg la lucru? - Copilașii da, mai lipsesc câte o zi de la școală, care... - Dar ce fac ei? - Se duc cu vitele la deal, asta am înțeles că fac.”

Și performanțele școlare ale copiilor sunt monitorizate. 

„Este Ion, clasa întâi, este foarte bravo, are reușite școlare. - Îi place, da. - Da, dar în cazul în care el, treptat, știți că ei când mai cresc, trebuie monitorizați și... - Păi cum reușiți dumneavoastră să îi monitorizați, ce înseamnă monitorizarea asta, ce faceți de fapt? - Părintele să-l monitorizeze. - Da, dar asistentul social trebuie să facă și el ceva. - Păi asistentul social face vizite la domiciliu, facem planul de acțiuni împreună cu mama. Apoi mergem la ei acasă ca să vedem dacă acțiunile din plan s-au efectuat sau nu, în termen. Dacă nu, dăm la revizuire. - Dar dacă ea nu se ține de planul ăsta, care este sancțiunea cea mai drastică pe care o puteți lua? - Scoaterea copiilor din familie. - Și ducerea lor unde, într-un centru de plasament? - Sau îi plasăm în familii. - La cine? - Sunt angajați asistenți parentali profesioniști.” 

Aceeași localitate, o altă familie aflată în situație de risc. Victor a rămas fără soție acum câteva luni. Femeia a decedat subit, într-o noapte, în urma unor probleme cardiace. Acasă o are pe fiica cea mai mică, Victoria, în vârstă de 9 ani. Alte două fiice mai mari învață și lucrează la Chișinău. Cât cea mică era la școală, am avut timp suficient pentru a discuta cu tatăl ei. 

„- Câți ani are? - Nouă ani a împlinit ieri. - Și cum vă descurcați? - Cam greu, dar ne descurcăm. - La muncă nu puteți să mergeți? - Nu mă pot duce, pentru că trebuie mâncare, spălat. Mă mai duc eu la muncă în sat, apoi vin, iar fac mâncare, spăl, iar mă duc la muncă. - Dar cu banii cum vă descurcați, că și la școală trebuie multe? - Primesc pensia alimentară a fetei și atât. - Și câți bani aveți lunar? - Două mii jumate am. - Și cum vă descurcați cu două mii jumate? - Greu, da.”

De la el am aflat că Victoria are un vis și învață foarte bine la școală pentru el.

„Îi place, vine de la școală, își face temele și pe urmă se duce la joacă, se mai joacă. Ea ca atare vrea să se ducă să învețe medicină, îi place. Se mai joacă cu păpușile, le mai pune injecții. - Dar la lucru, ce găsiți de lucru? - Pe la livezi.” 

Revenită de la școală, am întrebat-o pe Victoria despre visul ei de a deveni medic.

„Eu am auzit că tu vrei să te faci doctoriță. - Da. - Îți place? - Vrei să faci oamenii bine? - Da. - Dar de ce-ți place ție asta? - Mi-a plăcut să el fac mai bine, să le lecuiesc. Acum în vacanța de vară vrei să te duci la surioare la Chișinău? - Da, vreau, dar după zece iunie, pentru că eu la Mânzătești cânt și trebuie să mă duc pe cinci iunie ca să cânt. - Muzică populară? - Da, muzică populară. - Ne cânți și nouă ceva? - Nu prea țin minte. - Dar ai să fii un medic care cântă. Așa o să vindeci pacienții, o să le cânți și o să se facă bine.” 

Și mai are un vis. 

„Vreau să fiu toată ziua bucuroasă. - Eu te văd că ești bucuroasă, așa toată ziua zâmbești? - Da. - Și la școală tot.” 

Victoria se descurcă și la lectura. A fost de acord să ne citească un fragment din tema pe care o avea pentru acasă. 

„- Codrii, de Aurel Scobioală. Nu departe de Orhei, drumul trece printr-o pădure mare și deasă. Autobuzul trage la o parte și se oprește lângă un stejar cât toate zilele.”

Și pentru că fata încă e mică, bucătarul familiei este tatăl ei. Dar și ea este pregătită să-i dea o mână de ajutor la pregătitul bucatelor. 

„Ce-ți place ție cel mai mult să mănânci? - Mie îmi place să mănânc blinele. - Și-l ajuți pe tati să le facă? - Da. - Și ce-ți mai place? - L-am ajutat să facă un tort. - Pentru ziua ta? - Da. - Și a ieșit gustos? - Da.” 

Datele statistice arată că 4 copii din 10 trăiesc în sărăcie. Cei mai mulți dintre aceștia locuiesc în mediul rural. 

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan