04 iunie 2024, ora 10:00

Peste 11 mii de copii moldoveni se află în situație de risc. 90 la sută dintre aceștia fac parte din categoria copiilor neglijați. Marea majoritate locuiesc în mediul rural. De pe altă parte, autoritățile centrale au planuri ambițioase pentru a îmbunătăți nivelul de trai al copiilor aflați în situații de risc. Acestea se laudă cu stagnarea numărului, privind-o ca pe o realizare. Planul Ministerului Muncii este ca, până în 2026, adică în doi ani, numărul de copii aflați în dificultate să se reducă, iar pentru asta desfășoară diverse programe și politici. 

Din totalul copiilor din Republica Moldova, de peste 500 de mii, 1 din 44 se află într-o situație de risc. În ciuda politicilor anunțate de autorități pentru a susține această categorie de copii, numărul rămâne aproape neschimbat.

„Dacă să comparăm aceste date cu anii precedenți, până la pandemie, putem să constatăm că este o mică descreștere a copiilor aflați în situații de risc. Dar dacă să vorbim în linii generale, eu aș zice că se menține cifra la nivelul de 12 mii de copii pe an, aflați în situații de risc. În mare parte, copiii care obțin acest statut sunt copiii care sunt neglijați, sunt victime ale violenței, practică vagabondajul, cerșitul, prostituția, copiii care sunt abandonați de către părinții lor, copiii părinții cărora au decedat și tot așa mai departe. Dacă să luăm în linii generale și iarăși să revenim la datele statistice, putem să constatăm că numărul cel mai mare a copiilor din acești aproximativ 12 mii, sunt copiii care sunt neglijați. Dacă să examinăm datele statistice, într-adevăr mediul rural este mai aprofundat la capitolul respectiv decât mediul urban”, a spus șeful de direcție la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Igor Chișcă.

La începutul acestui an, ministerul a lansat reforma „Restart”, pe care a descris-o ca fiind fără precedent, prin care se vrea îmbunătățirea nivelului de trai al acestor copii și limitarea abuzurilor față de aceștia. 

„Ministerul își dorește foarte mult în următorii ani, până în anul 2026 așa cum este și termenul programului nostru, să asigure acces echitabil și uniform la nivel de toată țara, pentru toți copii care întâmpină o dificultate în viața sa, aceste servicii care sunt la moment ele trebuie să fie de calitate, astfel încât să corespundă nevoilor fiecărui copil. Vrem să avem nu doar servicii și prestații de calitate, dar vrem să avem și oameni profesioniști suficienți, instruiți și acești oameni să poată livra aceste servicii și prestații către acești copii. Și nu în ultimul rând, încă o chestiune pe care noi ne-o planificăm pentru a fi realizată în scurt timp, este digitalizarea sistemului de asistență socială și în special a sistemului de protecție a copilului.” 

Această nouă reformă vine să completeze un program național, lansat în anul 2022, care încă se află în implementare. Valoarea inițială a resurselor financiare, necesare pentru realizarea tuturor celor peste 70 de acțiuni, depășea 143 de milioane de lei. O parte semnificativă fiind acoperită de partenerii de dezvoltare. 

„La 1 iunie 2022, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul Național pentru Protecția Copilului până în anul 2026 și în acest program este trasat un deziderat foarte nobil aș spune eu, ca fiecare copil trebuie să fie crescut în mediu familial și să se bucure de acea fericire, de acea căldură și dragoste care poate fi oferită de către părinți. Dacă să vorbim mai detaliat, despre programul în cauză, el are trei obiective generale. Primul obiectiv se referă la faptul că, statul trebuie să asigure un mediu sigur și protector, pentru creșterea și educarea copiilor. Al doilea obiectiv este intoleranța la fenomenul de violență care este la momentul de față în rândul copiilor. Trebuie să reducem la zero, orice act de violență care este la momentul de față în societatea noastră. Și al treilea obiectiv general major, care trebuie să fie asigurat de către stat, este vorba de acel mediu sigur și protector, care trebuie să fie dezvoltat prin livrarea de servicii de calitate.” 

Numărul copiilor săraci a fost în creștere, în anul 2022. În sate, patru din 10 copii duc un trai marcat de lipsuri. În timp ce procentul copiilor nevoiași s-a majorat, intervențiile și alocațiile din partea statului reușesc să reducă modest nivelul sărăciei. O analiză a impactului indemnizațiilor pentru copii și a ajutorului social asupra sărăciei copiilor a arătat că, împreună, ajutoarele au redus rata sărăciei cu aproape 5%. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan 

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan