06 februarie 2024, ora 08:05

Capitala abundă în mesaje publicitare. Municipalitatea îndeamnă oamenii să semneze petiția „50% pentru Chișinău” prin poștă, pe paginile oficiale ale direcțiilor municipale și chiar în troleibuze. Deși mai bine de o săptămână vrem să aflăm cât ne costă campania de promovare a petiției, primăria refuză să ne răspundă la întrebări. Experții în economie politică susțin că inițiativa nu-și are rostul. Potrivit lor, dacă Guvernul va întoarce cele 11 miliarde de lei capitalei, vor avea de suferit centrele raioanele.

În ultimele două săptămâni, pe rețelele sociale au fost publicate numeroase fotografii cu căsuțele poștale pline cu pliante în care primăria îndeamnă oamenii să voteze petiția lansată de edilul Ion Ceban. Publicitate la acest subiect găsim și în stațiile de așteptare, unde zilnic mii de oameni așteaptă transportul public.

„Mai nou, la stațiile de așteptare au fost amenajate și astfel de cutii poștale pentru oamenii care au semnat petiția fizic. Am răsfoit site-urile a câteva magazine și am constat că o astfel de cutie costă între 200 și 250 de lei. În Chișinău, cu tot cu suburbii, avem circa 880 de stații. Iar un simplu calcul arată că, instalarea cutiilor poștale la jumătate dintre ele, ar costa primăria în jur de 88 de mii de lei”.

Îndemnul răsună și în timpul călătoriei cu troleibuzul. În mesajul audio primăria încearcă că convingă oamenii de ce are nevoie de acești bani. 

„Asta ar permite Chișinăului să se dezvolte mai rapid. Și ar ajunge pentru mai multe drumuri, transport, școli și grădinițe, servicii sociale și multe altele. Semnează petiția pe site-ul petiții.chișinău.md”.

Mesaje de promovare a petiției apar și atunci când deschizi pagina oficială a primăriei și chiar a direcțiilor municipale. Inițiativa nu-și are rostul, spune Mihaela Sirițanu, expertă în economie politică.

„Nu este de competența autorităților locale această decizie de redistribuire a contribuțiilor. Asta face parte dintr-o reformă mai largă administrativ teritorială a Republicii Moldova”, a declarat experta în economie politică și relații internaționale, Mihaela Sirițanu.

Potrivit experților, în cazul în care Chișinăul va primi banii înapoi, atunci vor avea de suferit centrele raionale unde urmau să ajungă contribuțiile. Asta pentru că majoritatea companiilor care operează la nivel național sunt înregistrate în Chișinău, unde achită toate impozitele. 

„Dat fiind faptul că Chișinăul este capitala. Aici este concentrată cea mai mare populație a țării, economia țării. Respectiv celelalte raioane vor avea mult de suferit. Foarte multe dintre ele și așa sunt în situația că nu-și pot acoperi cheltuielile, deci nu sunt autosustenabile. Deci campania este folosită mai mult în scop de PR, în scop politic, decât o încercare autentică de a îmbunătăți viața cetățenilor din Chișinău”, a menționat experta în economie politică și relații internaționale, Mihaela Sirițanu.

Nici unii oameni nu sunt încântați de ceea ce văd prin oraș și spun că municipalitatea ar trebui să se concentreze mai mult pe problemele capitalei, decât pe lupta cu autoritățile centrale. 

„Am auzit peste tot și avem o părere negativă. Avem o părere negativă. Toate chestiile pe care le face primăria sunt parcă împotriva oamenilor. Împotriva copiilor de la program prelungit, împotriva asistenților sociali și așa mai departe”.

„Au furat bine banii, au luat împrumut pe care nu pot să-l dea și acum cer ca cineva să plătească. Nu-i bine”.

„Ar fi bine să rămână aici banii, dar nu să se ducă nu știu unde. Eu consider că s-au gândit foarte bine”.

„- Pe multe fleacuri se cheltuie bani publici, dar nu noi hotărâm.
 - Ați semnat petiția?
 - Nu.
 - De ce?
 - Așa s-a primit”.

Astăzi, Ion Ceban care este în concediu, s-a lăudat pe facebook că, în două săptămâni, inițiativa a fost semnată de 30 de mii de oameni. Raportat la cifra locuitorilor din Chișinău și suburbii, ar fi mai puțin de patru la sută. Primăria tace despre sumele cheltuite pentru promovarea petiției. La 29 ianuarie am expediat în adresa municipalității o solicitare în scris, însă deocamdată nu am primit un răspuns. Am încercat să obținem detalii și de la viceprimara Irina Gutnic.

„- Din ce bani se face această campanie?
 - Vă rog să faceți un demers oficial.
 - Noi am făcut.
 - Cred că nu a trecut suficient timp ca să vă răspundem, dar vreau să spun că e corect ca chișinăuenii să primească înapoi ceea cu ce au contribuit.
 - Totuși din ce bani se achită?
 - O să fiți informați în scris”, a vorbit viceprimara capitalei, Irina Gutnic.

