Printr-o dispoziție a președintei interimare a Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii februarie 2024, nouă judecători din instanța de fond au fost desemnați să examineze cauzele trimise în judecată de Procuratura Anticorupție. Intenția anunțată de instanță a fost salutată de experți, actorii din justiție și societate pentru că și-a propus să ofere un ritm mai rapid de examinare a dosarelor de rezonanță instrumentate de procurorii anticorupție.

Criteriile după care au fost selectați cei nouă judecători nu au fost făcute publice. TV8 a verificat minuțios judecătorii selectați în completele specializate anticorupție. Unii din ei au ajuns în vizorul publicului pentru dosarele de rezonanță examinate în trecut, alții au fost vizați în anchete de presă. O parte din acești magistrați au avut în trecut în examinare cel puțin câte un dosar care îl vizează pe controversatul businessman Veaceslav Platon și interesele acestuia.  

(Prima parte a subiectului o puteți citi AICI)

Vitalie Budeci: Judecătorul este cunoscut în spațiul public după ce a făcut parte din completul care l-a condamnat pe Veaceslav Platon la 18 ani de închisoare. În acest an, pe masa lui Budeci a ajuns și dosarul Marinei Tauber, în care aceasta este învinuită de amestec în înfăptuirea justiției. Procesul se pare însă că derulează lent. Potrivit agendei de pe portalul instanțelor de judecată, de la începutul lunii aprilie și până în luna iulie au fost fixate 4 ședințe. Două din ele au fost întrerupte la cererea apărării. Tot avocații au cerut amânarea celei de-a 3-a ședințe. Iar la ultima ședință, din 14 mai, dosarul a fost transmis spre soluționarea chestiunii privind conexarea cu o altă cauză penală, la judecătoarea Olga Bejenari, cea care examinează dosarul privind finanțarea ilegală a partidului Șor. 

Vitalie Budeci a ajuns în sistem în anul 2015, iar în 2020 a fost  numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. 

În iunie 2024, Budeci a fost transferat temporar la Curtea de Apel Chișinău în baza deciziei CSM.

În declarația de avere pentru anul precedent, Budeci a indicat venituri din salariu în sumă de de aproape 300 de mii de lei, aproape 30 de mii  - salariu de la INJ, 22 de mii de  lei - ULIM, și două onorarii: unul de 1500 de euro și altul în valoare de 2965 de euro. Judecătorul mai declară un apartament, dar și două automobile. 

Ana Cucerescu este judecătoare de 13 ani. A ajuns pentru prima dată în atenția publică în 2020, atunci când, la inițiativa fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, a fost numită șefă a unuia dintre cele două complete de judecată specializate pentru examinarea dosarelor ce țin de devalizarea sistemului bancar.

 Tot în 2020, Ana Cucerescu a primit în examinare dosarul de învinuire a fostului șef de la Procuratura Anticorupție, Viorel Morari, în care partea vătămată este Veaceslav Platon. Dacă înainte de alegerile parlamentare din 2021 examinarea acestui dosar se desfășura foarte rapid, după schimbarea guvernării, în 2021, ritmul a fost încetinit prin depunerea mai multor recuzări ale judecătorilor de către partea vătămată, fenomen captat în cel de-al doilea raport de monitorizare a selectivității justiției penale. Recuzările depuse de Platon le vizau în mod special pe celelalte două judecătoare din complet, Vasilisa Muntean şi Irina Păduraru, sau întreg completul de judecată.  În octombrie 2021, Ana Cucerescu a anunțat că intenționează să se retragă de la examinarea acestui dosar pentru că este intimidată de celelalte două colege de complet. Ulterior, la solicitarea procurorului de caz, una dintre cele două judecătoarea acuzate de Cucerescu de intimidare, Vasilisa Muntean  a fost exclusă din proces. Muntean era președinta completului pe acest dosar, funcția fiind preluată de Ana Cucerescu.

Pentru a obține mai multe comentarii am telefonat magistrata, aceasta însă a refuzat să discute la telefon și ne-a sugerat să expediem întrebările pe adresa instanței de judecată: 

„Mă scuzați, eu sunt în concediu, nu pot vorbi. Ar fi mai comod dacă veți face o interpelare, un demers în scris și o să primiți un răspuns”, a precizat judecătoarea.

Peste câteva zile după publicarea materialului, într-un răspuns semnat de președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan, au fost oferite detalii cu referire la cauza penală aflată în gestiunea magistratei Cucerescu, menționată în material.

Astfel, în răspunsul trimis redacției TV8 se explică de ce și cum judecătorii dim complet au fost înlocuiți: „(...) a fost dispusă examinarea cauzei respective în complet de trei judecători, în componența: președintele completului de judecată, judecătorul - Vasilisa Muntean, judecătorul raportor-Ana Cucerescu, judecătorul-Irina Păduraru. Doi judecători din completul desemnat au fost înlocuiți ca rezultat al faptului că a fost admisă o cerere de recuzare în privința unui membri de complet, iar alt membru al completului a fost suspendat. Prin urmare, înlocuirea a doi membri din completul de judecată a generat reluarea cercetării judecătorești în temeiul încheierii din 23 decembrie 2022”.

Iar cu referire la cererile de recuzare înaintate de Platon este menționat că: „(…) ultimul (Veaceslav Platon n.r. ), pe parcursul examinării cauzei a depus personal, sau prin intermediul apărătorului său, 9 cereri de recuzare, dintre care 3 cereri recuzare a completului de judecată, 1 cerere de recuzare împotriva judecătorilor Muntean Vasilisa și Păduraru Irina și 5 cereri de recuzare a judecătorului Muntean Vasilisa, toate fiind respinse”.

Totuși, din răspunsul oferit, nu este clar de ce majoritatea recuzărilor înaintate de Platon și avocații săi au vizat ceilalți judecători.

Cât privește mersul examinării dosarului, Livia Mitrofan menționează că: „la moment cauza penală în privința lui Morari Viorel se află la etapa cercetării judecătorești și anume administrarea probelor acuzării. Au fost audiați martorii, s-au cercetat materialele cauzei. Ultima ședință de judecată s-a întrerupt la etapa audierii părții vătămate Platon Veaceslav, prin intermediul videoconferinței.”

În același timp, megistrata nu consideră că examinarea dosarului a încetinit și decurge lent:  „în perioada de examinare 07 februarie 2020 și până în prezent, în total au fost desfășurate 160 ședințe de judecată, fiind numite câte două ședințe pe săptămână”.

Averea magistratei Ana Cucerescu a ajuns anterior subiect de știre. Portalul anticorupție.md a scris despre faptul că aceasta circula cu o mașină care nu era declarată. Automobilul menționat  a fost însă ulterior inclus în declarația de avere pentru anul 2023. Aceasta a mai indicat pentru anul trecut un salariu de 310 mii de lei de la Judecătoria Chișinău și 1000 de lei de la INJ. Cucerescu a mai primit o donație de 2000 de euro. Judecătoarea deține un apartament și un automobil al cărui titular este soțul.

 La scurt timp după ce a fost desemnată judecător pe examinarea dosarelor de corupție, pe masa magistratei a ajuns cauza penală de învinuire a bașcanei Evghenia Guțul în care aceasta este învinuită de complicitate în finanțarea ilegală a partidului Șor. Dosarul a fost trimis în instanță în luna aprilie. De atunci, până la sfârșitul lunii iulie, au fost fixate 16 ședințe. De la început, trei ședințe au fost amânate fie la solicitarea apărării, fie din cauza neprezentării avocaților Evgheniei Guțul, iar a 3-a oară când apărătorii nu s-au prezentat, judecătoarea a dispus participarea unui avocat din oficiu.

Liliana Cușcă a fost numită în funcție de judecătoare în februarie 2022, iar de la începutul acestui an, Cușcă face parte din completul care examinează dosarul „Frauda bancară”, episodul în care sunt vizați, Dorin Drăguțanu și Vladimir Plahotniuc și alți inculpați. Cușcă a ajuns membră a completului după ce o altă magistrată din complet, Ludmila Beșliu, a fost recuzată. 

Tot Cușcă a anulat în 2023 procesele verbale ale poliției de amendare a trei deputați socialiști și comuniști pentru că au purtat panglica Sf Gheorghe. 

Pentru anul 2023, judecătoarea  a indicat că a obținut venituri din salariu în sumă de circa 140 de mii de lei. Magistrata deține două terenuri: unul agricol și unul intravilan, trei imobile și o casă de locuit. În aceeași declarație mai apare un apartament și un garaj al căror beneficiar este soțul magistratei. Tot pentru anul trecut, ea mai  indică două automobile: Volvo XC70 D5 din anul 2008 și Nissan Tiida din 2009. 

Alexandru Negru a fost numit în funcție în anul 2014, ulterior devenind un nume cunoscut opiniei publice. El este magistratul care a participat la examinarea dosarelor mai multor politicieni precum Dorin Chirtoacă, Denis Ulanov de la Partidul Șor, precum și unul din dosarele privind frauda bancară. 

În anul 2022, Negru l-a achitat pe Dorin Chirtoacă în dosarul parcărilor cu plată „în legătură cu neîntrunirea în faptele acestuia, a tuturor elementelor obligatorii a componențelor de infracţiune ce i s-au incriminat, acesta fiind reabilitat”. Tot atunci, Negru a emis un alt document prin care a informat procurorul ierarhic superior cu despre faptul că dosarul a fost instrumentat cu abateri grave. 

La începutul acestui an, Negru a depus cerere de abținere de la examinarea cauzei Miliardului furat, din cauza unor informații care au apărut pe unele canale de Telegram în care i s-au adus învinuiri că ar fi promotorul intereselor partidului de guvernământ. Cererea lui însă a fost respinsă.

Tot el a făcut parte din completul de magistrați care a examinat dosarul de învinuire a fostului Procuror General, Alexandr Stoianoglo, în care acesta a fost achitat. Atunci Stoianoglo era acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu, fiind învinuit că ar fi acordat ilegal o indemnizație fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă, сând acesta a părăsit sistemul.

Negru însă a venit atunci cu o opinie separată. Totuși, poziția lui nu a luat în considerare condamnarea lui Stoianoglo. În documentul publicat de portalul anticorupție.md scrie doar că instanța trebuia să examineze faptele inculpaților și prin prisma infracțiunii de neglijență în serviciu. 

„Un alt motiv pentru care am formulat prezenta opinie separată este omisiunea admisă în sentința din 28.02.2024 de a analiza faptele reținute în sarcina inculpaților Stoianoglo Alexandr și Cobzari Maria prin prisma componenței de infracțiune stabilite de art. 329 CP care incriminează neglijenţa în serviciu adică neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Consider că la caz, reținând faptele specificate la pct. 82-85 din prezenta opinie, instanța avea obligația de a verifica dacă acestea nu conțin elementele infracțiunii amintite mai sus”, se arată în opinia publicată de portalul de investigații.

Totodată, într-un comentariu oferit pentru TV8, Alexandru  Negru a explicat: „Dacă vă amintiți acolo erau doi inculpați. Pe al 2-lea inculpat (Cobzari Maria n.r. ) eu am considerat că faptele urmează a fi recalificate la neglijență și în ceea ce ține de primul inculpat (Alexandr Stoianoglo n.r ), în esență eu apreciam că nu este corectă poziția de a afirma că în situația respectivă nu ar fi existat un prejudiciu așa cum s-a motivat în sentință, dar am arătat că, oricum acest inculpat fiind deținător al funcției de demnitate publică nu poate să fie subiect al infracțiunii care ar fi putut să fie recalificat în 329”.

Acesta a reiterat faptul că prin opinia separată el a vrut doar să-și manifeste „o poziție distinctă în ceea ce ține de motivare și a motivelor de achitare în privința lui Stoianoglo și că nu a fost de acord cu soluția în privința celui de-al doilea inculpat”.

În prezent, Negru examinează dosarul de învinuire a lui Alexandr Nesterovschi, invinuit de corupere pasivă.  

Pentru anul 2023 Negru a declarat venituri din salariu de circa 290.000 de lei de la Judecătoria Chișinău, 12650 lei de la INJ și remunerare în sumă de 29.000 de lei de la Consiliul Europei. Acesta are în proprietate un apartament, iar soția lui deține un automobil de marca Hyundai Creta fabricat în 2019.

Vladislav Schibin a intrat în sistemul judecătoresc în 2018. Inițial, acesta a fost numit în funcție de magistrat la judecătoria Bălți, iar în 2023 a fost transferat la Judecătoria Chișinău. Deși a fost desemnat să examineze dosarele instrumentate de Procuratura Anticorupție, în perioada februarie - mai 2024, acesta nu a primit nicio cauză penală în procedură, expediată în instanță de PA. 

În iunie 2024, Schibin a fost transferat temporar la Curtea de Apel Chișinău, în baza deciziei CSM. 

Schibin și soția sa, asistentă judiciară la Curtea de Apel Chișinău, dețin în proprietate 3 apartamente, dintre care cel mai mare (de 67,8 m.p.) este procurat la preț preferențial acordat judecătorilor. La momentul în care a beneficiat de apartament la preț preferențial, judecătorul avea deja un apartament mai mic. 

Anul trecut, acesta a obținut, prin moștenire, după decesul tatălui, un mic apartament în Federația Rusă.  În afară de aceasta, magistratul a primit o moștenire în sumă de 594048 ruble, iar alte 120000 lei de la cumătria copilului. Tot în 2023, Schibin și soția sa au vândut 2 automobile pentru care au primit 6300 euro și 40000 lei. 

Sergiu Stratan este noul vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Acesta a fost numit prin decizia CSM din 2 iulie 2024. 

Una din cauzele penale de rezonanță examinate de Stratan îl vizează pe Veaceslav Platon. Este vorba de dosarul în care Platon este învinuit de falsificarea cardului bancar pe numele unei judecătoare de la CSJ. Dosarul a fost trimis în instanță în luna august 2019, iar la ultima ședință de judecată, din 31 iulie 2024 aceasta a fost întreruptă după audierea unui martor. Tot atunci magistratul a fixat mai multe ședințe până la sfârșit de an. 

Contactat telefonic, magistratul a menționat despre faptul că dosarul a ajuns pe masa lui abia în primăvara acestui an.

„El mie mi s-a dat în procedură, în martie 2024, când au fost făcute specializările. Anterior el nu a fost la mine în procedură (...) de atunci am avut multe ședințe. S-a citit rechizitoriul și a fost audiat și un martor, dacă nu greșesc. Urmează ca procurorul, la următoarele ședințe să aducă ceilalți martori”, a explicat judecătorul. 

Potrivit datelor de pe portalul instanțelor de judecată, de când dosarul se află în examinare la judecătorul Stratan au fost fixate 15 ședințe. În această perioadă ședința a fost amânată o singură dată, din cauza neprezentării judecătorului. Pe parcursul examinării, magistratul spune că a fost nevoit să sancționeze avocații. 

„A fost o cerere de recuzare pe dosar, au fost situații în care am aplicat amenzi apărătorilor pentru neprezentare” -  a declarat Stratan. 

Dosarul a fost distribuit lui Stratan după ce el a fost inclus în lista magistraților specializați în examinarea cauzelor expediate de Procuratura Anticorupție. Până atunci însă, cauza era examinată de către o altă magistrată. Astfel, datele portalului instanțelor de judecată arată că din 2019, până în februarie 2024 au fost fixate 36 de ședințe, din ele: 13 au fost amânate fie la solicitarea apărării, fie din cauza neprezentării avocaților, procurorilor sau chiar a inculpatului. În unele cazuri, inculpatul refuzând să fie escortat. 17 ședințe au fost întrerupte din diferite motive, iar la una din ele, procurorul a cerut implicarea unui avocat din oficiu. La fel, în una din zile, ședința nu a avut loc din cauza unei alerte cu bombă. 

În declarația de avere pentru anul 2023, Sergiu Stratan declară un salariu de circa 300 de mii de  lei de la Judecătoria Chișinău și 1000 de lei de la INJ. În afară de aceasta, el a primit aproape 400 de mii de  lei din vânzarea unui automobil. Magistratul deține un apartament și încă 2 imobile. Acesta mai declară la datorii două credite, a câte 5 mii de dolari fiecare. 

Anterior, într-un comentariu oferit pentru TV8, președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan a spus că la formarea listei cu judecătorii specializați s-a  ținut cont doar de câteva detalii: „Am analizat volumul de lucru al judecătorilor, cine mai repede examinează, dosarele de rezonanță avute, condamnările la CEDO le-am examinat, dar nu am avut criterii prestabilite(...)”. 

Mai multe detalii și alte declarații a judecătoarei le puteți citi în prima parte a materialului despre judecătorii anticorupție. 

Activitatea judecătorilor specializați a fost apreciată de conducerea Procuraturii Anticorupție. Adjunctul interimar al șefei PA, Vasile Plevan a evidențiat faptul că „s-a accelerat examinarea cauzelor penale care sunt în gestiunea acestor complete.” Prin urmare, dosarele ajung la finalitate mult mai operativ, a reitat procurorul. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.