Migrația intensă se resimte în școli și grădinițe, care de la an la an devin tot mai pustii. Moldovenii care cândva au plecat peste hotare la muncă se reîntorc acasă, dar nu pentru mult timp, doar pentru a-și lua copii în țările unde au început să prindă rădăcini. Iată ce ne povestesc unele cadre didactice.
În centrul satului Drăsliceni regăsim gimnaziu. O clădire cu trei etaje, îngrijită și renovată. În apropierea școlii, l-am întâlnit pe profesorul de muzică, Mihai Onica. Este și director adjunct pe gospodărie și chiar dacă e vacanță, e mult de muncă în școală.
„Am venit la magazin după materiale de construcție. Numărul de copii este mic, clădirea mare.”
Ca și în alte școli din țară, de la an la an numărul elevilor e în scădere.
„Părinții îi iau și migrează peste hotare. Anul trecut 5 copii au plecat.”
Astăzi, în gimnaziu, sunt peste 170 de elevi. Fiind de patru decenii în școală, profesorul ne-a povestit că a prins și alte timpuri, mult mai vii.
„Erau 750 de copii. Învățam în schimburi.”
Și grădinițele în sate nu mai arată ca altădată după numărul de preșcolari. Directoarea grădiniței din Ratuș ne-a povestit că în prezent sunt 66 de copii, iar pe timpuri doar într-o grupă erau peste 40 de micuți.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în ultimii opt ani peste 265 de mii de persoane au plecat din țară. Numărul copiilor care pleacă anual din Republica Moldova în străinătate este în continuă schimbare.
