„Sicrie ale Soldatilor Francezi”, „Palme roșii”, „Steaua lui David”. Mai multe provocări produse în ultimul an în Paris cu participarea unor tineri  din Moldova au pus pe jar serviciile secrete franceze și pe cele moldovenești.

Timp de jumătat de ani, Cutia Neagră PLUS a investigat aceste cazuri, încercând să găsească legătura dintre ele. Am stabilit că executorii implicați în provocările de la Paris au conexiuni cu protestele lui Șor de la Chisinau, cu o acțiune de vandalizare a casei procurorului general Ion Munteanu, dar și cu o simpatie fanatică pentru Federația Rusă. 

Scopul provocărilor este de a destabiliza opinia publică din Moldova și din Franța.

În dimineața zilei de 7 iunie, mai mulți parizieni au surprins la ieșirea din casă desene macabre cu sicrie, pictate în roșu, pe clădiri. Imaginile, însoțite de mesajul „Soldat francez în Ucraina”, au fost calificate imediat de presa franceză drept o nouă acțiune de destabilizare orchestrată de serviciile rusești. Autorii misterioaselor desene au fost prinși fără efort de poliția din Paris. Presa franceză a titrat că tinerii provocatori sunt trei cetățeni moldoveni de 18, 20 și 23 de ani. Doar atât!

Pentru că aceasta nu este prima provocare de acest fel din capitala Franței, cu implicarea  moldovenilor, Cutia Neagră PLUS a decis să le investigheze. Puse cap la cap, toate aceste cazuri par să facă parte dintr-un scenariu mai mare de destabilizare a opiniei publice din Moldova și din Franța. Executorii au conexiuni directe cu un act de vandalism produs în noiembrie 2022 la casa procurorului general Ion Munteanu, dar și cu protestele organizate de Partidul Șor în aceeași perioadă. Cât despre comanditari, toate ițele duc la Moscova. 

Moldovenii desenează sicrie la Paris

Cei trei moldoveni care au desenat sicrie roșii pe clădirile din Paris erau stabiliți cu traiul în trei colțuri diferite ale lumii. Pe 6 iunie curent, aceștia au fost adunați de un misterios organizator la Paris. Le-au fost înmânate tuburi de graffiti, șabloanele cu sicrie pentru desene și adresele clădirilor pe care să le aplice. 

Gabriel Furdui este cel mai tânăr dintre provocatori. Are 18 ani și a venit la Paris din Portugalia. A ajuns acolo cu aproape 2 ani în urmă, pe când era încă minor. În Moldova, Gabriel a locuit în satul Botnăreștii Noi, din raionul Anenii Noi.

Sătenii ne-au povestit că acasă a fost implicat în mai multe furturi. S-a ales cu dosar penal, a fugit din țară și a fost anunțat în căutare de oamenii legii. 

Datele obținute de Cutia Neagră arată că tânărul a părăsit R. Moldova încă pe 29 noiembrie 2022. 

Se întâmpla la câteva zile după ce polițiștii moldoveni au făcut percheziții în casa în care locuia cu mama și tatăl său vitreg - Alexandr Grigorenco. 

Un om cheie în organizare aprotestelor Partidului Șor

Ultimul a fost reținut pentru implicare în acțiuni de destabilizare organizate de Partidul Șor. Imagini de la percheziții au fost făcute publice încă atunci de Poliție.

Alexandr Grigorenco a jucat un rol important în organizarea mai multor proteste ale Partidului Șor. 

Surse din poliție ne-au dezvăluit că bărbatul a procurat ouă, prezervative și vopsea care au fost aruncate în polițiști în timpul protestelor lui Șor din toamna anului 2022. 

L-am surprins pe Grigorenco și în imaginile filmate în timpul altercațiilor cu polițiștii la unul din aceste proteste. 

Tot Grigorenco i-ar fi asigurat cu cele necesare pe tinerii care au vandalizat poarta casei procurorului general Ion Munteanu, pe 10 noiembrie 2022. 

Am mers acasă la Grigorenco, în Botnăreștii Noi, în speranța să găsim răspunsuri la mai multe întrebări. Dar am găsit-o doar pe mama bărbatului. Femeia spune că Alexandr este plecat cu soția în Federația Rusă.  „În martie are un an de zile de când e plecat. Casa e pustie. El mai sună și mă felicită cu sărbătorile și atât”, ne-a spus femeia. 

Toate încercările noastre de a lua legătura cu Gabriel au eșuat. Eliberat la 3 zile după arestul din Paris, băiatul a fost expulzat din zona Schengen și a dispărut.

A ajuns la Paris de la Moscova

La fel de negăsit este și Andrei Lîsîi, un alt participant la provocarea cu sicrie din Paris. Tânărul are 20 de ani, iar în Franța a venit de la Moscova.

În toamna anului 2022, pe când locuia la Bender, Andrei Lîsîi a fost recrutat, împreună cu mai mulți tineri, să participe la protestele organizate de Partidul Șor la Chișinău. 

În 2023, Andrei s-a mutat cu mama și frații mai mici în satul Bumbăta, din raionul Ungheni. 

Sătenii povestesc că iarna trecută, fratele minor al lui Andrei Lîsîi l-a bătut crunt cu o lopată pe un bătrân din sat, care a murit ulterior la spital. Băiatul și-a recunoscut vina și în prezent își ispășește pedeapsa în penitenciar. „Ei s-au născut aici în sat. După asta au dispărut o perioadă de timp prin Transnistria. În urmă cu 2 ani, ei au revenit. Cât a fost pe aici, el (n.r. Andrei Lîsîi) a lucrat prin Cehia. Când (n.r. fratele lui) l-a omorât pe socrul meu, el a venit din Cehia să-l ajute. A stat vreo două săptămâni și a dispărut. Și nu a mai fost pe aici”, ne-a spus un bărbat din sat.

Am mers la casa lui Andrei din Bumbăta, în speranța că vom afla de la rude cum a ajuns tânărul să fie implicat în acțiunea provocatoare din Franța. Acasă erau doar frații săi mai mici. Pe mamă am găsit-o ulterior  la serviciul ei din Chișinău. Femeia ne-a spus că Andrei a plecat la Moscova cu 3 luni în urmă: 

„R: Noi suntem de la presă. Voiam să discutăm despre fiul dumneavoastră, Andrei.

LB: El e la Moscova. 

R: - Sigur? Dumneavoastră știți că el a fost arestat în Paris?

LB: În Paris? Dar ce căuta acolo? El este dus (nr. la Moscova) la un prieten, de la Bender. Băiatul acela lucrează la Moscova. Nici nu-i de la Bender, dar de la Varnița, Anenii Noi, Ceavdar Andrei. La acest băiat e dus. Ei au învățat într-o clasă.

R: Și nu v-a spus că e la Paris?

LB: Nu!”, ne-a spus mama lui Andrei.

Femeia afirmă că a vorbit ultima dată cu Andrei chiar înainte să fie arestat la Paris. „Mi-a spus: Mămică, eu nu am să am internet. Când o să am, singurel o să te sun. De asta și stau fără griji”, a adăugat femeia.

Postările lui Andrei pe o rețea socială confirmă că acesta era la Moscova înainte de a se duce la Paris. Pe 9 mai, băiatul a postat o poză chiar din fața Kremlinului. La o săptămână de la eliberarea din arest, Andrei încă nu o sunase pe mama sa. 

Denis Malendra este cel mai mare dintre „pictorii” de sicrie de la Paris. Tânărul are 23 de ani. Este originar din satul Tvardița, raionul Taraclia, dar din pozele postate pe Facebook putem deduce că în ultima perioadă a locuit la Chișinău. 

Potrivit informației deținute de Cutia Neagră Plus, Denis Malendra a ieșit din R. Moldova pe 6 iunie curent. A plecat însă la Londra cu o cursă avia regulată. Iar a doua zi, tânărul a fost reținut deja la Paris.

Pe 11 iunie, Tribunalul din Paris a decis să-i elibereze pe cei trei moldoveni din arest. La solicitarea noastră, instanța ne-a comunicat că tinerilor le-a fost aplicată câte o amendă de 15 mii de euro și au primit statut de martor asistat într-un dosar în care este cercetată apartenența lor la o organizație infracțională. Autoritățile franceze nu dezvăluie detalii despre cum au fost recrutați cei trei, cine i-a adus la Paris și câți bani li s-ar fi oferit pentru actul de huliganism.

Coordonatorul grupului - activ la protestele Șor

Un alt lucru despre care nu s-a comunicat public este că a existat încă un grup de moldoveni care au desenat sicrie la Paris. Membrii acestuia însă nu au fost reținuți de polițiștii francezi. 

Cutia Neagră a reușit să afle că cel care ar fi coordonat grupul a fost Daniel Dilan, un tânăr de 23 de ani din Bender, regiunea transnistreană. Daniel a fost un participant activ la protestele organizate de Șor în 2022.

Tot el a fost unul dintre cei șapte provocatori care au vandalizat casa procurorului general. Vă amintim că în pregătirea acelui act de vandalism, potrivit poliției, a fost implicat și tatăl vitreg al lui  Gabriel Furdui, cel mai tânăr participant la provocarea cu sicrie de la Paris. 

În timpul protestelor, Grigorenco și Dilan se aflau de multe ori chiar alături. 

 Șeful Inspectoratului Național de Investigații, care a documentat în Moldova persoanele implicate în provocările din Paris, ne-a confirmat existența celui de-al doilea grup, dar nu și implicarea lui Daniel Dilan. „La prima etapă s-a stabilit implicarea a trei cetățeni în această faptă. Ulterior, după reținerea lor s-a mai stabilit că au fost implicate și alte 3 persoane în comiterea acestei infracțiuni. MUSCA S-a stabilit din declarațiile persoanelor reținute”. A declarat Arcadie Catlabuga pentru Cutia Neagră.

Sicrie la poalele Turnului Eiffel

Cu trei zile mai devreme ca provocatorii moldoveni să deseneze sicrie pe pereții din Paris, la poalele Turnului Eiffel au fost descărcate 5 sicrie din lemn. Acestea erau acoperite cu un drapel francez, și aveau inscripționate practic aceleași cuvinte: „Soldați francezi morți în Ucraina”.

Cei trei suspecți arestați sunt un ucrainean încă minor, un german și un cetățean bulgar, care conducea dubița din care au fost descărcate sicriele. La interogatoriu, toți trei au confirmat că au fost plătiți cu 120-400 de euro. În telefonul bulgarului, anchetatorii au găsit un schimb de mesaje cu un alt bulgar, implicat mai devreme într-o altă provocare la Paris.  

Este vorba despre câteva desene cu mâini roșii, aplicate la mijlocul lunii mai pe Memorialul Holocaustului din Paris. Autoritățile franceze au pus cazul pe seama serviciilor secrete ruse.

"Stelele lui David" desenate de moldoveni din regiunea Transnistriană

Lanțul acțiunilor de destabilizare își are începutul la Paris încă în toamna anului trecut. Protagoniștii primului incident au fost tot cetățeni moldoveni. Aceștia au primit bani să meargă în Franța special pentru această operațiune. Și în acest caz conexiunile duc la protestele Partidului Șor. 

În octombrie 2023, după începerea războiului între Israel și Fâșia Gaza, în timp ce în Franța și în alte state europene se organizau proteste masive împotriva războiului, pe pereții mai multor clădiri din Paris au apărut sute de desene cu simbolul evreiesc „Steaua lui David”, care se regăsește și pe drapelul statului Israel.

Autoritățile franceze au stabilit că desenele au fost aplicate de 4 cetățeni moldoveni. Doi au fost reținuți, iar ceilalți doi au reușit să fugă. Cutia Neagră Plus a aflat că toți 4 locuiesc în stânga Nistrului și au fost racolați și plătiți de aceeași persoană să meargă la Paris. 

Alexandr Cocii și partenera sa Galina Ghevcan au venit în Franța pe 26 octombrie 2023, la bordul unui avion de pe ruta Chișinău-Paris. La o săptămână, au fost reținuți de poliția franceză, dar eliberați la scurt timp și deportați în R. Moldova. Interogați de anchetatorii francezi, ei le-au povestit că au fost plătiți de un cetățean rus, care le-a asigurat și deplasarea, și cazarea la Paris.

Participant activ la protestele Partidului Șor

Alexandr Cocii a fost anterior un participant activ la protestele Partidului Șor. L-am surprins pe Cocii în imagini la protestul din 22 octombrie 2022. A stat chiar alături de Alexandr Grigorenco, tatăl vitreg al lui Gabriel Furdui, implicat în provocarea cu sicrie de la Paris. Cei doi bărbați se aflau în prima linie, printre cei care au forțat cordonul polițiștilor. 

La protestul din fața Procuraturii Generale, Cocii s-a aflat mai tot timpul în grup cu Grigorenco și  Daniel Dilan, tânărul vizat în episodul cu sicriile de la Paris.

Alexandr Cocii a făcut parte și din grupul de provocatori care a vandalizat poarta casei Procurorului General. Atunci a fost chiar reținut de Poliție. 

Oamenii legii fac conexiunea între cele două acțiuni provocatoare organizate la Paris cu grupul Șor. „Dacă ne referim la cazul Steaua lui David din toamna 2023, a fost stabilit organizatorul și comanditarul, cetățean al R. Moldova. Dacă vorbim de primul caz, casa procurorului general, atunci aceste persoane au acționat la comanda grupului Șor. Al treilea caz cu certitudine nu putem să vă spunem. E prematur acum să spunem de cine au fost comandați, dar avem stabilită legătura dintre aceste 3 cazuri. Este o persoană care a fost implicată în toate 3 cazuri”, ne-a spus șeful Inspectoratului național de Investigații.

Maxim Ciugureanu, un tânăr de 20 de ani din orașul Bender, și Vera Ciobanu din aceeași localitate sunt ceilalți doi moldoveni care au desenat stelele lui David pe clădirile din Paris. Au ajuns împreună în Franța pe 28 octombrie 2023, cu aceeași rută avia Chișinău-Paris. După ce și-au îndeplinit misiunea au părăsit teritoriul Franței înainte ca autoritățile să le dea de urmă. Au revenit tot împreună în Republica Moldova pe 2 noiembrie, dar pe cale terestră, prin vama Albița. 

Reporterul Cutiei Negre a reușit să ia legătura cu Vera Ciobanu. Femeia a recunoscut că a fost toamna trecută în Franța, însă a închis telefonul când am întrebat-o despre desene.

Rusul este de fapt un fost politician din R. Moldova

Polițiștii francezi au stabilit că finanțatorul și organizatorul provocării cu Stelele lui David este de fapt tot un cetățean moldovean - Anatolie Prizenko. Acesta a fost anterior implicat în politică, având viziuni pro-ruse. 

Din anul 2006, Prizenko  a fost activ în viața politică din regiunea transnistreană. A fost susținător al partidului „Obnovlenie”, cea mai cotată formațiune din stânga Nistrului în acea perioadă,  finanțată de holdingul Sheriff. Partidul l-a propulsat pe Evghenii Șevciuk la conducerea legislativului local. Anatolie Prizenko gestiona atunci activitatea voluntarilor partidului care răspândeau materiale electorale.

În prezent, în fruntea  partidului Obnovlenie stă Galina Antiufeeva, soția lui Vladimir Antiufeev. Acesta a condus timp de două decenii structurile de securitate din regiunea transnistreană. În 2014, după invazia rușilor în estul Ucrainei, Antiufeev a fost desemnat vicepremier al autoproclamatei Republici Populare Donețk.

(UPDATE: După publicarea materialului, Anatolie Prizenko ne-a contactat pentru a face precizări. Acesta declară că nu a fost implicat niciodată în politica din stânga Nistrului și nu a avut tangențe cu partidul „Obnnovlenie”) 

Anatolii Prizenco a fost implicat și în politica din dreapta Nistrului. Înainte de alegerile parlamentare din 2014, Prizenco promova Mișcarea Populară „Pentru Uniunea Vamală”. 

Mișcarea susținută de Prizenko a format atunci Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” împreună cu Partidul Social Democrat, condus de Victor Șelin și Partidul Regiunilor, creat de fostul bașcan al Găgăuziei Mihail Formuzal. Mișcarea „Pentru Uniunea Vamală” a devenit mai apoi Partidul Ruso-Slovean din Moldova, iar Prizenco a fost vicepreședinte al partidului.

Prinzenko a susținut și referendumul organizat în Găgăuzia în 2014, declarat neconstituțional de către autoritățile de la Chișinău. „Astăzi noi vedem ce divergențe există în jurul referendumului consultativ din Găgăuzia. Noi vedem că autoritățile de la Chișinău blochează regiunea găgăuză să organizeze referendumul local la care ei au tot dreptul”, spunea Prizenko într-un video postat pe pagina sa de Youtube.

În prezent, Anatolii Prizenko se declară om de afaceri. Acesta organizează traininguri de dezvoltare personală și evenimente pentru promovarea brandului de cosmetice „Oriflame”. 

Prizenco a recunoscut pentru Cutia Neagră PLUS că a plătit deplasarea și onorariile provocatorilor care au pictat stelele lui David.

„AP: Acum nimeni (n.r. dintre participanți) nu mai vorbește cu mine. Noi ne-am certat atunci.

R:  Dar dumneavoastră ați fost organizatorul?

AP: Eu am spus. Atunci da! Sigur. Eu am dat toate aceste răspunsuri. Eu aș vrea să uit această istorie din viața mea. Eu acum trăiesc liniștit, lucrez și nu vreau ca acest episod să continue în viața mea”, ne-a spus Prizenko la telefon. 

Au fost plătiți să meargă la Paris

Anterior, într-un interviu pentru o televiziune franceză, Prizenko a declarat că s-a implicat în acest caz la solicitarea unui misterios David, membru al Asociației evreilor din Franța. Acesta a promis că va acoperi toate cheltuielile. Discuțiile au avut loc în limba rusă. Astăzi, Prizenko afirmă că este supărat pentru că a fost tras pe sfoară și nimeni nu i-a acoperit cheltuielile suportate. 

„AP: Un bărbat pe nume David m-a contactat și mi-a spus că are nevoie de două persoane care să facă graffiti. Mi-a spus că este o acțiune pașnică și că vom primi câte 250 € de persoană.

R:Cine este David? 

AP: Este o persoană cu care am comunicat pe TikTok. El s-a declarat ca reprezentant al unei organizații de apărare a evreilor din Europa, cu numele „Scutul lui David”, a declarat Prizenko pentru France TV.

Poliția moldovenească nu l-a interogat pe Anatolie Prizenko și nici pe celelalte persoane implicate în provocările de la Paris. „De fapt, toate aceste acțiuni nu au fost comise în R. Moldova și respectiv noi nu avem motiv să ne autosesizăm. Dar avem motiv să presupunem că toate aceste acțiuni fac parte dintr-un scenariu mult mai amplu de destabilizare a situației din R. Moldova. Noi nu am primit de la colegii din Franța o comisie rogatorie pentru a audia această persoană. La moment este prematur să ne expunem pentru că, posibil că urmează să primim o comisie rogatorie de la colegi și respectiv, la acea etapă persoana asta urmează a fi audiată”, crede șeful INI.

Veaceslav Valico - ghid și fotograf în Paris

În istoria cu Stelele lui David  mai apare un cunoscut personaj din R. Moldova,  Veaceslav Valico, asociat de mai mulți ani intereselor Rusiei în țara noastră.

În 2014, acesta a candidat la parlamentare pe listele blocului „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” din care făcea parte și Prizenko. Ulterior îl vedem în anturajul  guvernării lui Vladimir Plahotniuc. Iar în 2021, Valico a fost candidat independent la parlamentare, fiind susținut de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. 

În ultimii ani, Valico a prestat servicii pentru fugarul Ilan Șor. În vara anului 2022, îl vedem în calitate de organizator al unui concert în Piața Marii Adunări Naționale, cu rapperul rus Morgenstern. Tot acolo, Partidul Șor urma să organizeze un protest antiguvernamental, iar concertul ar fi fost o momeală pentru a ademeni mai mulți oameni la protest. În ultimul moment, rapperul rus s-a răzgândit să mai cânte la Chișinău. 

Întrebat la o emisiune Cutia NEAGRĂ despre banii cheltuiți pentru concert, Valico a părăsit studioul.

Și Valico, la fel ca și alți provocatori implicați în cazurile de la Paris, a participat la protestele organizate de Partidul Șor.

În 2021, Veaceslav Valico a fost plasat de autoritățile Ucrainei în lista persoanelor ce prezintă pericol pentru securitatea națională. 

În cadrul provocării de la Paris cu Stelele lui David, Valico a jucat rolul de fotograf și ghid. Pe 26 octombrie 2023, el a zburat în Franța împreună cu Alexandr Cocii și Galina Ghevcan și a fotografiat desenele aplicate de aceștia. 

„VV: Mi-au scris și mi-au propus să particip într-o acțiune civică în Franța. Eu am precizat ce este asta. Mi-au spus că este o acțiune pentru Israel. Eu am precizat detalii și ce va fi concret. M-au anunțat că va trebui de desenat simbolurile de stat „Stelele lui David” în susținerea evreilor în Franța. Tocmai începea persecutarea evreilor și eu am acceptat.

R: Cine v-a sunat?

VV: Nu, mi-au scris pe Telegram.

R: Cine v-a scris?

VV: Un om. Am început să comunicăm. Mi-a zis: „Veaceslav, eu v-am văzut pe TikTok. Mie îmi place poziția dvs civică. La noi coincid ideile”. Am zis: „Bine, poftim”.

R: O persoană total necunoscută?

VV: Absolut. Eu pe urmă am aflat că m-a recomandat Anatolii Prizenko.

Eu nu intru în detalii care nu-mi trebuiesc. Eu am avut o misiune concretă care mi-a fost pusă și eu am făcut-o. Eu am întâlnit oamenii la aeroportul din Chișinău. Am stabilit cine sunt. Am aterizat. Am ajuns. Ne-am cazat în hotel. Eu am avut sarcina să cumpăr un spray cu vopsea pe bază de cretă, iată așa un detaliu. Dar am fost în 3 locații în Franța și vopsea pe bază de cretă de tip spray nu era. Atunci am fost nevoit să cumpăr vopsea simplă de culoare albastră.

R: Dar șablonul pentru desen de unde l-ați luat?

VV: Șablonul era la băieți. Ulterior eu am cumpărat carton subțire și eu deja am tăiat toate celelalte șabloane.

R: Dar bani pentru a cumpăra cele necesare v-au transmis din timp? 

VV: Da, desigur! Mi-au transmis banii pentru drum, pentru bilete, pentru trai”, ne-a spus Valico.

"David" de pe Telegram i-a păcălit

Veaceslav Valico bănuiește că organizatorii acțiunii din Paris ar fi mizat din start pe faptul ca moldovenii să fie reținuți de autoritățile franceze. „Eu am impresia că primul grup trebuia să fie reținut. De ce? Pentru că primul punct, acolo unde noi am început să desenăm, ne-a fost dată indicația anume în acest grup. Au zis: „Duceți-vă anume acolo”. De ce anume acolo? Acolo e un perete mare și acolo trebuie de desenat. Când mergeam, ne-a întâlnit un arab, ora două noaptea. Zice: „Bună ziua! Aveți o țigară? Eu spun că nu fumăm. Alexandru aplică stelele: una, două, trei. Eu zic că ajunge. Nu, mai desenați. Unde? Acolo sunt 5,6,7 stele. Noi aveam așa presimțire că special ne țineau în acel loc ca să vină Poliția și să rețină acest grup. Când primul grup a fost reținut, eu am zis că merg acasă. Nu am cu cine lucra. Mi-au zis că trebuie să finisez lucrul. Așteaptă că va veni un alt grup. Peste două zile, sâmbătă, a venit alt grup, un băiat cu o fată. Și atunci am zis că eu singur fac ce trebuie, ale gun sector. Eu doar nu sunt locuitor al Parisului. Pur și simplu mergeam și unde vedeam pereți drepți, acolo desenam. Mai mult nimeni nu mi-a spus unde trebuie”, este de părere Valico.

Valico mai declară că i s-a promis un onorariu de 500 de euro după ce-și încheie misiunea la Paris, dar comanditarul nu i-a mai plătit banii. Cât despre aplicarea desenelor cu sicrie în Paris, Valico neagă orice tangență cu acest caz. „Tot ce știu eu despre acest incident, în consecință, este că tatăl unuia dintre cei reținuți s-a dus la Paris, a oferit acolo interviuri și partea franceză, pentru că eu comunic cu jurnaliștii francezi, care fac o paralelă a acestui om cu Șor. Asta e ceea ce mi-au povestit jurnaliștii francezi”, spune acesta.

Acțiuni provocatoare pentru a discredita Republica Moldova

Mihai Isac, expert în politică externă, consideră că aceste provocări din Franța au un dublu caracter. Pe de o parte, crede Isac, au scopul de a stimula apariția unor conflicte interetnice, iar de cealaltă parte, să discrediteze imaginea cetățenilor Republicii Moldova. „Am văzut propagarea unor elemente antisemite la nivelul societății franceze, care deja este afectată de conflictele interreligioase și interetnice, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Să nu uităm că în Franța locuiesc câteva milioane de persoane de religie musulmană și câteva sute de mii de religie iudaică. Pe lângă acest aspect particular intern francez, folosit și de radicalii francezi la alegerile europarlamentare din 9 iuni, avem și încercarea Federației Ruse de a folosi principiul “divide et impera” în relația dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Crearea unei imagini proaste a diasporei în Occident ar ajuta intereselor geopolitice ale Federației Ruse”, crede Mihai Isac. 

"Legiunea Franceză recrutează"

Acțiuni de destabilizare care par să fie regizate din același punct de comandă au fost organizate nu doar la Paris, dar și la Chișinău. În majoritatea cazurilor este vizat statul francez, iar scopul ar fi să creeze panică în societate și să tensioneze relațiile dintre R. Moldova și Franța. 

La sfârșitul lunii aprilie, pe zeci de piloni din Chișinău, au fost lipite postere care anunțau că Legiunea Franceză recrutează soldați în R. Moldova. Pe afișe nu erau indicate date de contact. Imaginile au fost distribuite rapid pe mai multe pagini de Facebook și canale de Telegram, care anterior au promovat multe alte falsuri. 

Autoritățile au catalogat aceste acțiuni ca fiind parte a unei campanii de destabilizare. „Încă un fals grosolan tirajat. Oamenii legii investighează circumstanțele în care aceste afișe au fost răspândite în diverse locații și cum au fost lipite. Aceste campanii, cu ghilimelele de rigoare sunt organizate cu scopul de a induce frica în rândul populației”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al guvernului. 

Și Veaceslav Valico a distribuit un screen cu aceste postere pe pagina sa de Facebook. „Eu asta am distribuit împreună cu propriul comentariu. Eu am zis că nu cred că armata franceză face recrutări, mai degrabă cineva testează atfmosfera în societate pe ideea recrutării cetățenilor moldoveni într-o structură militară străină”, se apără Valico.

Mihai Isac consideră că aceste afișe fac parte dintr-un șir mai larg de sperietori rusești despre militarizarea și atragerea în Război a Republicii Moldova. „Astfel de moduri de a face propagandă în Republica Moldova au scopul de a crea o stare de iritare a populației, de naștere a unor sentimente antifranceze”, spune expertul.

Expertul crede că trebuie să ne așteptăm ca numărul știrilor false să crească în următoarea perioadă.

Recent, Valico a distribuit un nou fals legat de Franța. De această dată, moldovenii sunt speriați că autoritățile franceze intenționează să trimită în Republica Moldova 1500 de boschetari în timpul Jocurilor Olimpice care vor avea loc în curând la Paris. „Eu nu spun că cred în asta. Eu am distribuit ca un posibil scenariu, iarăși pentru a atrage atenția oamenilor”, ne-a spus Valico.

 Bulgarii care distrug bancomate la Chișinău

O acțiune provocatoare orchestrată din străinătate, după un scenariu ca în filme, a avut loc la Chișinău în această primăvară, cu o săptămână înainte de Paști. În noaptea spre 28 aprilie, zeci de bancomate au fost vandalizate, fiind stropite cu spumă poliuretanică.

Poliția a reușit să identifice făptașii - doi cetățeni bulgari, care au venit în R. Moldova cu câteva zile înainte la bordul unui avion de pe ruta Paris-Chișinău. Deși Poliția, le-a dat rapid de urmă, unul dintre bulgari a reușit să fugă prin vama Leușeni. Cel de-al doilea a fost reținut.

La audieri, bărbatul le-a povestit polițiștilor că au fost racolați în Franța de o persoană care le-a cumpărat biletele de avion, le-a rezervat hotelul și le-a plătit câte 1000 de euro să vină la Chișinău, fără să cunoască din timp ce urmează să facă. Ulterior au primit la hotel toate indicațiile. Într-un tufiș de pe malul râului Bâc, le-au fost lăsate două telefoane, două biciclete și tuburile cu spumă poliuretanică. Echipați cu toate acestea, cei doi au vandalizat bancomate ale mai multor bănci comerciale situate pe adrese care le-au fost comunicate prin mesaje telefonice.

Poliția nu a reușit să afle cine au fost organizatorii acestei provocări, dar analizează o posibilă conexiune cu actele de vandalism de la Paris. „Putem să presupunem că și acest caz are tangențe cu cazurile enunțate mai sus, dar o legătură clară între aceste cazuri nu avem constatată. De fapt, dvs aveți dreptate. Aceste acțiuni oricum au avut un impact negativ în societate. Probabil s-a intervenit la timp. Au fost identificate aceste persoane și nu au reușit să distrugă un număr mai mare de bancomate”, a declarat Arcadie Catlabuga.

Chiar dacă Poliția nu a anunțat atunci public despre vandalizarea bancomatelor,  pe o pagină de Facebook a apărut chiar a doua zi o postare în care scria că mai multe bancomate din Chișinău nu lucrează. Astfel, a fost lansată informația falsă că băncile ar avea probleme cu lichiditățile și cetățenii nu mai pot extrage bani. Mesajul avea scopul să provoace panică în societate în condițiile în care se apropiau sărbătorile de Paști și moldovenii își scot banii din rezervă.

Pagina de Facebook care a distribuit fake-ul se numea „Simple Overkill”, care până atunci promova aproape toate postările lui Veaceslav Valico. La finele lunii mai, pagina a dispărut, după ce compania „Meta” a anunțat că a șters mii de conturi de pe Facebook care dezinformau țintit publicul din R. Moldova. Pe 9 iunie, pe Facebook a fost creată o nouă pagină cu denumire similară „Simple Overkill 2” care la fel distribuie postările lui Valico. Totuși, acesta neagă că ar avea vreo legătură cu această pagină. „Eu nu am nicio legătură cu ea. Eu înțeleg ce se face. Este folosită resursa mea deschisă, videourile pe care eu le postez. Ei le distribuie, le promovează, oamenii se abonează la pagină și credeți-mă că ulterior pe această pagină va ieși o nouă știre incendiară. Și toți vor vorbi că este Valico”, crede Valico.

Atât anchetatorii francezi, cât și inspectorii de investigație din Moldova afirmă că există mai multe indicii care sugerează implicarea serviciilor rusești în provocările de la Paris și Chișinău. „Ipoteza de bază, da este implicarea Federației Ruse în aceste acțiuni. Cunoaștem cu toții despre sumele de bani care sunt introduse pe diferite căi, inclusiv prin aeroportul Chișinău în R. Moldova. Aceste sume sunt folosite nu doar pentru finanțarea unui partid politic, dar sunt folosite inclusiv pentru acțiuni de destabilizare. Dar ceea ce am vorbit noi cu ceva timp în urmă face parte din acest scenariu. Toate acțiunile, inclusiv casa procurorului general, steaua lui David din Franța, inclusiv ultimul episod cu sicriile. Și nu în ultimul rând avem foarte multe cazuri de alerte cu bombă care la fel presupunem că fac parte din același scenariu de destabilizare a situației din Moldova, de a semăna panică în rândul populației, de a supraobosi organele de forță. Vă dați seama că la fiecare alertă cu bombă trebuie să intervii, nu poți să ignori și cumva suntem și testați cum reacționăm”, ne-a spus șeful INI.

Potrivit Radio France Internațional, moldovenii au fost prinși cum desenau cu vopsea neagră pe fațada clădirii în care își are sediul cotidianului Le Figaro. Au reușit să lase pe pereți șase imagini ce ilustrează avioane de luptă în formă de sicriu cu inscripția „Mirage pentru Ucraina”. Reținuți de jandarmi, moldovenii au declarat că pentru asta au fost plătiți cu o sută de euro fiecare. 

Imagini similare au fost observate, zilele trecute, și pe clădirea agenției France Presse din Paris. Nu este clar, însă, dacă și în acest caz autorii sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Fenomenul implicării moldovenilor în propaganda rusă din Franța, însă, cu siguranță există. De asta s-au convins colegii noștri de la Cutia Neagră PLUS. 

„Și la Paris și la Chișinău s-au întâmplat niște incidente. Aparent acte de huliganism, dar care au niște similitudini. De mai bine de jumătate de an lucrăm la niște investigații la a înțelege aceste cazuri izolate întâmplate la Paris și Chișinău. Ce am descoperit că ele de fapt sunt conectate între ele prin faptul că câțiva tineri din Republica Moldova, cei mai mulți dintre ei din stânga Nistrului, au fost implicați în organizarea unor provocări. Și care au fost plătiți de persoane necunoscute”, a vorbit realizatoarea emisiunii „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață.

Cât despre comanditari, toate drumurile duc... la Moscova. 

„Dacă ne referim la cazul Steaua lui David din toamna 2023, a fost stabilit organizatorul și comanditarul, cetățean al R. Moldova. Dacă vorbim de primul caz, casa procurorului general, atunci aceste persoane au acționat la comanda grupului Șor”, a declarat șeful Inspectoratului Național de Investigații, Arcadie Catlabuga.

Investigația întitulată „Pionii FSB pe axa Chișinău-Paris” se vede la „Cutia Neagră PLUS”, duminică începând cu ora 19:45.

Abonează-te la noul canal de Youtube „Cutia Neagră cu Mariana Rață”

Nu toți bugetarii se plâng de salarii mici. În ministerele și agențiile de stat se găsesc și funcționari care ridică anual peste un milion de lei. Numărul acestora nu este mare. Iar cea mai mare parte din venituri provin din indemnizațiile de reprezentare în diferite întreprinderi de stat. Unii funcționari reușesc să obțină delegarea în 6-8 astfel de întreprinderi, în timp ce altora nu le revine nimic. Criteriile după care are loc delegarea funcționarilor în consiliile de administrare ale întreprinderilor de stat nu sunt clare, iar asta lasă loc de înterpretări.

Venituri de bugetar de 1,3 milioane de lei într-un an

Dina Roșca este secretar general al Ministerului Finanțelor. În 2023, ea a câștigat 1 milion și 300 de mii de lei de la locul de muncă. Peste 600 de mii de lei reprezintă salariul său de secretară de stat, iar alți peste 700 de mii de lei sunt venituri din reprezentare a statului în Consilii de administrație ale unor întreprinderi de stat.

Dina Roșca lucrează de o viață la stat. În 1992 a fost angajată contabilă la Ministerul Apărării, iar peste doi ani s-a mutat la Ministerul Finanțelor. Tot aici o găsim și astăzi, după 30 de ani de activitate neîntreruptă. În funcția de secretar general a fost promovată abia în toamna anului 2021. Natalia Gavriliță, prim-ministra de atunci, o lăuda pe Roșca. „Am lucrat și eu cu doamna Roșca. Este un funcționar care cunoaște foarte bine domeniul finanțelor și sunt sigură că va fi un secretar general excelent”, declara Gavriliță în momentul numirii.

Noua funcție i-a adus nu doar prestigiu, dar și o majorare considerabilă a veniturilor. Spre exemplu, în 2021, până să fie promovată, Roșca a avut venituri de 332 de mii de lei. În anul următor, veniturile au crescut de 3 ori, iar în 2023 au ajuns la 1 milion și 300 de mii de lei. În total, 2,3 milioane de lei - în doi ani de când e secretară de stat. Dina Roșca crede că, pentru munca pe care o fac, funcționarii publici merită chiar mai mult. „Eu ceva am încălcat obținând acele venituri pe care le am? Pentru un funcționar public, dumneavoastră spuneți că este un salariu mare. Dar de ce un funcționar de la Banca Națională poate să obțină mai mulți bani decât un funcționar public?”, ne-a întrebat Dina Roșca.  

Indemnizații de sute de mii de lei de la întreprinderi de stat

Mai mult de jumătate din banii obținuți de Roșca - 1,4 milioane de lei, reprezintă indemnizație de la 7 companii de stat.  Printre ele Metalferos, Mileștii Mici, Drumuri Ialoveni și Moldovagaz. În toate acestea, Dina Roșca a fost fie cenzor, fie membru al Consiliului de administrație. Roșca spune că această muncă suplimentară funcționarii o realizează în afara programului.  „S-a agreat că funcționarii publici participă la acele ședințe (nr. ale consiliilor de administrație) fără a supune riscului activitatea sa de bază. Colegii, în majoritatea cazurilor, își planifică ședințele ori în timpul mesei, ori înainte de serviciu (la orele șapte puteți găsi foarte mulți colegi de-ai mei care sunt membrii în consilii și deja sunt la ședințe), ori după program”, ne-a asigurat secretara generală de la Finanțe.

Cea mai bănoasă activitate a Dinei Roșca a fost, de departe, cea de cenzor la Moldovagaz.  În doi ani, a câștigat peste un milion de lei doar de la această companie. Se întâmpla în perioada când Republica Moldova s-a confruntat cu una dintre cele mai mari crize energetice din istorie. Dina Roșca spune că banii primiți de la Moldovagaz nu sunt din bugetul public. „În primul rând, salarizarea nu este stabilită de Ministerul Finanțelor, nici de APP. La Moldovagaz (nr. indemnizația) este stabilită de Adunarea Generală”, a ținut să precizeze Dina Roșca.

Funcția a venit la pachet cu promovarea de la Ministerul Finanțelor. La propunerea Agenție Proprietății Publice. „Comisiile de cenzori de la Moldovagaz nu sunt alese nici prin ordin de ministru, nici prin dispoziția premierului, dar la propunerea guvernului și se aprobă la Adunarea Generală. Eu nu știu câte candidaturi au fost acolo înaintate, dar Adunarea Generală a votat pentru Roșca. Din câte cunosc, scrisoarea nu a fost semnată de domnul ministru. ministrul de atunci, domnul Budianschi, nu a dat o astfel de scrisoare - în care să o propună pe doamna Roșca. Întrebați APP-ul. Din câte cunosc, scrisoarea a venit de la APP”, a declarat Dina Roșca pentru Cutia Neagră Plus.  

Actualul șef al APP recunoaște că nu există reguli clare de numire în consilii de administrație. „Până în prezent nu există un mecanism de selectare pe bază de concurs. Noi suntem pe ultima sută de metri în realizarea unui astfel de regulament. Cred că în câteva zile va fi aprobat acest regulament. Și vom selecta deja pe bază de concurs. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, ei sunt numiți prin ordinul directorului APP. Se ține cont de experiența în domeniu sau ca funcționar public, dar și experiența în domeniul de activitate. Fie că este energetic, comunicații, trimiteri poștale sau altele”, a spus Cojuhari. 

Eugen Cozonac, directorul APP din acea perioadă, spune că numirea Dinei Roșca a fost o necesitate, în condițiile în care în Republica Moldova începuse o criză energetică. „Era foarte important să avem persoane care cunosc partea fiscală și partea financiară. Ăsta era contextul atunci. Iată de ce anume Dina Roșca a fost (nr. numită) acolo”, a precizat fostul șef de la APP.

Funcționarul cu venituri lunare de 70 de mii de lei

Cu sute de mii de lei din indemnizații s-a ales și colegul Dinei Roșca, Vladimir Arachelov. El ajunge la începutul lui 2022 secretar de stat la Ministerul Finanțelor. Ulterior, este numit și me mbru în consiliile de administrație ale cinci companii de stat, printre care Franzeluța, Moldtelecom și FEE-Nord. Și Arachelov spune că a fost propus de APP. „APP-ul propune pentru fiecare post în parte candidaturi. Și, din lista de candidaturi propuse la Adunarea Generală, se identifică o persoană și se votează de către Adunarea Generală. Câteodată, în sectorul public ești informat despre deciziile luate și ești nevoit să te conformezi”, a declarat secretarul de stat.

În 2023, cele cinci companii i-au adus secretarului de stat câștiguri de 229 de mii de lei. Alte 573 de mii de lei Arachelov i-a obținut din salariul de secretar de stat. „A fost o responsabilitate suplimentară, deoarece fiecare instituție își are specificul ei și e foarte greu să te incluzi imediat în proces. Eu am venit în perioada martie-aprilie, când se discutau rapoarte financiare anuale, când se discutau rezultatele anilor precedenți. Și, pentru mine, a fost mai degrabă o responsabilitate în plus, decât o motivație în plus”, a precizat Arachelov. 

La Finanțe, Arachemov a ajuns din sectorul public, la propunerea ministrului de atunci, Dumitru Budianschi. „A fost o provocare, pe care domnul ministru al Finanțelor de atunci, domnul Budianschi mi-a propus-o. Eu, având în vedere experiența mea în domeniul finanțelor publice și dorința de a aplica acele studii, analize efectuate pe parcursul timpului, am acceptat”, ne-a spus secretarul de stat de la Finanțe.    

„Apărătorul” creditului rusesc a câștigat anul trecut peste 800 de mii de lei

Într-o situație similară este și un alt angajat al Ministerului Finanțelor. Andrei Balan este șef al Direcției juridice și a fost membru în 7 consilii de administrație la companii de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Energocom, Termoelectrica, Moldtelecom și Barza Albă. Această activitate suplimentară i-a adus anul trecut aproape 300 de mii de lei, pe lângă salariul de 543 de mii de lei.

În 2020, Andrei Balan a fost reprezentantul Ministerului Finanțelor care a apărat în fața Curții Constituționale propunerea guvernului de a contracta un credit de 200 de milioane de dolari de la Guvernul Federației Ruse. Intenția guvernului Chicu de a lua creditul rusesc a fost însoțită atunci de critici dure. „Eu tare mă tem că și aceasta este grijă noastră, că aceasta este cea mai mare crimă de la “Furtul miliardului””, era indignat deputatul PAS de atunci Dumitru Alaiba. 

În fața Curții Constituționale, Andrei Balan considera aceste argumente neîntemeiate. „Înaltă Curte, Guvernul Republicii Moldova consideră că sesizările, care sunt astăzi analizate, sunt neîntemeiate. S-au invocat cinci argumente. O să explicăm pe fiecare din aceste cinci argumente succint, argumentele guvernului, în susținerea faptului că autorii sesizărilor fie interpretează eronat anumite prevederi, fie argumentele sunt neîntemeiate”, declara Balan în fața magistraților Curții. Într-un final Curtea Constituțională a anulat decizia guvernului.  

Agenția  Proprietății Publice este lideră la numărul de membrii în consiliile de administrație. Șeful instituției spune că APP este obligată să aibă reprezentanți în consiliile de administrație. Nu cunoaște însă despre cazuri în care un singur angajat al APP s-ar afla concomitent în mai multe consilii. „Noi avem, de principiu (nr. o regulă), că angajatul APP nu poate fi în mai mult de 3 consilii, 4 cel mult”, ne-a asigurat Roman Cojuhari.

„Persona profesionistă” cu indemnizații mai mari decât salariu

Datele consultate de Cutia Neagră Plus însă îl contrazic pe Cojuhari. Felicia Cristal, șef de secție la APP a schimbat în ultimii trei ani 14 întreprinderi de stat. În 2022 și 2023 ea a activat concomitent în șapte astfel de consilii. A fost remunerată pentru asta cu aproape 700 de mii de lei, dublu față de salariu de la APP. În prezent, Cristal este președinta Consiliului de administrație la trei instituții cu profil total diferit - Nodul Hidroenergetic Costești, Fabrica de sticlă Chișinău și Mecagro. Concomitent, ea mai este membră a consiliului de administrație a Metalferos, cenzor la Loteria Națională și reprezentant al statului la Moldexpo. Fostul șef al APP ne-a explicat că spune că Cristal este o profesionistă, fapt pentru care este numită în atât de multe consilii. „Da! Este important să știi și industria în care activezi, dar este și o procedură birocratică, pe care cineva de la APP știe să o gestioneze (mai) bine. Pentru mine era foarte important ca oamenii care merg la întreprinderile strategice să știe ce se întâmplă acolo și să poată să gestioneze. Felicia Cristal, în experiența mea, a fost o persoană profesionistă, care chiar știa foarte bine multe procese”, ne-a explicat Eugen Cozonac.

Angajata APP-ului a fost acuzată în repetate rânduri că a fost implicată în scheme de deposedare a bunurilor statului. Spre exemplu, în 2021, Alexandru Slusari o acuza pe Cristal că ar fi fost executorul unei scheme de privatizare a unui imobil din centrul Chișinăului. Potrivit lui Slusari, beneficiarul acestei scheme ar fi fost Vladimir Baldovici, fostul șef al Agenției Proprietății Publice din perioada guvernării Plahotniuc.

Femeia a respins de fiecare dată acuzațiile. Felicia Cristal este cumnata lui Oleg Cristal - fostul director general al trustului media afiliat lui Plahotniuc. 

Câștigă sute de mii de lei pe an, deși lucrează în funcții modeste

Într-o situație asemănătoare cu cea a Feliciei Cristal se află colega sa, Natalia Patrașcu, șefă a Direcției administrare corporativă din cadrul APP. Funcția i-a adus anul trecut un salariu de 244 de mii de lei. Alte aproape 300 de mii de lei, angajata i-a primit din activitatea în 9 întreprinderi de stat. Printre cele mai cunoscute sunt Moldtelecom, Loteria Națională, Drumuri Orhei și Combinatul de vinuri Cricova.

Sergiu Chicu, un alt angajat al APP, ridică anual sute de mii de lei din indemnizații. În ultimii trei ani, calitatea de membru în consilii de administrație i-a adus în conturi aproape 700 de mii de lei. Anul trecut, spre exemplu, Chicu, angajat într-o funcție modestă la APP, a câștigat peste 500 de mii de lei - jumătate din bani sunt din activitatea de reprezentare în 5 întreprinderi de stat și jumătate reprezintă salariu de la APP.

„Profesionalizare” poate salva întreprinderile de stat

În Republica Moldova sunt în prezent peste 150 de întreprinderi și societățile pe acțiuni cu capital majoritar de stat.  Un studiu elaborat în 2020 de către Expert-Grup arată că aici activează circa 6,2% din numărul total al salariaților din Republica Moldova. Aceste întreprinderi gestionează active ale statului de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă mai mult de un sfert din PIB. 

Dar, în loc să fie motoare ale economiei, întreprinderile de stat sunt ineficiente sau eficiența lor este mult sub potențial. Deseori, întreprinderile de stat au fost acuzate de pierderi considerabile, lipsă de transparență, salarii excesiv de mari ale șefilor, clientelism și corupție. 

O soluție la aceste probleme, spun specialiștii, ar fi profesionalizare consiliilor de administrație, cu oameni competenți, din afara politicului. Asta presupune însă o reorganizare a întreprinderilor de stat, crede Eugen Cozonac. „Ceea ce trebuie să facem noi neapărat, este profesionalizarea acestor consilii. Ideal ar fi să fie oameni din domeniu, dar independenți. Eu, spre exemplu, am făcut un plan, pe care l-am propus prim-ministrului, să reorganizeze întreprinderile, astfel încât să permită o profesionalizare”, a menționat Cozonac.

Adrian Lupușor, directorul Expert-Grup, spune însă că este foarte greu să atragi  oamenii profesioniști din afara sectorului public. Cauza ar fi indemnizațiile prea mici. „E arhicunoscut că remunerarea deseori a acestor membri ai consiliului este foarte scăzută. Vorbim de un cuantum de patru mii de lei/per consiliu. Acest lucru afectează și interesul unor persoane din domeniul privat să aplice pentru o funcție în consiliul de administrație”, crede Lupușor.

Roman Cojuhari ne-a asigurat că APP va face tot posibilul pentru a atrage profesioniștii în consiliile de administrație. Deși, recunoaște, este o misiune dificilă. „O să depunem tot efortul să-i atragem, dar sunt limitări de salariu. Astăzi, remunerarea pentru membrii comisiei este limitată la un salariu minim pe economie (nr. per ședință). Mai mult pentru experiență, pentru CV, este posibil să dorească membrii din societatea civilă să se implice în administrarea acestor întreprinderi”, este de părere directorul APP.

„Motivare finaciară” pentru funcționari

În timp ce întreprinderile de stat nu reușesc să atragă oameni din afara sistemului, ele rămân o formă de motivare financiară pentru unii angajați la stat. „Sunt de acord, că pot fi anumite situații când vrem să menținem oamenii în sectorul public. Iar atunci, un consiliu-două ajută la motivarea financiară a oamenilor, pentru a rămâne în sectorul public”, a declarat Eugen Cozonac.  

De aceeași părere este și Adrian Lupușor, care ne-a spus că „acesta este și un instrument de a stimula funcționarii publici care nu au salarii foarte mari, cel puțin nu sunt competitive cu multe funcții private. Numirea lor în aceste consilii de administrație este un instrument de a stimula funcționarii publici, ca un adaos la salariul de bază”. 

Totuși, Adrian Lupușor  atenționează  că cei numiți în astfel de consilii nu se implică activ în monitorizarea companiei, ceea ce reduce cu mult eficiența companiilor. „Mulți funcționari activează în mai multe companii, si, evident, ei nu reușesc să între în esență. Acest lucru confirmă încă o dată că ei, deseori, activează mai curând formal. Atunci când o companie, indiferent dacă este privată sau publică, activează cu un consiliu formal, reprezintă o breșă majoră de performanță a acelei companii și creează premise pentru ineficiență, chiar și delapidări și corupție”, crede directorul Expert-Grup.

Expertul în drept, Alexandru Arseni, crede că aceasta este o practică de corupere a funcționarilor publici la care au apelat toate guvernele de până acum. Juristul mai spune că asta a permis politicului să controleze activitatea întreprinderilor de stat. „Iată aici este corupția economică. În cazul în care funcționarul de stat se implică în activitatea economică și atunci se distruge sistemul economic. Parcă intenția inițială a fost bună - să fie coordonare, să conlucreze întreprinderile. În aparență, adevărul nu stă niciodată la suprafață. Când legea începe să fie pusă în aplicare, atunci încep să iasă la suprafață scopul care a fost inițial ascuns   Această lege, nu este altceva decât o acoperire, aparent legală, dar ea este neconstituțională, pentru jecmăneala de bani din bugetul statului”, ne-a explicat juristul.