06 februarie 2024, ora 08:05

Capitala abundă în mesaje publicitare. Municipalitatea îndeamnă oamenii să semneze petiția „50% pentru Chișinău” prin poștă, pe paginile oficiale ale direcțiilor municipale și chiar în troleibuze. Deși mai bine de o săptămână vrem să aflăm cât ne costă campania de promovare a petiției, primăria refuză să ne răspundă la întrebări. Experții în economie politică susțin că inițiativa nu-și are rostul. Potrivit lor, dacă Guvernul va întoarce cele 11 miliarde de lei capitalei, vor avea de suferit centrele raioanele.

În ultimele două săptămâni, pe rețelele sociale au fost publicate numeroase fotografii cu căsuțele poștale pline cu pliante în care primăria îndeamnă oamenii să voteze petiția lansată de edilul Ion Ceban. Publicitate la acest subiect găsim și în stațiile de așteptare, unde zilnic mii de oameni așteaptă transportul public.

„Mai nou, la stațiile de așteptare au fost amenajate și astfel de cutii poștale pentru oamenii care au semnat petiția fizic. Am răsfoit site-urile a câteva magazine și am constat că o astfel de cutie costă între 200 și 250 de lei. În Chișinău, cu tot cu suburbii, avem circa 880 de stații. Iar un simplu calcul arată că, instalarea cutiilor poștale la jumătate dintre ele, ar costa primăria în jur de 88 de mii de lei”.

Îndemnul răsună și în timpul călătoriei cu troleibuzul. În mesajul audio primăria încearcă că convingă oamenii de ce are nevoie de acești bani. 

„Asta ar permite Chișinăului să se dezvolte mai rapid. Și ar ajunge pentru mai multe drumuri, transport, școli și grădinițe, servicii sociale și multe altele. Semnează petiția pe site-ul petiții.chișinău.md”.

Mesaje de promovare a petiției apar și atunci când deschizi pagina oficială a primăriei și chiar a direcțiilor municipale. Inițiativa nu-și are rostul, spune Mihaela Sirițanu, expertă în economie politică.

„Nu este de competența autorităților locale această decizie de redistribuire a contribuțiilor. Asta face parte dintr-o reformă mai largă administrativ teritorială a Republicii Moldova”, a declarat experta în economie politică și relații internaționale, Mihaela Sirițanu.

Potrivit experților, în cazul în care Chișinăul va primi banii înapoi, atunci vor avea de suferit centrele raionale unde urmau să ajungă contribuțiile. Asta pentru că majoritatea companiilor care operează la nivel național sunt înregistrate în Chișinău, unde achită toate impozitele. 

„Dat fiind faptul că Chișinăul este capitala. Aici este concentrată cea mai mare populație a țării, economia țării. Respectiv celelalte raioane vor avea mult de suferit. Foarte multe dintre ele și așa sunt în situația că nu-și pot acoperi cheltuielile, deci nu sunt autosustenabile. Deci campania este folosită mai mult în scop de PR, în scop politic, decât o încercare autentică de a îmbunătăți viața cetățenilor din Chișinău”, a menționat experta în economie politică și relații internaționale, Mihaela Sirițanu.

Nici unii oameni nu sunt încântați de ceea ce văd prin oraș și spun că municipalitatea ar trebui să se concentreze mai mult pe problemele capitalei, decât pe lupta cu autoritățile centrale. 

„Am auzit peste tot și avem o părere negativă. Avem o părere negativă. Toate chestiile pe care le face primăria sunt parcă împotriva oamenilor. Împotriva copiilor de la program prelungit, împotriva asistenților sociali și așa mai departe”.

„Au furat bine banii, au luat împrumut pe care nu pot să-l dea și acum cer ca cineva să plătească. Nu-i bine”.

„Ar fi bine să rămână aici banii, dar nu să se ducă nu știu unde. Eu consider că s-au gândit foarte bine”.

„- Pe multe fleacuri se cheltuie bani publici, dar nu noi hotărâm.
 - Ați semnat petiția?
 - Nu.
 - De ce?
 - Așa s-a primit”.

Astăzi, Ion Ceban care este în concediu, s-a lăudat pe facebook că, în două săptămâni, inițiativa a fost semnată de 30 de mii de oameni. Raportat la cifra locuitorilor din Chișinău și suburbii, ar fi mai puțin de patru la sută. Primăria tace despre sumele cheltuite pentru promovarea petiției. La 29 ianuarie am expediat în adresa municipalității o solicitare în scris, însă deocamdată nu am primit un răspuns. Am încercat să obținem detalii și de la viceprimara Irina Gutnic.

„- Din ce bani se face această campanie?
 - Vă rog să faceți un demers oficial.
 - Noi am făcut.
 - Cred că nu a trecut suficient timp ca să vă răspundem, dar vreau să spun că e corect ca chișinăuenii să primească înapoi ceea cu ce au contribuit.
 - Totuși din ce bani se achită?
 - O să fiți informați în scris”, a vorbit viceprimara capitalei, Irina Gutnic.

Nici viceprimarul Ilie Ceban, care l-a înlocuit pe pe edil la ședința operativă a primăriei, nu a fost de găsit la telefon. Petiția „50% pentru Chișinău” a fost lansată acum două săptămâni. Astfel municipalitatea insistă ca jumătate din banii achitați către bugetul stat din taxe și impozite să rămână în Chișinău. Este vorba de o sumă de aproximativ 11 miliarde de lei.

17 martie 2025, ora 21:30

O lacună în legislația privind creșterea cânepii industriale îi împiedică pe agricultori să cultive această plantă. Deși regulamentul, aprobat anul trecut, permite plantarea soiului „cannabis sativa”, legea primară include specia în lista plantelor stupefiante și psihotrope, iar creșterea acesteia se pedepsește penal. Fermierii cer ca autoritățile să modifice legea și să elimine lacuna cât mai urgent, așa cum în aprilie expiră perioada favorabilă de cultivare a cânepii. Potrivit agricultorilor, profitul generat de creșterea acestei plante ar influența pozitiv economia țării noastre.

Potrivit Asociației producătorilor de plante medicinale și aromatice, în prezent, în jur de 70 de agricultori și-au arătat intenția de a cultiva cânepă de specia „cannabis sativa”. Aceștia însă se abțin să facă investiții din cauza legii 382 din anul 1999, care clasifică toate tipurile de cânepă, inclusiv acest soi, ca substanță stupefiantă și psihotropă. Legea se bate cap în cap cu regulamentul adoptat anul trecut de Guvern, care pemite cultivarea acestui tip de cannabis.

„Sunt pregătiți pentru a înființa până la două-trei mii de hectare de cânepă industrială, deoarece această cultură le-ar da posibilitate să diversifice culturile în contextul schimbărilor climatice. Este unica cultură, care ar fi un colac de salvare. Producătorii sunt pregătiți de a semăna numai că se îndoiesc și cer simplificarea Regulamentului de cultivare”, a menționat membrul Asociației Producătorilor de Plante Aromatice și Medicinale, Victor Melnic.

Primăvara este anotimpul favorabil pentru cultivarea acestei plante, iar agricultorii pot să o facă cel târziu până în luna aprilie, spun experții în domeniu.

„Suntem în primăvară acum agricultorii sunt pregătiți deja să semene culturile date, dar toți sunt în așteptare. Să nu fie ulterior că stau cu produsul pe deal sau în hambare și nu pot să-l exporte sau să-l proceseze”, a subliniat președintele Camerei de Comerț și Industrie, Sergiu Harea.

„Solicităm foarte mult Parlamentului ca să excludă din lista culturilor psihotrope, cultura cannabis sativa. În caz contrar cei care produc această cultură vor fi în situația în care nici exporturile nu vor putea fi efectuate fiindcă conform legii și conform hotărârii de Guvern existente la moment este vorba despre o cultură stupefiantă” , a punctat expertUL în agricultură, Iurie Ușurelu.

Procesatorii, care importă de ani buni această plantă de peste hotare, spun că profiturile pentru agricultori, dar și întreaga industrie autohtonă ar fi uriașe.

„Facem și pâine, biscuiți, bastonașe energizante. Unica problemă e că noi, materia primă, o importăm. Dacă ar fi fost materia primă produsă la noi, am fi putut micșora sinecostul minim de două ori, nemaivorbind că se creează alte ramuri de dezvoltare, locuri de muncă și comerț. Cu un dolar investit am putea obține 25 de dolari”, a menționat producătorUL de uleiuri, Marin Ciobanu.

Președintele Comisiei Agricultură a Parlamentului, Alexandru Trubca, susține că la elaborarea Regulamentului s-ar fi comis cel mai probabil o scăpare, iar Legislativul va examina solicitarea și va reveni, în scurt timp, cu modificări.

„Organul de urmărire penală verifică nu concentrația de THC, dar existența sau inexistența și astfel există posibilitatea să-l sancționeze și pe cel care crește cânepă industrială pentru faptul că planta conține. Aici e momentul care trebuie discutat și cu Ministerul Agriculturii și cu Ministerul de Interne. Am rugat colegii juriști să avem o claritate la acest subiect până la finalul aceste săptămâni”, a menționat președintele Comisiei Agricultură, Alexandru Trubca.

La rândul său, Ministerul Agriculturii a precizat că a depus deja o inițiativă legislativă în acest sens, iar agricultorii care au primit licență de la Agenția Medicamentului pentru cultivarea cânepii „cannabis sativa” o pot face fără nicio grijă. Potrivit Ministerului, planta care va fi cultivată în Moldova are o concentrație foarte mică de THC și nu poate fi utilizată ca stupefiant. 

Specialiștii spun că, pe lângă utilizarea ei pe larg, în mai multe industrii, inclusiv farmaceutică și alimentară, cânepa industrială captează cantități mari de dioxid de carbon, contribuind astfel la combaterea schimbărilor climatice. Potrivit datelor, în 2022 în țările din Uniunea Europeană au fost cultivate peste 30 de mii de hectare de cânepă industrială, cu 60 la sută mai mult față de 2015. Cea mai mare cantitate din UE este produsă de Franța.