05 iunie 2024, ora 17:27

Mai mulți susținători ai Pactului pentru Europa. Deputații primului Parlament, mai mulți academicieni și reprezentanți ai societății civile au semnat astăzi documentul privind integrarea europeană a Republicii Moldova. În discursurile lor, semnatarii au evidențiat că aderarea țării noastre la UE e un pas important în construirea unui viitor mai bun pentru generațiile viitoare.

Constantin Tampiza, viceprim-ministru între anii 1991-1992, crede că Pactul pentru Europa înseamnă în primul rând consolidare: „Ne-a venit mintea la loc și am început să realizăm o aspirație a poporului nostru, integrarea europeană care va decide soarta, viitorul copiilor noștri, a nepoților și a strănepoților”.

„Nu pot fi discuții despre intrarea în Europa, noi suntem în Europa. Mai mult ca atât, centrul geografic al Europei se află nu departe de Republica Moldova”, a spus Gheorghe Ghidirim, ex-minisru al Sănătății în perioada 1990-1994. 

„Am făcut un pod la Bumbăta și mai planificăm să facem poduri peste Prut, dar haideți să facem un pod mare spre UE, astfel încât să mergem liber spre Europa și Europa să meargă liber spre noi”, a zis Nicolae Misail, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova.

„Despre ceea ce înseamnă toleranță, libertate, democrație, bunăstare, în spațiul european nu doar se vorbește, dar a devenit o realitate datorită politicilor europene care sunt promovate în toate statele europene. Iar unitatea europeană capătă o valoare și mai mare în condițiile acestui război declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Este un spațiu al păcii din care își dorește să facă parte Republica Moldova și ar fi o greșeală foarte mare să ratăm această oportunitate”, a explicat academicianul Grigore Belostecinic.

Iar membrii Blocului „Împreună”, inițiator al Pactului pentru Europa, au subliniat că integrarea europeană poate uni societatea Republicii Moldova.

„Acest lucru pe care noi l-am pornit nu este în favoarea unui partid politic, nu este în favoarea unei coaliții, este un subiect de cauză publică. Atunci când ați decis să separați Republica Moldova de URSS, ați pornit un obiectiv de interes național și sunt foarte puține lucruri care au creat această expresie a unității naționale”, a declarat, în cadrul evenimentului, președintele CUB, Igor Munteanu.

„ Pentru mine evenimentul de astăzi are un simbolism deosebit, pentru că Republica Moldova are nevoie în asemenea momente de idei, de concepte care pot uni societatea noastră, oamenii, partidele sunt vremelnice, mai ales în Republica Moldova”, a punctat liderul Platformei DA, Dinu Plîngău.

Și Mihai Avram, membru al Partidului Schimbării, a accentuat că integrarea europeană va contribui la dezvoltarea țării:

„Sunt născut în 1991. În august, mama mea însărcinată era în PMAN, susținând independența Republicii Moldova pentru ca eu să mă nasc într-o țară liberă. Astăzi este de datoria mea ca viitoare a generație să se nască într-o țară mai bună. Aș spera ca copiii mei să se nască deja fiind integrați în UE”.

Ceremonia de semnare a avut loc la Palatul Republicii și a fost o continuare a evenimentului care a avut loc pe 26 mai, atunci când 13 partide au semnat Pactul pentru Europa. Prin acest acord, semnatarii își asumă angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

De asemenea, partidele au adoptat „obligația de a promova statul de drept, coeziunea socială și solidaritatea națională în jurul obiectivului strategic de integrare europeană, punând interesul public deasupra intereselor personale, de grup și de partid”.

Un alt punct al Pactului pentru Europa se referă la condamnarea războiului de agresiune „și ocuparea cu forța a teritoriilor unor state suverane și independente, manifestându-ne atașamentul profund principiilor dreptului internațional și convențiilor, care apără suveranitatea, independența și integritatea statelor semnatare ale Cartei ONU, principii recunoscute în Constituția Republicii Moldova și tratatele fundamentale ale Uniunii Europene”.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.