09 iulie 2024, ora 10:00

Din componența Parcului Național Orhei fac parte 33 de localități din patru raioane. Vorbim aici de sate istorice, precum Butuceni, Trebujeni și altele. Însă, nu toate sunt la fel de populare. O localitate mică, dar atractivă din punct de vedere turistic, este Lupa-Recea, din raionul Strășeni. Aici este amplasat și un fost conac al familiei Russo. Deși astăzi este părăsit și în ruine, clădirea încă mai poate fi salvată. Nu sunt bani, deocamdată, ne spune primarul comunei. 

Și satul Lupa-Recea din raionul Strășeni face parte din Parcul Național Orhei. Este o localitate mică, având primăria în comuna Codreanca. Puținii săteni cu care am putut schimba câteva vorbe ne-au spus, în mare parte, că știu despre faptul că trăiesc pe teritoriul unui parc național. 

„- Foarte bine ne simțim. - Vă mândriți cu faptul că locuiți în ... ? - Dap cum, dap cum. -Ați avut ocazia să mergeți acolo? - Da, da. - În pădure, în parcul național? - Dap cum. - Dar cum credeți, avem nevoie de aceste parcuri sau nu? - Numaidecât avem nevoie, foarte mult avem nevoie. - Dar de ce? Cum credeți, de ce? - Dapăi asta-i priroda. Pentru prirodă. Eu aici îs născut. I-auzi, sunt în mijlocul pădurii. Păduri primprejur mă cuprind. - Dar v-ați simțit deranjat de faptul că aveți pădure aproape? - Ne simțim foarte bine, foarte bine ne simțim”. 

„ - Parcul Orhei? - Dacă cunoașteți că vă aflați în parcul național Orhei sau n-ați știut? - N-am știut.- Dar cum credeți, avem nevoie noi de astfel de parcuri naționale, el fiind primul și cel mai mare din RM sau nu? - Avem, avem nevoie. - Dar de ce, cum credeți? - Să fie frumos!”. 

„ - Dar cum vă simțiți dvs. știind că un parc atât de mare, primul din Moldova se află lângă dvs? - Tare bine, de ce nu. - Dar e bine să avem așa parcuri sau nu? - Da de ce nu? E bine să avem o natură, o prirodă”. 

„ - Ceva am auzit, dar ca să vă spun corect... - Dar ați avut ocazia să mergeți să vă plimbați pe acolo? -Nu”. 

„ - Cunoașteți că vă aflați într-o zonă a parcului național Orhei? - Da - Și cum vă simțiți, vă simțiți mândri că faceți parte din... - Sigur că da! - ... și la ciuperci am fost, și ne-am plimbat, și mai multe chestii sunt de a vedea lucruri frumoase”. 

În localitate se află și un conac, ce-i drept abandonat de multă vreme. 

Clădirea istorică a fost cândva un conac, pe care l-a folosit familia Russo. Ulterior, clădirea a ajuns în posesia nepoatei sale, Alexandra Russo. Deși este abandonat de mulți ani, fără uși și cu geamurile sparte, conacul încă mai prezintă o valoare arhitecturală și istorică. O perioadă, conacul a fost transformat în școală pentru copiii din sat. Dar, mai apoi, din cauza numărului tot mai mic de elevi, a fost închisă, iar copiii - mutați la școala din satul vecin. 

„Noi nu cunoaștem atât de mult, cât ne-am dori să cunoaștem. Conacul din Lupa-Recea, conacul de vară sau casa de vară a familiei Russo a fost construită la hotarul moșiei, de fapt, în satul Lupa-Recea era hotarul moșiei familiei Russo. În 2013, când a fost efectuată reorganizarea instituției de învățământ, în conac era școala din satul Lupa-Recea, Gimnaziul Lupa-Recea. Acuma este neutilizată clădirea, cu părere de rău, dar istoric cunoaștem că odată cu anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, familia Russo a emigrat în România. Casa a fost luată, după independența Republicii Moldova, în 1996, de o nepoată de-a cucoanei, cum îi spune în satul Lupa-Recea, a venit în sat la școală. A vorbit cu dumneaei directoarea de școală, atunci doamna Elena Cojocar”, a spus primarul comunei Codreanca, raionul Strășeni, Mihail Cotelea.

Femeia - mai spune primarul - s-ar fi arătat bucuroasă că fostul conac este folosit ca școală pentru copii și nu și-a mai revendicat drepturile de proprietate asupra acestei clădiri. 

„Asta e cam tot ce cunoaștem în linii generale. Casa lor, din câte știu, era la Micăuți, tot raionul Strășeni. Acolo era conacul familiei Russo, aici era, cum am spus, la hotar casa de vacanță, casa de vară. - Dar copiii, cum ei acolo învățau în acel conac? - Până în 1986 era folosită doar casa cucoanei ca școală. În 1986 era construit blocul nou care este acum în ogradă, adică s-a extins un pic școala. Satul Lupa-Recea este un sat mic, copii nu erau mulți. Chiar când a fost optimizată instituția de învățământ erau 58 de elevi. - Și toți elevii acuma vin în Codreanca? - Da, toți elevii vin și studiază la gimnaziul din Codreanca”. 

Întrebat despre planurile privind reabilitarea conacului într-un punct de atracție turistică, primarul a declarat că, deocamdată, nu sunt resurse financiare. În total, în cadrul Parcului Național Orhei sunt amplasate 33 de localități din patru raioane: Orhei, Strășeni, Criuleni și Călărași.

Un reportaj de Gabriela Ursu 

Imagini și montaj de Vlad Glinjan 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan