16 iunie 2024, ora 14:17

Marșul Pride nu are scopul de a promova comunitatea LGBT+, ci de a transmite mesajul că toți suntem egali indiferent de orientarea sexuală. Asta ne-au spus mai mulți participanți prezenți la eveniment, care spun că vor să nu mai simtă dispreț, ci libertate. De asemenea, aceștia susțin că marșurile comunității LGBT+ vor continua până vom începe să ne acceptăm unii pe alții.

„Atât timp cât nu fiecare se simte la fel de liber în țara asta, probabil merită să atragem atenția la acest fapt și să arătăm că există un număr oarecare de oameni care vor să schimbe ceva. Unicul mod de a arăta asta la un loc e printr-o adunare de oameni. 

Lumea cumva nu poate să perceapă asta ca o reacție la ceva, o percepe ca o propagandă, de parcă asta apare pe loc gol și nu ca reacție la o ură și un dispreț clar din partea multora. Probabil n-o să mai fie nevoie de așa ceva în ziua când nu va mai fi discuția asta”, ne-a spus Adrian, prezent la Marșul Pride.

„Este nevoie de astfel de evenimente, pentru că în țările unde minoritățile sexuale nu sunt în siguranță, acestea sunt țările în care se întâmplă lucruri groaznice, ca de exemplu în Rusia, care în 2012 a criminalizat marșurile Pride pe 100 de ani. Dacă în Rusia, timp de un secol, libera exprimare este interzisă, atunci ajungem la ceea ce se întâmplă acum. Sunt afectați oamenii din comunitatea LGBT și oamenii care sunt împotriva LGBT, și toți cetățenii din acea țară”, a subliniat o tânără.

Iar Vasile a ținut să demonteze mai multe falsuri legate de comunitatea LGBT+. Acesta a explicat că homosexualitatea nu este o boală și că marșurile de acest gen nu vor fi și mai mult promovate dacă aderăm la Uniunea Europeană.

„Vreau să spun câteva chestii despre marșul familiei tradiționale. Toți au dreptul să iasă la protest, inclusiv acești oameni. Însă eu nu văd scopul acestui marș, deoarece ei vorbesc despre valorile tradiționale, pe când valorile comunității, cele netradiționale sunt aceleași, deoarece aici vorbim despre acceptare, despre iubire, despre toleranță. Cum spune Biblia - să iubim aproapele, noi fix aceeași cerem, să ne iubim aproapele.

Când vine vorba că pentru unii oameni homosexualitatea este o boală, din anii 90 ea nu este o boală și vă îndemn să vă informați mai mult din internet sau din alte surse. Oamenii spun că dacă intrăm în Europa noi vom avea marșul Pride, marșul Gay, de fapt nu este așa. Dacă ne uităm în istorie, ele au existat și până la aderarea la UE. Cu 20 de ani în urmă, ele existau”.

„Cel mai interesant este că călugării, monahii care au venit să protesteze ei singuri au depus un jurământ că nu se vor căsători. Despre care căsătorie vorbesc ei. Da, desigur există dragoste dintre 2 bărbați și 2 femei. Aici trebuie să intervină statul să reglementeze cine pe cine să iubească... Dacă oamenii maturi vor să se iubească, asta este dreptul lor”, ne-a mai spus un participant la marșul organizat de comunitatea LGBT+.

„Toată lumea are dreptul la iubire, indiferent de orientarea sexuală, de identitatea de gen sau din ce minoritate face parte. Societatea este foarte reticentă la a accepta drepturile minorităților și le lipsește educație în acest sens. De aceea, devin atât de răuvoitori, intuiesc eu. Cu cât mai multă susținere este din partea colegilor, prietenilor, familiilor persoanelor din comunitatea lgbt, eu cred că așa pas cu pas, an de an, vom reuși să facem o schimbare în acest sens”, a punctat această femeie, venită să susțină persoanele din comunitatea LGBT+.

Precizăm că comunitatea LGBT+ din Republica Moldova organizează astăzi Marșul Pride. Sloganul evenimentului din acest an, care a ajuns la a 23-a ediție, este „De la noi taxe, de la stat lege”. Astfel, comunitatea cere legalizarea căsătoriilor dintre persoanele de același sex și recunoașterea genului pentru persoanele transgen. 

