09 iulie 2024, ora 10:00

Din componența Parcului Național Orhei fac parte 33 de localități din patru raioane. Vorbim aici de sate istorice, precum Butuceni, Trebujeni și altele. Însă, nu toate sunt la fel de populare. O localitate mică, dar atractivă din punct de vedere turistic, este Lupa-Recea, din raionul Strășeni. Aici este amplasat și un fost conac al familiei Russo. Deși astăzi este părăsit și în ruine, clădirea încă mai poate fi salvată. Nu sunt bani, deocamdată, ne spune primarul comunei. 

Și satul Lupa-Recea din raionul Strășeni face parte din Parcul Național Orhei. Este o localitate mică, având primăria în comuna Codreanca. Puținii săteni cu care am putut schimba câteva vorbe ne-au spus, în mare parte, că știu despre faptul că trăiesc pe teritoriul unui parc național. 

„- Foarte bine ne simțim. - Vă mândriți cu faptul că locuiți în ... ? - Dap cum, dap cum. -Ați avut ocazia să mergeți acolo? - Da, da. - În pădure, în parcul național? - Dap cum. - Dar cum credeți, avem nevoie de aceste parcuri sau nu? - Numaidecât avem nevoie, foarte mult avem nevoie. - Dar de ce? Cum credeți, de ce? - Dapăi asta-i priroda. Pentru prirodă. Eu aici îs născut. I-auzi, sunt în mijlocul pădurii. Păduri primprejur mă cuprind. - Dar v-ați simțit deranjat de faptul că aveți pădure aproape? - Ne simțim foarte bine, foarte bine ne simțim”. 

„ - Parcul Orhei? - Dacă cunoașteți că vă aflați în parcul național Orhei sau n-ați știut? - N-am știut.- Dar cum credeți, avem nevoie noi de astfel de parcuri naționale, el fiind primul și cel mai mare din RM sau nu? - Avem, avem nevoie. - Dar de ce, cum credeți? - Să fie frumos!”. 

„ - Dar cum vă simțiți dvs. știind că un parc atât de mare, primul din Moldova se află lângă dvs? - Tare bine, de ce nu. - Dar e bine să avem așa parcuri sau nu? - Da de ce nu? E bine să avem o natură, o prirodă”. 

„ - Ceva am auzit, dar ca să vă spun corect... - Dar ați avut ocazia să mergeți să vă plimbați pe acolo? -Nu”. 

„ - Cunoașteți că vă aflați într-o zonă a parcului național Orhei? - Da - Și cum vă simțiți, vă simțiți mândri că faceți parte din... - Sigur că da! - ... și la ciuperci am fost, și ne-am plimbat, și mai multe chestii sunt de a vedea lucruri frumoase”. 

În localitate se află și un conac, ce-i drept abandonat de multă vreme. 

Clădirea istorică a fost cândva un conac, pe care l-a folosit familia Russo. Ulterior, clădirea a ajuns în posesia nepoatei sale, Alexandra Russo. Deși este abandonat de mulți ani, fără uși și cu geamurile sparte, conacul încă mai prezintă o valoare arhitecturală și istorică. O perioadă, conacul a fost transformat în școală pentru copiii din sat. Dar, mai apoi, din cauza numărului tot mai mic de elevi, a fost închisă, iar copiii - mutați la școala din satul vecin. 

„Noi nu cunoaștem atât de mult, cât ne-am dori să cunoaștem. Conacul din Lupa-Recea, conacul de vară sau casa de vară a familiei Russo a fost construită la hotarul moșiei, de fapt, în satul Lupa-Recea era hotarul moșiei familiei Russo. În 2013, când a fost efectuată reorganizarea instituției de învățământ, în conac era școala din satul Lupa-Recea, Gimnaziul Lupa-Recea. Acuma este neutilizată clădirea, cu părere de rău, dar istoric cunoaștem că odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, familia Russo a emigrat în România. Casa a fost luată, după independența Republicii Moldova, în 1996, de o nepoată de-a cucoanei, cum îi spune în satul Lupa-Recea, a venit în sat la școală. A vorbit cu dumneaei directoarea de școală, atunci doamna Elena Cojocar”, a spus primarul comunei Codreanca, raionul Strășeni, Mihail Cotelea.

Femeia - mai spune primarul - s-ar fi arătat bucuroasă că fostul conac este folosit ca școală pentru copii și nu și-a mai revendicat drepturile de proprietate asupra acestei clădiri. 

„Asta e cam tot ce cunoaștem în linii generale. Casa lor, din câte știu, era la Micăuți, tot raionul Strășeni. Acolo era conacul familiei Russo, aici era, cum am spus, la hotar casa de vacanță, casa de vară. - Dar copiii, cum ei acolo învățau în acel conac? - Până în 1986 era folosită doar casa cucoanei ca școală. În 1986 era construit blocul nou care este acum în ogradă, adică s-a extins un pic școala. Satul Lupa-Recea este un sat mic, copii nu erau mulți. Chiar când a fost optimizată instituția de învățământ erau 58 de elevi. - Și toți elevii acuma vin în Codreanca? - Da, toți elevii vin și studiază la gimnaziul din Codreanca”. 

Întrebat despre planurile privind reabilitarea conacului într-un punct de atracție turistică, primarul a declarat că, deocamdată, nu sunt resurse financiare. În total, în cadrul Parcului Național Orhei sunt amplasate 33 de localități din patru raioane: Orhei, Strășeni, Criuleni și Călărași.

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Imagini și montaj de Vlad Glinjan 

19 octombrie 2024, ora 20:57

Salariile mici ale actorilor de la noi îi plasează în categoria celor vulnerabili. Pentru a-i ajuta, într-o oarecare măsură, acum 17 ani, Uniunea Teatrală a oferit un teren, pe care avea gratis de la primăria Chișinău, unui dezvoltator imobiliar. În schimb, acesta urma să construiască actorilor apartamente la preț atractiv, iar restul - să le vândă la cost de piață altor doritori, pentru a-și acoperi investițiile. 

Cu greu, complexul a fost finisat, dar nici în momentul de față recepția finală nu a avut loc. A fost numit și un administrator special, pentru că firma intrase în insolvență, din cauza problemelor financiare, ce împiedicau continuarea lucrărilor. Potrivit planului de restructurare, validat în instanță, actorii urmau să achite sume în plus. Unii au acceptat, alții însă șiau retras banii. Printre ei este și Sergiu Finiti, care, cu ajutorul unui avocat, a reușit să-și scoată cei 14 mii de euro, pentru un apartament cu două camere. 

„Căsuța noastră, cuibușor de nebunii, te așteaptă ca să vii. Oh, Doamne, Nu m-a mai așteptat. Am 72 de ani, dintre care 15 ani i-am pierdut așteptând casa. Ni s-a promis, conform contractului, erau niște povestiri că timp de un an, totul va fi gata, va fi ieftin, nu fiți proști. Ne-am aventurat, dar nici până acum nu e gata. Am dat 14 mii, apartament cu 2 camere, la acel preț. Banii mi s-au devalorizat, totul s-a scumpit”, spune actorul Sergiu Finiti.

Complexul locativ, în care urma să aibă apartament și actorul Sergiu Finiti, alături de alți zeci de artiști, a început să prindă viață în 2007. A fost gândit ca un proiect de locuințe accesibile pentru reprezentanții Uniunii Teatrale din Moldova. Pentru aceasta, uniunea a oferit companiei de construcție Ecosem Grup SRL un teren de pe strada Băcioii Noi, pe care, la rândul ei, îl primise gratuit de la primăria Chișinău. Dezvoltatorul urma să contruiască apartamente actorilor la preț mic, vorbim de prețuri ce începeau de la 200 de euro, pentru fiecare metru pătrat, în două dintre cele patru blocuri ale complexului imobiliar. 

„- Prin ce împrejurări ați ajuns să investiți aici? - Am fost amăgiți simpatic. Naiv fiind, mi-a părut că e o variantă bună. Cu mare greu, mi-am restituit banii. Mersi avocatului. După 15 ani, am reușit. Nu am ajuns până la judecată”.

Complexul nici astăzi nu este dat în exploatare. 

„Treceam pe aici și mă uitam că sunt doar schele, mă întrebam când se va termina toată treaba asta. Pe dinafara arată bine, pe interior e Doamne ferește. Iaca acesta mi se promitea jos, dar vă spun că ridicai mâna și dădeai de tavan. Apoi mi s-a propus altul, dar trebuia să mai dau bani mulți. În primul rând, din teatrul Satiricus, mai mult de jumătate au investit. Unii nu au mai ajuns să-și vadă locuințele. S-au prăpădit. Mișu Curagău, luase și pentru fiică. Iaca nu știu dacă ea și-a restituit banii. 

Văd că sunt câteva apartamente care au locatari... Păi, unii nu au mai avut răbdare și au început să facă reparație. Au plătit, e al lor. Mie îmi făceau scandal când am cerut banii înapoi. Apoi ni s-a cerut încă 3 mii, dacă vrem să ne luăm apartamentul. - Văd aici că scrie Complex Teatral. - Am venit într-o zi, să-mi văd apartamentul, dar paznicul zice că el nu are chei. Mi-a zis că asta e casa lui Grecu, cu el discutați”.

Nu am putut intra în bloc, dar am reușit să purtăm o scurtă conversație cu o femeie care ieșise la balcon, după ce ne-a văzut în curte. 

„- V-au promis, o să rezolve cu gazul...? Eu din câte știu... - Au promis că de luna viitoare. - De luna viitoare... - Clădirea, din câte cunosc, nu a fost dată în exploatare... - Nu”.

Un alt actor care a dat bani pentru un apartament în acest complex este Vitalie Țapu.

„- La nivel de judecăți. V-ați recuperat ceva bani? Nu. Mi-au sechestrat și mașina. Doi ani a fost blocată la Trușeni. Eu am plătit suma în câteva tranșe, pe urmă mi-au calculat încă 7 mii de euro. O parte dintre actori au plătit, alții și-au scos banii. Prima tranșă a fost în 2007. Eu nu am putut achitat toată suma. Ei au reziliat contractul unilateral, au pus sechestru. - Ce sumă ați dat? - Sincer nici nu mai știu. Sunt peste 20 de mii de euro. Ori 26 de mii. Îi vorba, cu toate cheltuielile, am trecut de 30 de mii, dacă nu chiar 40 de mii”. 

Compania care a construit complexul este Ecosem Grup SRL. Potrivit bazelor de date publice, aflăm că, în trecut, firma a fost administrată de Adrian Rucan, iar mai apoi de soția acestuia. De șapte ani, compania, care se află în insolvabilitate, are un administrator special, Vladimir Balan. Am discutat de două ori, la telefon, cu Adrian Rucan, încercând să-l convingem să ne dea un interviu la cameră. A refuzat de fiecare dată. 

„- Clădirea este dată în exploatare? - Stați puțin. Dvs faceți ingerință în afacerile mele. Eu, de exemplu, nu vă dau voie să scrieți despre compania mea și despre proiectul meu”.

Rucan ne-a mai prevenit că riscăm un proces de judecată dacă vom scrie denaturând informațiile. În schimb, ne-a îndemnat să trimitem solicitare pe adresa companiei, ceea ce am făcut. Însă, la ora publicării acestui material, nu am primit încă răspunsurile. Acum un an și jumătate, omul de afaceri a fost reținut de Centrul Anticorupție, fiind bănuit de trafic de influență și corupere activă, dosarul neavând o finalitate, deocamdată. Acesta, la rândul lui, a negat acuzațiile, fiind un dosar fabricat.

Din discuția cu administratorul special al companiei de construcție, aflăm că una dintre problemele ce au dus la insolvență a fost și structura terenului. Compania care a evaluat starea acestuia ar fi oferit date eronate și, în loc de 6 metri pentru săparea fundamentului, a fost nevoie de 18 metri, din cauza apelor subterane. Deci, de trei ori mai multe cheltuieli. Lucrurile nu au mers bine nici atunci când s-a ajuns la vânzarea apartamentelor, îmi spune administratorul.

„Noi suntem în proces de insolvabilitate, e plan de restructurare, în baza căruia finalizăm construcția, ca sunt patru blocuri acolo. Conform planului, si-au asumat responsabilitate si debitorul și creditorii. Debitorul și-a asumat să termine construcția, iar creditorii să achite datoriile, conform contractului încheiat și al planului de restructurare. - Asta a însemnat creșterea preturilor? - Nu creșterea, dar achitarea diferenței de preț. Oamenii nu au fost puși să achite plăți în plus, pentru că banii au fost folosiți nu conform destinației, dar pentru că o bună parte din contracte, din două blocuri, au fost încheiate la preț foarte preferențial, cu 200 de euro m2. În situația în care doar sinecostul, în acea perioadă, era de 380 de euro m2. 

Din explicațiile lor, acesta și a fost temei de declararea a insolvabilității, s-a constatat că ei au mizat că restul a două blocuri le vor vinde la preț comercial, dar lucrurile nu au fost chiar așa. Planul prevede că toți urmează să achite în termen de 3 luni diferența de sinecost, ca compania să poată relua construcția blocului si termina lucrările. Cine nu dorește, sunt în drept să renunțe. Asta înseamnă că apartamentele alea se vând către alți oameni, nu către actori, UNITEM este în pierdere? - Nu chiar, ei lotul tot gratuit l-au primit de la primărie”, zice administratorul Vladimir Bălan.

În curând, mai dă asigurări administratorul special, complexul imobiliar urmează a fi dat în exploatare. 

„La momentul de față, ce-i împiedică să dea blocul în exploatare? - Nimic practic, construcția este gata. A mai fost un bloc la Ciocana, l-am terminat pe acela, am dat în exploatare. AST nu a lucrat doi ani, nu a dat nimic în exploatare, de jumătate de an lucrează și actele trebuie să faca actele din nou. De la o zi la alta se va da în exploatare”.

Pe de altă parte, președintele uniunii, Sandu Grecu, afirmă că, în cazul în care actorii ar fi fondat o asociație, deznodământul putea să fie cu totul altul.

„Oamenii au intrat în relații directe cu compania. Cum dumneavoastră, de pildă, ați încheia un contract cu orice companie de construcție, în care dumneavoastră intrați în relații directe cu compania. Când au intrat în restructurare, oamenii care au dat toți banii, practic au fost validați la judecătoria botanica, unde au fost validați și li s-a confirmat că ei au dreptul la apartamente și la investițiile care le-au făcut. Acum compania urmează să le dea logic apartamentele, ceea ce blocul este deja construit. Și noi insistăm acum în uniunile teatrale, pe toate căile legale, de a impune să dea în exploatare clădirea, fiindcă o parte de oameni deja locuiesc acolo, o parte așteaptă să le se dea cheile și să intre”.

Grecu mai spune că firma a fost cea care a oferit acest preț avantajos, pentru procurarea locuințelor, nu uniunea. 

„După cum am spus, noi am cedat un teren, iar ei trebuie să construiască pentru oamenii noștri, deoarece nu s-a plătit pentru teren. În contul terenului am obținut un preț accesibil pentru artiști. Mediu era 275 de euro metru pătrat în perioada aceea. Și a fost practic. Greșeala, dacă nu se dădeau banii direct lor, ci se forma asociația, atunci vă dați seama că nu lucrează, antreprenorul se aruncă și se ia alt antreprenor și se merge mai departe. Aici e greșeala cea mai mare care este. 

Noi, practic, oamenii au dat banii și uniunea teatrală n-a mai avut acces la contabilitate și la relațiile în care au intrat oamenii cu această companie. - Da, domnul Grecu, dar tot procesul ăsta durează de aproape 20 de ani. - Da, da, da. Noi acum ne aflăm în... o parte de oameni au dat la judecată și îi impunem prin judecată să dea în exploatare și sperăm ca... Dar iarăși, aceasta au dreptul oamenii, cei care au dat banii, ei au fost validați și ei sunt investitorii, ei concret”.

Dintre cele peste 300 de apartamente, practic jumătate urmau să fie pentru actori. Dar, după ce au apărut problemele, unii au renunțat, cerând recuperarea banilor investiți. Președintele uniunii consideră că, probabil, au rămas vreo sută de actori. 

„ - UNITEM-ul rămâne în pierdere pentru că a dat terenul contra apartamentelor construite, dar dacă actorii se dezic de apartamente toți, cine este în pierdere? - În primul rând, ca absurd, actorii, nimeni nu. El ar vrea să facă așa ceva, fiindcă prețurile astăzi pe piață sunt destul de mari. Și probabil este, cred că asta e unica de ce nu vrea să dea clădirea. - Ca să renunțe oamenii, da? - Da. Că atunci, întrebarea mea este, nimeni nu vrea să renunțe în primul rând. Oamenii au băgat bani în 2008, 2009, 2010. Vă dați seama cât timp a trecut. Și mulți oameni deja locuiesc. Acolo, în primul rând, sunt vreo 10-15 actori care locuiesc deja. Și, trei, nimeni nu vrea. Cei care au vrut s-au retras și și-au luat banii. Iar ceilalți nu vor. Și ei vor și apartament fix. Scopul nostru a fost să facem o casă ieftină pentru actori”. 

Pentru a-și întoarce investițiile, în jur de 20 de actori, printre care și Sergiu Finiti, au apelat la avocatul Vlad Pantaz. Din spusele lui, majoritatea au reziliat contractele cu firma de construcție și au cerut restituirea banilor. Aproape toți șiau primit sumele. 

„Am mers în instanță, am depus cerere, în felul acesta i-am obligat. - Dl Finiti spunea că nu s-a ajuns în instanță. - Cum nu? S-a ajuns, dar a fost așa: dacă ne întorc banii, retrag cererea”.

Acest caz nu este singular, deseori jurnaliștii au scris despre cazuri similare, cu oameni care așteptau cu anii ca să-și primească locuințele plătite. Începând cu anul 2019, legislația din domeniu a fost modificată astfel încât investitorii să fie mai protejați. 

„Am întâlnit situații în care investitorii, pentru că asta sunt cei care dau banii, au titluri executorii, dar nu-si pot recupera banii. - Vedeți că în 2019, s-a schimbat Codul Civil, iar investitorii nu mai încheie contracte de investit, dar de cumpărare, el devine proprietarul bunului. Indiferent cât procent e construit din bloc”. 

De-a lungul anilor, zeci de companii de construcții au intrat în insolvență, motivul de bază fiind probleme financiare. Cele mai multe au fost în perioada crizei financiare din 2008. 

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii
Imagine și montaj de Vlad Glinjan