Nici viceprimarul Ilie Ceban, care l-a înlocuit pe pe edil la ședința operativă a primăriei, nu a fost de găsit la telefon. Petiția „50% pentru Chișinău” a fost lansată acum două săptămâni. Astfel municipalitatea insistă ca jumătate din banii achitați către bugetul stat din taxe și impozite să rămână în Chișinău. Este vorba de o sumă de aproximativ 11 miliarde de lei.

15 martie 2025, ora 16:00

În ultima perioadă, a pornit un nou de val de falsuri privind legitimitatea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. De la acuzațiile nefondate privind fraudarea votului diasporei în alegerile prezidențiale moldovenești, până la speculațiile despre președinția interimară a României, astfel de afirmații alimentează neîncrederea publică și destabilizează spațiul democratic.

Narațiunile false și speculațiile despre legitimitatea autorităților se răspândesc deopotrivă pe ambele maluri ale Prutului. De exemplu, în Republica Moldova, mai mulți politicieni susțin că Maia Sandu nu este legitimă, deoarece ar fi câștigat alegerile prin fraudarea votului diasporei.

„Noi la fel avem o criză a legitimității autorităților. Anul trecut, Maia Sandu a câștigat așa numitele alegeri, doar prin falsificarea voturilor în diaspora. Ea a pierdut alegerile în interiorul țării. Noi aceste alegeri nu le-am recunoscut, de aceea și la noi este o criza a legitimității autorităților”, a declarat liderul PSRM, Igor Dodon. 

Fostul președinte al țării a adus din nou acuzații fără dovezi concludente, ca în alegerile anterioare. În al doilea tur, Maia Sandu a câștigat cu o diferență de 180.000 de voturi, ceea ce reprezintă peste 10% din numărul total de participanți. Este legitim, echitabil și etic ca cetățenii din afara țării să participe la procesele electorale, deoarece sunt egali în drepturi și obligații cu cei din țară.

La finalul lunii februarie, promo-LEX a publicat un raport privind scrutinele electorale din toamna anului trecut, iar într-o postare pe facebook a menționat:

„Per general, alegerile din toamna anului 2024 au fost caracterizate de un proces electoral competitiv, însă, pe alocuri, marcat de deficiențe organizatorice și legislative. (...) Scrutinul electoral din 2024 a demonstrat că, deși Republica Moldova avansează la capitolul organizarea alegerilor, persistă deficiențe majore care pot afecta încrederea publicului în procese democratice”.

Printre încălcările cele mai grave se enumeră: utilizarea abuzivă a resurselor administrative, finanțarea ilegală și coruperea alegătorilor. La finalul raportului, promo-LEX a venit cu 60 de recomandări. Acestea includ: reglementarea condițiilor de participare la alegerile prezidențiale a Președintelui în exercițiu, completarea Regulamentului privind constituirea secțiilor de votare peste hotare și investigarea fenomenului de fake observers.

De lipsă de legitimitate este acuzat și actualul președinte interimar la României, Ilie Bolojan.

„Vă uitați la cine ne conduce acum? Acest Ilie Bolojan, Ilie Soroș Bolojan, este doar o extensie care primește și execută ordine de la Bruxelles. El nu este un președinte ales și nici votat democratic. Nu are dreptul de a decide absolut nimic în numele poporului nostru”, susține fostul candidat la președenția României, Călin Georgescu.

Potrivit Constituției României, în cazul în care șeful statului demisionează, funcția de președinte interimar este preluată de liderul Senatului. La momentul în care Klaus Iohannis a demisionat, Ilie Bolojan era în fruntea Senatului și a preluat mandatul conform legii. Funcția de președinte interimar este temporară și presupune atribuții limitate, având ca scop asigurarea stabilității politice și menținerea bunei funcționări a statului în perioade de criză sau în alte circumstanțe excepționale.

„La sfârșitul anului trecut, pe fondul unor ingerințe externe, Curtea Constituțională a luat o decizie legată de procesul electoral. Este evident că această situație a generat provocat, iar unii au perceput-o drept o criză. A fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice. Doresc să afirm cu toată responsabilitatea că ne aflăm în interiorul cadrului constituțional al legii și al democrației”, a declarat  președintele intermar al României, Ilie Bolojan.

Consolidarea democrației este un proces continuu de îmbunătățire a instituțiilor și mecanismelor democratice. Din păcate, nu există democrații perfecte, iar situațiile excepționale și prezența unor abateri de la norme sunt inevitabile și trebuie discutate în spațiul public într-o manieră constructivă. Totuși, asemenea momente nu trebuie prezentate ca eșecuri fundamentale ale democrației, ci ca parte a unui proces evolutiv.