Iunie este Pride Month, luna când oamenii din comunitatea LGBTQ+ se reunesc şi sărbătoresc libertatea de a fi ei înşişi.  Adunările Pride îşi au rădăcinile în istoria anevoioasă a minorităţilor care s-au chinuit mai mulți ani să treacă peste prejudicii şi sa fie acceptate așa cum sunt. Organizatorii iniţiali au ales luna aceasta pentru a aduce un omagiu răscoalei Stonewall (iunie 1969, New York), care a contribuit la declanşarea mişcării moderne pentru drepturile homosexualilor.

Amintim că ieri, mai mulți cetățeni, politicieni de la PSRM și preoți au organizat un marș al familiei tradiționale. Cu icoane în mâini, aceștia au mărșăluit prin centrul Chișinăului până la Catedrală.

22 noiembrie 2024, ora 17:59

Ajutorul financiar, promis de Uniunea Europeană Republicii Moldova au fost din nou subiectul unor speculații și interpretări politice. De această dată, ajutorul de 1,8 miliarde de euro, anunțat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost prezentat ca fiind condiționat de rezultatele alegerilor. În realitate, sprijinul financiar depinde exclusiv de implementarea reformelor și respectarea statului de drept, nu de culoarea politică a guvernării.

Subiectul suportului financiar promis de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la începutul lunii octombrie este readus în spațiul public sub o nouă formă.

„Acei 1 miliard 800 milioane euro care ei au promis că ne le vor da la prezidențiale, acum tot ei promit că le vor da înainte de parlamentare și asta cu condiția dacă iarăși o vom vota pe Maia Grigorevna și PAS-ul ei”, a declarat pe rețelele de socializare deputatul BCS, Bogdat Țîrdea. 

Potrivit deputatului, sprijinul financiar oferit de  Uniunea Europeană a fost condiționat de alegerea președintelui, iar acum și de alegerile parlamentare. În realitate, șefa Comisiei Europene a specificat din start că ajutorul financiar va veni pe parcursul următorilor 3 ani, prin urmare banii vor fi debursați treptat, în tranșe.

„Vom investi 1,8 miliarde de euro în economia dumneavoastră în următorii 3 ani și vom concentra aceste investiții pe domenii care vor genera creștere economică și servicii publice”, a menționat șefa Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen.

Din cauza proceselor birocratice, prima tranșa pe care ar urma să o primească țara noastră va fi abia peste câteva luni. Procedurile ulterioare se regăsesc și în comunicatul Comisei Europene din 10 octombrie. Mai întâi, Parlamentul European și Consiliul vor examina propunerea făcută de șefa Comisiei. După ce suportul va fi aprobat de organele legislative ale UE, Republica Moldova va fi invitată să își prezinte agenda de reformă în baza căreia va fi acordat ajutorul financiar.

„De îndată ce această agendă de reformă va fi adoptată de Comisia Europeană, prima plată va fi făcută. Eu cred că prima plată va fi făcută în prima jumătate a anului 2025. Nu știu exact care este data alegerilor parlamentare, ea nu a fost stabilită, dar e posibil ca prima plată să fie făcută înaintea alegerilor. Pentru noi, nu calendarul electoral este important, banii nu au un scop politic. Pentru noi este important ca banii să ajungă cât mai repede la oameni”, a declarat europarlamentarul, Siegfried Mureșan, în cadrul unei emisiuni televizate.

Astfel, ajutorul financiar oferit de UE nu depinde de cine câștigă alegerile sau de culoarea politică a guvernării. UE are deja experiența negocierilor cu executivul Partidului Democrat, care susținea că este pro-european, dar în practică încălca normele europene. Din această cauză, Republica Moldova nu a reușit să absoarbă nici ajutorul macro financiar de 100 de milioane de euro.

Banii pe care îi acordă Uniunea Europeană sunt condiționați de reformele pe care urmează să le implementeze statul beneficiar, capacitatea de administrare a fondurilor și respectarea principiilor statului de drept. Aceste condiții sunt obligatorii nu doar pentru țările candidate, dar și pentru statele membre UE.

 „În Ungaria, guvernează Viktor Orban. Încalcă statul de drept, nu respectă regulile europene și ca atare are blocate 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci un președinte anti-european, care încalcă legea, care încalcă statul de drept înseamnă că banii ar fi întârziați peste tot”, a mai spus Mureșan. 

Prin urmare, sprijinul european este acordat statelor care demonstrează, prin fapte, că vor să facă parte din familia europeană și vor respecta angajamentele Uniunii, nu doar la nivel declarativ.