Odată cu începerea războiului în Ucraina, fenomenul migrației ilegale la frontiera moldo-ucraineană a atins cote alarmante. Numărul de traversări ilegale a crescut cu circa 60 la sută. Seară de seară, patrulele Poliției de frontieră rețin cetățeni străini care traversează ilegal frontiera. Pentru a fortifica activitatea de supraveghere și control a frontierei, partenerii externi ai Republicii Moldova, prin diferite proiecte, au donat echipamente și tehnică modernă. Fie că vorbim de drone de ultima generație, care au instalate camere cu termoviziune ori de binocluri cu aceeași tehnologie, toate aceste echipamente au simplificat monitorizarea granițelor.
De mai bine de doi ani, de la începutul războiului în Ucraina, frontiera moldo-ucraineană, de la Nord la Sud, este supusă zilnic migrației ilegale. Imaginile pe care le vedeți acum sunt din cadrul unor rețineri în zona de frontieră Briceni. Nu este zi în care aici, să nu fie reținute măcar două, trei persoane.
Patrulele care supraveghează frontiera de stat sunt dotate cu echipamente și tehnică specială, care le dă posibilitatea supravegherii frontierei atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte.
„Acesta este sistemul fix de observare, care este o componentă de mijloace statice și cu ajutorul căruia noi monitorizăm frontiera de stat în format video. Cu ajutorul acestui sistem putem depista mijloacele de transport, persoane, unele ilegalități care se întâmplă la frontieră. În momentul sesizării persoanei, eu ca operator raportez superiorului, în acest caz dispeceratului, după care se raportează patrulelor din acea zonă și după care eu ghidez patrula din teritoriu după acest sistem fix”, a spus agentul superior la Poliția de Frontieră, Olga Chioresco.
În timpul discuției, am observat mișcare pe camera fixă, iar Olga, operatorul acestui sistem, ne-a explicat ce am văzut.
„- Uite, se vede ceva jos. - Aici? - Da. - Este un iepure. - Cum îți dai seama că acolo este un iepure și nu un om? - După structura animalului. Sunt ținte sigure și sunt ținte suspecte. De exemplu, aceasta este o țintă sigură și din start putem vedea că este un animal după cum fuge, după structura corpului. - Uite se mai vede încă unul aici. - Da, sunt foarte multe animale pe frontieră și analizăm foarte bine ca să vedem. În principiu, sistemul fix de observare monitorizează sectoarele de risc și sectoarele greu accesibile pentru patrula mobilă. Se întâmplă foarte des ca persoanele să traverseze în zonele împădurite unde nu avem acces cu sistemul fix de observare. Totuși, pot să traverseze frontiera prin pădure, însă până la finele parcursului îi putem vedea pe sistemul fix.”
Pentru că sistemul fix este operat la decizia angajatului Poliției de Frontieră, pe o porțiune exactă, în celelalte zone, unde camera nu este poziționată, apar riscuri.
„- Să presupunem, să luăm așa o situație ipotetică. Dacă o persoană din Moldova, care ar vrea să ajute pe cineva din Ucraina să treacă și să zicem că ar avea cunoștințe la Poliția de Frontieră, ar putea să păcălească cumva sistemele acestea ale voastre, fiind um om care lucrează în sistem? Eu întreb pentru că, au existat cazuri în care colegi de ai voștri, nu aici, au fost prinși intermediind cumva acest proces. - Ar putea, doar dacă merge printr-o zonă moartă în care sistemul fix nu are acces. - Deci ar trebui să știe unde este poziționată camera, doar așa? - Da.”
Odată cu instalarea acestui sistem de monitorizare, inspectorii spun că procesul de monitorizare este mai ușor.
„Este mult mai ușor, mult mai util, pentru că poate să economiseasă și patrula, timpul, atunci când ei vin la ora mesei, sistemul fix de observare este în permanență pe sectorul de unde patrula a ieșit. Acest sistem este dotat cu înregistrare video, iar dacă se întâmplă o ilegalitate la frontieră avem și probe video și este foarte ușor de depistat ilegalitățile.”
Frontiera este monitorizată și cu ajutorul dronelor. Acest echipament este dotat cu o cameră cu termoviziune, iar vederea de sus oferă o claritate asupra sectorului vegheat.
„- Asta este termoviziunea, da? - Da. - Și cam până la ce distanță poți observa dacă trece cineva? - Acum vara este mai greu pentru că persoana poate să se ascundă sub copaci. Așa, de obicei se vede de la distanță o lumină mai puternică. Iaca de exemplu, acum unde suntem noi se vede, persoanele se văd mai pronunțat.”
„- Cum vă ajută pe voi tehnica asta, față de cum era înainte? Cum s-a schimbat? - O singură persoană poate să acopere un sector mai mare, fiindcă e mult mai ușor de ridicat drona și de verificat frontiera timp de jumătate de oră și plus la asta ești la o distanță sigură.”
„ Cartuș la zece. - La recepție. - 70, 23, 24. - 21. - Și acum colegii dumneavoastră supraveghează zona din punctul acela fix? Ei văd zona asta? - Văd, dar nu cu termoviziune, este camera de zi. Dar oricum ea are infraroșu și pe timp de noapte oricum se observă sectorul. Acum uitați-vă, avem un dispozitiv FLIR se numește. Din poziția aceasta se vede foarte bine linia frontierei, puteți să încercați singur. - Da, da, se vede foarte bine. - Deci în condiții nefavorabile, noi ducem serviciul din spate, adică nu pătrundem anume pe linie. - E foarte ușor de la distanță cu echipamentele astea. - Da, e termoviziune, ceea ce emană căldură e foarte ușor de observat. - Cât de des, cu ajutorul acestor dispozitive ați observat persoane care traversează frontiera? - Foarte des. În ultima perioadă, de când a început războiul în Ucraina sunt foarte multe cazuri. - Dar de ce anume ați ales zona asta? Mi-ați povestit mai devreme că sunt niște drumuri aici, pe aici pot ajunge în sat? - Nu, sunt mai multe drumuri secundare, dar ei se orientează după fâșiile astea de nucari. Aici avem o fțșie de nucari care duce spre frontieră, iar toate drumurile se intersectează și ajung oricum aici. - Este o zonă fierbinte să zicem așa. - Da, da”, ne-a spus inspectorul superior, la Poliția de Frontieră Briceni, Sergiu Pobirejnic.
În noaptea în care am filmat la Grimăncăuți, unde se află punctul de trecere a frontierei, ploua. Pe parcursul celor câteva ore cât ne-am aflat în regiune, nu am surprins persoane care să traverseze ilegal. Cu toate acestea, oamenii de la frontieră spun că, de obicei, cei care trec clandestin nu țin cont de condițiile meteorologice. Conform observațiilor din teren, aceștia fug de război indiferent de vremea de afară și indiferent dacă e zi sau noapte.
„- Să zicem că acum vine o persoană de aici, care e prima replică pe care ei v-o spun? Pentru că am văzut că unii fug, dar unii nu. - Depinde de persoane, sunt unii care înțeleg și singuri se predau, dar sunt și care nu se predau și suntem nevoiți să-i urmărim și să-i reținem. - Vă și văd alergând prin noroaiele astea. - Da, da, avem și așa. Am peste zece ani în meseria asta. - Și cum v-a schimbat modul de lucru tot acest echipament, față de ce era înainte? - Asta e între cer și pământ, ce a fost și ceea ce este acum. - Dar înainte când nu le aveați, cum făceați? După ureche, sau cum? - Nu, eu când am început lucrul erau dispozitive, dar nu erau așa performante”.
L-am întrebat pe inspector dacă echipamentele pot fi manipulate, astfel încât să nu surprindă trecerile ilegale.
„Sunt foarte rare cazurile. Adică mai sunt, dar foarte puține. În ultima perioadă, fenomenul acesta pe sectorul nostru este egal cu zero. - Dar teoretic ar exista posibilitatea? - Teoretic da, este așa, dar lumea nu riscă. Noi atâtea dispozitive avem, foarte performante, acuma cu dronele astea e foarte greu să te ascunzi, îndată e depistată persoana”.
Din spusele conducerii Poliției de Frontieră Briceni, cazurile de traversare ilegală s-au mărit în ultima perioadă.
„Odată cu declanșarea războiului pe teritoriul Ucrainei, numărul de cazuri de trecere ilegală a frontierei se stat s-a intensificat foarte mult. - Aveți un procent, așa o statistică? - Undeva cu 60 de procente a crescut numărul de cazuri de traversare ilegală a frontierei de stat. La etapa actuală, practic în fiecare zi sunt cazuri când sunt reținuți cetățeni ai Ucrainei, care fug de război și solicită azil pe teritoriul Republicii Moldova. Ei fug de război și fug ca să nu fie înrolați la armată. Și ca să nu treacă prin punctele de trecere internaționale, aceștia aleg să traverseze ilegal pentru a solicita azil pe teritoriul Republicii Moldova”, a spus șefa adjunctă a Poliției de Frontieră Briceni, Veronica Savca.
Pe sectorul de frontieră de la Briceni, au fost perioade când, în decurs de 24 de ore, au fost depistate și reținute chiar și câte 14 persoane.
Odată ce migranții sunt reținuți, aceștia sunt documentați de angajații Poliției de frontieră, în încercarea de a afla dacă sunt sau nu victime ale migrației ilegale. Tot aici, cetățenii străini pot cere azil, iar procedura este continuată și finalizată de către Inspectoratul General pentru Migrație.
„În timpul când îi reținem, îi preluăm și îi transportăm la sediul Poliției de Frontieră Briceni, în cadrul căruia sunt instituite două camere pentru cazarea solicitanților de azil, unde ei sunt plasați pe o perioadă de până la 24 de ore până la venirea angajaților Inspectoratului General de Migrație, pentru a fi preluați de către ei.”
Pe lângă patrulele organizate pe zona de frontieră și sistemul fix, în sprijinul angajaților Poliției de frontieră sunt și partenerii de la agenția europeană FRONTEX. Aceștia folosesc un sistem mobil cu termoviziune, montat în permanență pe o mașină și care este folosit destul de des, la misiunile de supraveghere nocturnă a frontierei de stat.
„E un sistem cu termoviziune, care are drept scop monitorizarea, depistarea și identificarea persoanelor și mijloacelor de transport de la distanțe mari. - Ce vă garantează dumneavoastră că, dacă această cameră este pusă 20 de minute întro poziție, prin spatele ei nu ar putea trece cineva? - În afară de sistemul fix de observare, la supravegherea și controlul frontierei de stat sunt implicate și patrulele mobile, adică el oricum nu rămâne fără supraveghere. - De exemplu când se schimbă tura, nu rămâne o perioadă de timp în care zona nu este supravegheată? - E supravegheată de sistemul fix de observare.”
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
