08 iulie 2024, ora 10:15

În centrul țării se află primul și, deocamdată, singurul parc național funcțional. Deși a fost înființat încă în 2013, timp de 7 ani, lucrurile nu s-au prea urnit din loc. Vorbim de Parcul Național Orhei, din care fac parte patru raioane cu 33 de localități. Tot în acest parc este amplasată și bucata de pădure, arendată de o firmă atribuită familiei Voronin. Legea oferă protecție parcului, în unele zone fiind interzise orice fel de intervenție. Satele și orașele, în schimb, își pot desfășura activitatea aproape nestingherit. 

„Noi suntem în Parcul Național Orhei și chiar suntem în preajma unui simbol al parcului național - stejarului, care este cu o vârstă de peste 400 de ani, care parcul are grijă de el ca mulți ani înainte să fie iarăși verde și să ne bucure cu aspectul său”, directorul Parcul Național Orhei, Mihail Cîrlig.

Stejarul secular, amplasat lângă traseul central Chișinău - Orhei, la circa doi kilometri de orașul Orhei, este o carte de vizită a Parcului Național Orhei, de care administrația instituției are grijă în mod special. Este singurul arbore ce are peste 400 de ani și face parte din cei 10 stejari înscriși pe lista copacilor protejați de stat de pe teritoriul acestui parc. Însă lista de comori naturale nu se oprește doar la copacii seculari. 

„Parcul Național este o zonă unicată, dar în același timp este și o zonă diversificată, foarte mare diversificare este in parcul național Orhei. Având în vedere că noi suntem pe o suprafață de 33 de mii de hectare, dar aceste 33 de mii de hectare sunt împărțite în mai multe zone. 19 mii de hectare este fond forestier, care necesită o abordare. Sunt zone turistice, zone silva-pastorale, avem 18 primării cu 33 de sate incluse în aceste primării, și zona turistică care este diversificată începând de la Orheiul Vechi până la partea de vest a parcului, raionul Călărași.

Parcul Național Orhei a fost înființat în anul 2013, dar abia în 2020 a fost instituționalizat, cu alte cuvinte abia atunci a început să activeze. De trei ani, instituția este condusă de Mihail Cârlig, în trecut fost pretor al sectorului Rîșcani, pe când primăria Chișinău era gestionată de liberalul Dorin Chirtoacă. Deocamdată, este singurul parc național instituționalizat. Deși Parlamentul a creat în 2022 încă un parc național - Nistrul de Jos - acesta încă nu și-a început activitatea. Conform legislației, în Republica Moldova, parcurile naționale sunt protejate de legea cu numărul 1538, privind fondul ariilor naturale protejate de stat. Potrivit acesteia, pe teritoriul parcurilor naționale „utilizarea de resurse naturale, derularea de activităţi economice şi recreative se vor face în strictă conformitate cu regulamentul de funcţionare”. 

În realitate însă se comit abuzuri, spun reprezentanții Parcului Național Orhei.

„Dacă să vorbim de pază și protecție, luăm două aspecte: este paza propriu zisă de răufăcători, de extragere ilegală, de mai multe chestii care ar dăuna parcului. Este a doua - protecția parcului prin cercetările care le fac savanții noștri și dau recomandările ce specii trebuie de cultivat, cum sunt menținute speciile de bază a parcului, care specii sunt dăunătoare în acest parc. Cumva trebuie de activat în necesitatea parcului. Restricțiile sunt în zonele de activitate agricolă, sunt careva restricții de folosire a chimicatelor, care, într-adevăr, este o problemă că, pentru a avea roadă se folosește un chimicat, dar pentru speciile parcului poate să dăuneze. Aici sunt niște reglementări care sunt incluse în Hotărârea de Guvern care reglementează activitatea parcului.

Un aspect, care am putea spune - răufăcătorii, când ATV-urile intră în zonele protejate. Noi avem 4 zone de activitate. Este zona strict protejată unde vin savanții pentru a vedea unde pădurea se regenerează singură pe ea, fără intervenția omului. Dar iată cine intră cu ATV-urile în zona ceea, îl punem ca răufăcător. Dacă să punem aspectul de tăieri ilicite, dar în parc, având în vedere că este o protecție mai dezvoltată decât în alte zone, cât de pază și protecție a parcului, atât de pază și protecție a întreprinderii silvice, care activează pe teritoriul parcului. Eu aș spune că, în parcul național, poate că și lumea este mai conștientă că este parcul, sunt mai puține cazuri de infracțiuni forestiere decât în alte zone”. 

O altă ilegalitate, înregistrată pe teritoriul parcului, este culesul florilor, în special al plantelor pe cale de dispariție. Anterior, oamenii legii au împărțit și amenzi pentru comercializare ilegală. 

„Sunt flori care sunt în Cartea Roșie și noi cunoaștem că de mulți ani localnicii din satele din preajmă au fost obișnuiți ca să facă un ban, să strângă aceste flori din fondul forestier, care pe marginea drumului le vând. Da, noi facem acțiuni de preîntâmpinare, la început facem educație ecologică, ce ar însemna extragerea acestor flori, să poată fi o floare în cartea roșie, pe cale de dispariție.

Dar procentajul este foarte mic, lumea chiar este conștientă că această zonă pe care noi o numim un parc și este primul și unicul parc național, noi trebuie să avem și o abordare specială, fiindcă este un parc pentru timpuri, nu pentru azi și nu pentru mâine”. 

Pe teritoriul acestui parc național se află și bucata de pădure pe care o firmă atribuită familiei Voronin a închiriat-o în scop cinegetic. Acum cinci luni, într-un alt reportaj marca „Moldova Gândește”, vicedirectorul parcului, Vladislav Grati, a declarat că arendașul a renunțat la vânătoare pe teritoriu.

„În cadrul acestei păduri, nu se mai practică vânătoarea, ca gen de recreare. Treptat, pădurea își reintră în drepturile sale, de când este o arie protejată, acolo nu se mai practică așa gen de relaxare. Din 2013? Deci, de la 2020 încoace. Arendașul respectiv a înțeles că nu este posibil și nu trebuie să practice așa gen de distracție”, a spus vicedirectorul Parcul Național Orhei, Vladislav Grati.

„Pădurea, evident, vrea liniște. Vrea ca ea să poată autoregla, autoregenera, să autodetermine să spunem așa. Dar evident, după vreo trei secole de îngrijire sau cultivare, evident s-au schimbat și condițiile, s-a schimbat fondul genetic a pădurii. Apropo, se schimbă condițiile climaterice acuma. Normal, cu schimbările respective pădurea cea de trei secole în spate, să dați seama ce condiții erau atunci și ce condiții sunt acuma, nu mai face față. Și atunci ce trebuie să facă homo-silvaticus adică omul, silvicultorul, omul pădurii? Să ajute pădurea. Să o ajute ca ea să poată facă față acelor condiții, care de fapt sunt mult mai drastice decât altădată. Și atunci orice lucrare care este executată în interiorul unei păduri, suprafețe, trebuie să fie făcută pentru păduri”, a zis inginerul silvic și secretarul științific, Parcul Național Orhei, Dionisie Boaghie.

Dionisie Boaghie este unul dintre savanții care lucrează de ani buni în Parcul Național Orhei, dar activează în acest domeniu de circa patru decenii. Este responsabil de cercetarea arborilor din parc și coordonează plantarea acestora de către angajații ocolurilor silvice. 

„Noi am încercat anul trecut să facem o lucrare, să adunăm niște semințe sau ghinde din mai multe suprafețe din parcul nostru, inclusiv aduse și din altă zonă, ca să vedem, să evaluăm, să studiem nivelul de creștere și, evident, dinamica. Ca ulterior, să mergem pe suprafețe, volume mai mari de ghindă ca să putem crea o mică pădure aici în parc.

Noi suntem într-o zonă, să spunem așa, a codrilor centrali, podișul central moldovenesc, unde evident avem o varietate de ecosisteme forestiere, care dominantă este, clar lucru, stejăretele, că-i tei și frasin, că-i stejărete goronete ... - Un procentaj? - Eu cred că în procente, 80 la sută sunt stejărete”.

În ultimii ani, din cauza copacilor mai puțin sănătoși, este tot mai greu să obții ghinde puternice, din care să răsară arbori de calitate.

„Noi acuma, evident, avem nevoie ca ele să fie reînnoite. Dat fiind faptul că majoritatea stejăretelor s-au produs aici în Parcul Național Orhei. Sunt provenite din lăstari au proveniență vegetativă, evident că au nevoie de un proces de reînnoire, trecere, adică un proces de conversiune. Să trecem la proveniența din semințe, și atunci e foarte important să avem ghinda. Dar, cu cât arborele este mai puțin sănătos, cu atât mai prost fortifică, și chiar dacă fortifică, calitatea semințelor este mult mai proastă. Și atunci, dacă înainte spuneam că putea face față la 5-6 ani aveam o perioadă de producere mai masivă, acum deja suntem la 8-9 ani”.

Parcul Național Orhei se extinde pe o suprafață de circa 34 de mii de hectare și cuprinde păduri, terenuri și sate din patru raioane: Orhei, Strășeni, Călărași și Criuleni. 

„Dacă să vorbim despre legea ariilor protejate, sunt careva restricții pentru ariile protejate la nivel general, dar orice arie protejată este formată printr-o hotărâre de guvern, și dă un regulament care-i bazat pe studiile științifice, pe o bază științifică: ce trebuie să facă parcul? cum trebuie să fie? care sunt acțiunile? ce se poate și ce nu se poate. Având în vedere că noi avem patru zone în Parcul Național Orhei, zona A de protecție integrală, zona B care e împărțită în două zone: pentru activități silvotehnice. Zona C pentru zonele de agrement, zone turistice, și zona D se are în vedere suprafețele primăriilor unde este activitatea economică”, a spus directorul Parcului Național Orhei, Mihail Cîrlig.

Cu alte cuvinte, cea mai protejată zonă, este zona A, acolo unde echipele de cercetători fac studii asupra florei și faunei. Lucrările silvo-tehnice au loc în zona B, iar activitățile turistice sunt permise în Zona C. Și deja teritoriile unde sunt amplasate satele și orașele fac parte din cea mai liberalizată zonă din tot parcul național - zona D. Însă, dacă aici urmează să aibă loc lucrări ce pot afecta mediul, cum ar fi construcțiile, este nevoie de coordonarea lor cu administrația parcului.

Gestionarea parcului presupune și cheltuieli. În acest an, instituția a primit, de la Ministerul Mediului, 5 milioane de lei, deși a cerut de două ori mai mult.

„Dacă să vorbim despre studiul care s-a făcut pentru anul 24, a fost elaborat bugetul prin niște argumentări, atât economice, cât și științifice, de 11 milioane. Dar având în vedere bugetul, cunoaștem că bani nu prea sunt în bugetul de stat, a fost limitat cu o sumă de 5 milioane. Noi nu putem influența la aceasta și împărțim prioritățile. Luăm prioritățile care putem să le facem cu sumele acestea pentru a efectua toate sarcinile care ni le-am pus în planul de acțiuni. Noi în fiecare an facem planul de acțiuni, pe perioade, pe un an de zile, și având în vedere că s-a micșorat acest buget, noi luăm prioritățile și vedem deja mai departe cum o să fie”. 

Conducerea instituției își dorește ca, în viitor, Parcul Național Orhei să ajungă în cartea parcurilor europene. 

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan