13 iulie 2024, ora 21:50

Conform datelor statistice, aproape 90% dintre localități au o populație redusă, sub 5000 de locuitori. Din această cauză, primăriile nu pot să ofere servicii eficiente corespunzătoare. Un sat cu un singur locuitor permanent este și Tricolici, din raionul Căușeni. Localitatea și-a pierdut oamenii în timpul pandemiei, care au ales să plece de aici. Bărbatul ne-a spus că în sat nu s-a mai păstrat nicio clădire de menire socială, iar dacă are nevoie de ceva se duce în satele învecinate. Nu este singurul sat fără oameni din Căușeni. Și localitatea Plopi este aproape fără viață, chiar dacă este destul de aproape de oraș. 

Conform recensământului desfășurat acum 20 de ani, în satul Tricolici din raionul Căușeni locuiau 69 de oameni. Săptămâna aceasta, când am ajuns să filmăm în această localitate, am găsit doar un singur bărbat. Ne-a spus că a rămas doar el și încă două persoane.

Deși satul se află la o distanță de 14 kilometri de orașul Căușeni, arată de parcă e rupt de civilizație și abandonat de multă vreme. Fără infrastructură și fără condițiile elementare de trai. 

„Văd că aici nimeni nu trăiește, toate casele sunt părăsite. Aici într-adevăr nimeni nu trăiește? - Nu, mai vin, trăiesc. Acum care în Bender, care în Tiraspol. - Dar unde ei trăiesc, dacă acolo este o casă părăsită, acolo tot. - Sunt părăsite, dar sunt și cele în care vin. - Dar câți oameni sunteți aici în Tricolici? - Acum sunt 3 oameni aici”. 

„ - Sunteți al treilea om care locuiește aici, dar unde sunt ceilalți doi oameni? - Mai sus, baba Dunea a fost și a plecat. Acolo mai departe Vasea, Sașa din Chișinău ei vin vinerea uneori. - Dar sunteți singurul om aici în sat care se află permanent? - Da, se poate așa de spus. - Și nu vă temeți să trăiți aici singur? - Nu.”

Tricolici a fost un sat mic dintotdeauna. De la Anatolie aflăm că pe timpuri erau circa 400 de oameni. Mulți au decis să plece de aici în perioada coronavirusului. 

„Nu se putea nici de intrat, nici de ieșit de aici. - Dvs, credeți că oamenii au plecat din cauza la coronavirus? - În principiu, da. Transportul nu circula.”

Satul face parte din componența comunei Baccealia. Pentru că nu există niciun fel de infrastructură socială, bărbatul întâmpină greutăți când are nevoie de servicii medicale, poștale sau produse alimentare. 

„Dar de unde cumpărați produse? - Îmi aduc. - Cine vă aduce? - Sora, câteodată, când vine la mine. - Dar aveți cu ce să ajungeți până la piață sau nu? - Nu, ies la drum la rutieră și la Căușeni. - Aproximativ, cât timp faceți până la drum? - 15-20 de minute pe jos.  - Spre exemplu aveți nevoie de poștă, unde se află poșta? - În Baccealia. - Dar până la Baccealia cât timp faceți? - Dacă pe aici, undeva 5 km. - În minute asta cam cât ar fi? - Jumate de oră, 40 de minute.” 

Chiar dacă în sat locuiește mai tot timpul de unul singur, Anatolie își dorește ca măcar drumul să fie reparat și mai accesibil. 

„ - Cum aici ajunge salvarea când plouă afară? - Ajunge până aici la drum. - Și ei vin pe jos până la casa dvs. ? - Sau vin pe jos și acordă ajutor, sau deja trebuie să-i scoți. - Este foarte dificil. - Da. Nimeni nu vrea să facă drumul”. 

„ - Iată aici magazinul a fost. Din partea asta a fost magazinul, din cealaltă partea a fost grădinița. - Dar de cât timp el este închis? - De 10 ani, se pare. - Dacă s-a închis 10 ani în urmă, atunci aici au fost foarte puțini oameni. - Nu, oameni erau încă. Pur și simplu vânzătoarea nu mai era și nimeni aici nu mai voia să vină. - Și aici a fost grădinița? - Din cealaltă parte. Mai sus era clubul și administrația. - Adică era un sat dezvoltat. - Da, era cândva.” 

Anatolie nu are un loc de muncă, iar când are nevoie de bani spune că vinde ce mai găsește prin curtea casei. 

„ - Lucrați doar acasă, de unde aveți bani să vă cumpărați ceva? Vă ajută copiii? - Da. Se întâmplă copiii să mă ajute, uneori vinzi ceva de-al tău. - Dar unde vindeți, la piață? - Da, acolo la drum ies. - Și asta e tot din ce puteți face bani pentru propria existență? - De parcă mie aici multe îmi trebuie. Cartofi sunt, ceapă este, macaroane am cumpărat, hrișcă și încă ceva și gata. - Și peste tot unde vă trebuie ajungeți pe jos, și la Baccealia. - Până când pot, mă duc. Dacă nu voi mai putea, o să văd. O să plec la Căușeni sau Bender. - Adică oricum o să părăsiți satul? - Dacă nu voi putea, atunci va trebui.”

Un alt sat, care la fel duce lipsă de locuitori, este Plop, la fel amplasat în raionul Căușeni. Deși are mai multe case, în comparație cu satul Tricolici, o bună parte dintre acestea sunt abandonate și fără viață. Am avut noroc să-i întâlnim pe soții Procop, care sunt printre puținii rămași în localitate. 

„- Vedem foarte puțini oameni aici la dvs în localitate, cam câți sunteți? - Cam câți... Mitea - Și-i băi? - Cam câți oameni măi.. iaca eu nu țin minte. Am numărat și am uitat. - Bună ziua! - Bună ziua! - Cam câți oameni, câți locuitori sunteți în satul Plop? - Iaca amuș îți spun. 1,2, 3, 4, 5.....15, vreo 15 oameni. - Care oameni, case, măi. - Familii am în vedere. - Cum vă descurcați aici în sat? - Cam așa, încetișor. - Greluț? - Cam greu tare, nu că... - Dar cu ce vă confruntați dvs, dacă spuneți că vă este un pic cam greu. Ce vă lipsește aici în sat? - Tăt lipsește. Magazin n-avem. - Dar dacă nu aveți magazin, unde dvs vă deplasați ca să mergeți să vă cumpărați produse? - Ca eu să mă duc după o pâine, tre să mă duc 3 km până la Zoloteevca. - Vine și sâmbăta și ne aduce. - Ei, vine sâmbăta. - Da cine vă aduce sâmbăta? - Este la Florica un magazin și vine și la noi sâmbăta”.

„ - Când aveți așa nevoie, unde mergeți, la Căușeni la piață, când vreți să faceți cumpărături ? - La Căușeni. La Căușeni, în altă parte unde. - Am văzut că aveți stație, aveți aici transport care să vină sa vă ia sau nu? - Ei, merge rutiera Căușeni de trei ori pe săptămână. - De trei ori pe săptămâna, asta cam în ce zile? - Duminica, marți și vinerea. - Dar dacă aveți nevoie în alte zile, cu ce vă duceți? - Da alte zile... căutăm mașini, nănim, plătim. - Chemați taxi? - 200 de lei până la Căușeni. - 200 de lei? - Da. - Și vă permiteți așa, 200 de lei ...? - Nu ce să faci, dacă trebuie noi ne ducem. - Sunteți la pensie dvs? -Da. - Ce pensie aveți dvs aproximativ? - Două mii și ceva. Ei, două mii tu. Dar eu am 1500. Ce să faci cu două mii. Eu mă duc la Căușeni și vin acasă nici cu producție, nici cu bani.”

Satul, la fel ca multe altele din regiune, avea în trecut o populație mult mai mare. Însă, șansele ca localitatea să renască vreodată se reduc la zero, din cauza că primăria s-a mutat la Baccealia, s-a închis școala, grădinița și magazinul.

„ - Ce vă lipsește dvs în sat, și ce vă doriți cel mai mult? - Ei, ce să ne mai dorim, dacă au rămas doar câțiva oameni. - Dar cum credeți, de ce a plecat lumea de la voi? - Sunt bătrâni care au murit. Ce numai de la noi s-au dus, se duc ei toți. - Dar sunt familii tinere aici în sat sau nu? - Nu prea. Cine tineri? Tineri de la 50 de ani în sus”.

„ - Aici încă din 2012 s-a închis primăria, s-a stricat și școala, și sadikul și tot s-a dus. Și magazinul, și... - Adică din 2012 dvs nu mai aveți nimic aici? -Da, da, da.” 

„ - Dvs., iată, din tinerețe dacă vă aduceți aminte, cîți oameni erați, erau mulți oameni sat? - Erau, erau. Erau mulți oameni aici bre. Suta era. - Adică, o sută de oameni? - Ei, hai așa, cel puțin o sută de oameni erau. D-apoi uitați-vă singuri. Aici trăiau, aici trăiau. La vale trăiau. D-apoi câte case stricate, părăsite. Era, era frumos aici.”

L-am rugat pe bărbat să ne facă o excursie prin satul care cândva clocotea de viață. Ne-a povestit că funcționa o casă de cultură, iar școala, după ce s-a închis, a devenit fermă de capre și depozit pentru fân. Iar fosta primărie este acum o casă de locuit. 

„- Acolo e școala dvs, da? - Da, asta o fost ospătoria, or cum, stolova. - Ospătoria din cadrul școlii. - Da, da. În partea ceea a fost școala. - Iaca aici este un băiat, ține capre și el ține aici. - Dar în clădirea asta nu-i nimic, nu se folosește, e a nimănui. - Nu-i nica. Îi a nimănui. - Și de ea se folosește doar acest băiat care ține capre în fosta școală din satul Plop? - Și porci. - Care este părerea dvs., dacă înainte asta era o școală și acum a ajuns să fie.. nu știu, iată un adpost pentru capre sau să se țină aici niște fân? - Nu dap ce... - Nu vă pare rău că s-a ajuns la așa situație? - Nu dap ce s facem. Ce putem face noi, noi nu putem face nimic. -Aici e magazinul, corect? De fapt, a fost. - Da. - Dom kuliturî, la deal. - Așa, casa de cultură a fost la deal. - Aici primăria a fost. - Aici unde este casa aceasta, a fost o primărie, da? - Da”.

La câțiva kilometri de Plop se află satul Florica. Deși este o localitate mai mare, se confruntă cu numeroase lipsuri. Școala a fost închisă din cauza numărului mic de elevi, care în ultima perioadă au rămas circa 30 de copii. Anul acesta, și-au pus lacăt la uși grădinița și oficiul poștal, iar pensia oamenii o primesc la singurul magazin din sat.

„În satul Florica activează un singur magazin. Acesta este și magazin, însă oamenii aici pot să vină să-și achite facturile sau să-și primească pensia.” 

„- Oficiul poștal a fost închis. Tot anul ista. - Tot anul ăsta, chiar dacă aveți 300 de oameni? - Șaptezeci și ceva de pensionari și s-a închis. Fiindcă au spus că nu le convine să plătească, fiindcă încăperea e rece și puneau căminul și multă lumină se cheltuia. - Adică din acest an s-a închis și grădinița, și oficiul poștal? - Da. - La noi pensia le-o dă la magazin. S-a permis doamnei vânzătoare de la magazin, să dea drumul la pensie”.

Deși școala este închisă, în sat funcționează o bibliotecă.

„ - Școala, îi demult închisă, dacă nu mă greșesc, îmi pare că din 2009, sau... iată nu țin minte precis, dar demult. - Și de atunci copiii se duc la Baccealia cu transportul. - Da, da. Este transport, este autobusul. - Dar aveți grădiniță, vedem doar grădiniță creșă. - Grădinița a fost, până în luna mai a lucrat și a fost închisă. De la 1 mai este închisă, fiindcă copii sunt puțini. - Și ea n-o să mai lucreze? - Nu cred, fiindcă erau 5 copii și 6 lucrători. - În general, cum este situația la dvs în localitate, cum o vedeți dvs? - În perspectivă? - Da. - Nu știu, o să se micșoreze populația cu totul, fiindcă mulți pleacă în Europa și își iau familiile, tineri. - Dar înainte câți locuitori erau? - Erau mai mulți. - Mai mulți asta, aproximativ, dacă acum sunt 200-300, înainte cum era, era dublu numărul? - Erau, erau mai muli atunci pe timpurile celea, mai multă populație. Socotiți că atunci aveau toți de lucru. Acum cu transportul e greu, de trei ori pe săptămână vine transportul spre Căușeni, de asta mulți pleacă”. 

Sătenii pe care i-am întâlnit pe drumuri ne-au spus că sunt nemulțumiți de închiderea grădiniței și a altor clădiri de menire socială. 

„ - Aveți aici poștă, magazin? - Nu, este magazin, dar plătim comunalele la magazin. - Adică poștă nu aveți? - Nu. - Așa, în genere, cum vă descurcați în sat? - Pentru mine normal, pentru acești bătrâni mai greu. - Punct medical, la fel, am înțeles că nu aveți în sat. - Nu. - Și când aveți nevoie or urgență, unde mergeți? - La Baccealia. - Grădiniță macar să fie. Șed copiii acasă. - Copiii dvs stau acasă? - Nu, până ce-o fi n-am, dar o să am degrabă. - Dar grădinița au închis-o acum. - Da. - Și o să fiți nevoit să duceți copilul la Baccealia? - Da. - Și asta cumva nu chiar atât de mult vă avantajează. - Nu.”

Toate aceste sate fac parte din comuna Baccealia. Am mers la sediul primăriei, ca să discutăm cu cei din conducere despre planurile pentru satele depopulate. Pe loc am găsit-o pe secretară, dar, pentru că e proaspăt angajată, nu ne-a putut oferi informații.

„Aceste sate nu-s de azi și nu-s de ieri, ele sunt din 2011, 2013 eu chiar nu știu precis. Nu pot să vă spun mari detalii. Ele au fost în comuna Coșcalia, pe urmă au trecut în coace. Mai exact în ce an... - Dar de ce ele din Coșcalia au trecut în comuna Baccealia? - De fapt, locuitorii singuri au cerut ca să treacă. Dar de ce au cerut... Acolo sunt mai multe detalii, mai bine doamna primar o să vă spună, pentru că chiar nu pot să vă spun multe detalii”. 

După un șir de insistențe, am reușit să discutăm la telefon cu primara comunei Baccealia. Aceasta ne-a spus că scăderea numărului populației în satele filmate de noi este cauzată de migrația masivă. 

„- Din ce cauză au rămas satele fără oameni? Din cauza că populația foarte mult migrează. În jur de 400 de oameni avem mai puțini. Satul Tricolici a fost în comuna Baccealia de când s-a format satul. Elevii trebuia să vină la noi la școala de circumscripție. Dacă s-ar deschide niște locuri de muncă. Condiții într-un timp mai scurt. Noi în realitate în Tricolici nu avem populație. S-a redus nr. populației”.

Potrivit datelor statistice, 90 la sută din satele Moldovei au sub 5000 de locuitori.

Un reportaj de Gabriela Ursu

 Imagine și montaj de Vlad Glinjan 

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan