Printr-o dispoziție a președintei interimare a Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii februarie 2024, nouă judecători din instanța de fond au fost desemnați să examineze cauzele trimise în judecată de Procuratura Anticorupție. Intenția anunțată de instanță a fost salutată de experți, actorii din justiție și societate pentru că și-a propus să ofere un ritm mai rapid de examinare a dosarelor de rezonanță instrumentate de procurorii anticorupție.
Criteriile după care au fost selectați cei nouă judecători nu au fost făcute publice. TV8 a verificat minuțios judecătorii selectați în completele specializate anticorupție. Unii din ei au ajuns în vizorul publicului pentru dosarele de rezonanță examinate în trecut, alții au fost vizați în anchete de presă. O parte din acești magistrați au avut în trecut în examinare cel puțin câte un dosar care îl vizează pe controversatul businessman Veaceslav Platon și interesele acestuia.
Stella Bleșceaga: Ședințe de judecată anunțate cu erori
Stella Bleșceaga este judecătoarea cu cea mai mare experiență în funcție dintre magistrații completului specializat anticorupție. Se află în sistem de 15 ani și a activat anterior în cadrul Judecătoriei Râșcani, dar și ca judecător de instrucție. La nici 4 luni de la numirea sa în completul anticorupție, magistrata a fost numită în funcție de judecătoare la CSJ.
Printre cele mai cunoscute cauze penale examinate de Bleșceaga în ultimii ani se numără unul din dosarele de învinuire a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon în care acesta este acuzat de escrocherie și spălare de bani. Examinarea dosarul trenează în judecată de mai bine de 5 ani.
Datele portalului instanțelor de judecată ne arată din momentul transmiterii acestei cauze penale în instanța de judecată, din luna mai 2019 și până la sfârșitul lunii iunie 2022, Stella Bleșceaga a numit 58 de ședințe de pregătire a cauzei, dintre care au avut loc doar 26, adică, mai puțin de jumătate. Astfel, Bleșceaga a început cercetarea judecătorească în această cauză penală de inculpare a lui Platon doar la ședința de judecată cu numărul 59, adică, peste mai bine de 3 ani.
Anterior, Raportul de monitorizare a selectivității justiției penale realizat de Freedom House a scos la suprafață mai multe erori în datele cu referire la ședințele de judecată în care judecător raportor era Stella Beșleagă. Erorile se refereau la indicarea greșită pe site-ul instanțelor a datei, orei sau biroul în care ar urma să aibă loc ședințele de judecată.
Unele dintre aceste dosare îl vizau pe Veaceslav Platon. Spre exemplu, arată studiul Freedom House, într-un dosar penal în care Veaceslav Platon este învinuit de escrocherie, iar magistrata Stella Bleșceaga a fost raportor, în perioada de monitorizare în aproape jumătate din ședințele pe acest dosar a fost indicat greșit locul de desfășurare a ședinței.
Solicitată să comenteze mersul dosarului în care este vizat Platon, Bleșceaga a spus că nu cunoaște despre erorile menționate în Raportul Freedom House și că nu au fost abateri:
„Nu a fost așa ceva. Nu a fost nicio ședință amânată din cauza că e greșit. Biroul poate să fie (greșit - n.r.) pentru că la noi sălile sunt 3 mari. Noi nu putem întotdeauna să coincidă ședințele, dar putem să le facem în sala care este alăturată la biroul meu, dar datele nu, nu țin minte așa ceva. Să fi fost ședințele greșit puse, nu.”
Președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan, spune că indicarea greșită a ședințelor nu a fost o eroare intenționată și că problema tehnică nu a avut legătură exclusivă cu dosarul lui Veaceslav Platon.
„Raportul Freedom House noi l-am citit și noi am solicitat toate datele de la grefieri și de la asistenți. Am făcut ancheta noastră internă, dar tot nu s-a constatat acolo rea-intenție. Referitor la postarea în program. Atunci am solicitat careva date suplimentare de la Freedom House, pe care dosare concrete, nouă nu ni s-a spus dosarele concrete, doar ceea ce este scris în raport. (...) Așa erori erau nu numai în dosarele de rezonanță, pur și simplu dosarele de rezonanță s-au verificat”, ne-a comunicat președinta instanței.
O altă cauză penală de rezonanță, judecată de magistrata Bleșceaga, este cea cu referire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. În acest dosar penal sunt judecați fostul premier Iurie Leancă și alți funcționari de rang înalt. Urmărirea penală a fost pornită în februarie 2014, cauza penală fiind expediată în instanță cu aproape 10 ani mai târziu, în mai 2023. Pe 14 iunie, a fost fixată o ședință care așa și nu a avut loc, motivul invocat fiind:
„Imposibilitatea întrunirii completului de judecată, din motivul că unul din judecători (raportor și președinte a completului - Stella Bleșceaga) a fost numit prin decretul președintelui, judecător la Curtea Supremă de Justiție”.
Aceasta a ajuns la CSJ după ce a promovat evaluarea comisiei Vetting. Comisia a stabilit mai multe detalii cu referire la activitatea și averea acesteia, printre care condamnarea Republicii Moldova la CtEDO și donațiile de peste 30 de mii de euro pe care aceasta a declarat că le-a primit de la sora sa stabilită în Franța. Totuși, comisia a notat că „nu a constatat niciun fapt care să ridice dubii serioase cu privire la integritatea etică și financiară a subiectului”.
2 ani de pușcărie pentru un protest al lui Mătăsaru
Bleșceaga se face vinovată și de condamnarea Republicii Moldova la CEDO, după ce în anul 2015 l-a condamnat pe activistul Anatol Mătăsaru la 2 ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei pentru o perioadă de probă de 3 ani. Atunci, Mătăsarul a ajuns în fața instanței după ce a protestat în fața Procuraturii Generale, unde a instalat două sculpturi din lemn care reprezentau organe genitale pe care erau atașate poze ale unor funcționari de stat. În 2019, Mătăsaru a obținut la CtEDO câștig de cauză împotriva Republicii Moldova.
Despre dosarul Mătăsaru, magistrata a spus că nu a avut posibilitate să-i aplice o pedeapsă mai blândă.
Stela Bleșceaga: „Unică ce pot să comentez: altă pedeapsă nu am putut să-i aplic deoarece dumnealui a fost înlăturat pe parcursul procesului și nu am putut să-l întreb dacă este de acord să execute muncă neremunerată în folosul comunității ca pedeapsă și nici amendă, pentru că nu știam care sunt posibilitățile lui financiare. ”
În ultima sa declarație de avere depusă, Stella Bleșceaga indică venituri din salariu de la Judecătoria Chișinău de peste 350 de mii de lei, precum și plăți salariale de la INJ - de 16.350 lei. Aceasta a mai declarat două apartamente, precum și mai multe datorii la una din băncile comerciale din Republica Moldova.
În anul 2015, reporterii RISE au scris că Bleșceaga s-a numărat printre judecătorii care au beneficiat de prețuri „speciale” la procurarea apartamentelor. Președintele instanței a acceptat cererea judecătoarea din motiv că aceasta activa deja de 7 ani, iar apartamentul în care locuia avea doar o cameră, din această cauză ar avea nevoie de îmbunătățirea condițiile de trai.
Olga Bejenari: Judecătoarea care i-a eliberat pe luptătorii K1 de la Atrium și pe Platon
Olga Bejenari este o altă judecătoare desemnată pentru a examina cauze venite de la Procuratura Anticorupție. În prezent, pe masa acesteia se află dosarul privind finanțarea ilegală a partidului Șor, în care este acuzată Marina Tauber. Dosarul a fost trimis în instanță în luna iunie 2023, iar până acum, pe această cauză penală au fost fixate 46 de ședințe, nouă din ele au fost amânate din diferite motive, la solicitarea apărătorilor participanților la proces.
Olga Bejenari este cunoscută opiniei publice și după ce i-a achitat pe cei doi luptători K1 implicați în omorul de la „Atrium”, din motiv că faptele comise nu ar întruni elementele infracțiunii. Atunci procurorii au cerut 15 ani de pușcărie pentru luptătorii învinuiți că l-au bătut până la moarte pe tânărul Serghei Bejenari.
Tot ea a fost judecatoare în cazul accidentului de la viaduct, în urma căruia tânăra Marcela Palade a rămas fără picioare. În acest dosar, Magistrata Olga Bejenari l-a condamnat pe Gheorghe Begu la 3 ani și șase luni de închisoare. Totodată, instanța a decis ca acesta să stea după gratii 2 ani, iar executarea restului pedepsei se suspendă parţial pe o perioadă de probațiune de trei ani. Procurorii au cerut o pedeapsa cu închisoarea pe un termen de patru ani și opt luni.
Olga Bejenari se numără și printre judecătorii din completul care au examinat cererea de revizuire a dosarului în care a fost condamnat Veacelsav Platon. Astfel, la 14 iunie 2021, magistrații l-au achitat pe Veceslav Platon - „ca urmare a renunțării integrale a procurorului de la învinuire”. Renunțarea la învinuire a procurorilor i-a pus pe judecători în imposibilitatea de a nu admite cererea de revizuire. Prin aceeași hotărâre, Platon a fost reabilitat.
În prezent, pentru eliberarea lui Platon este cercetat penal fostul Procuror General cu alți doi subalterni de-ai săi. Anterior, Alexandr Stoianoglo a negat acuzațiile și a declarat că oligarhul fugar ar fi fost victimă a unor dosare fabricate.
Potrivit datelor publicate pe portalul magistrat.md, Olga Bejenari a fost numită în funcție de judecătoare, pentru o perioadă de 5 ani, la 18 decembrie 2014. Ulterior, peste aproape două săptămâni, la 30 decembrie 2014 ea a fost suspendată din funcție pe perioada aflării în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcție în funcție în anul 2018.
În ultima sa declarație de avere, magistrata a indicat venituri din salariu în sumă de 301986 lei, 2000 lei remunerare de la INJ, un apartament, două case de locuit și alte 4 imobile. Familia ei mai deține 3 automobile și două terenuri. Bejenari mai indică și o datorie în sumă de 100 000 Lei, mijloace contractate în anul 2020. În același document este indicat faptul că soțul magistratei deține funcția de director general în compania ”MAXI WORK” S.R.O., din Republica Cehă.
Pentru a obține comentariile judecătoarei, am telefonat-o de mai multe ori, această însă nu a răspuns.
Eugeniu Beșelea: Judecătorul care a emis prima achitare în „dosarul Laundromat”
Eugeniu Beșelea a fost numit în funcție în martie 2017. De atunci, judecătorul a reușit să ajungă în vizorul presei de mai multe ori.
Eugeniu Beșelea a emis prima sentință de achitare în dosarele judecătorilor din Laundromat. Pe 2 martie 2021, a decis achitarea fostului magistrat de la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău, Ghenadie Bîrnaz, acuzat de procurori că ar fi emis o ordonanță prin care a fost posibilă spălarea a 400 de milioane de dolari din Federația Rusă. Beșelea și-a motivat decizia prin faptul că fapta lui Bîrnaz nu întrunește elementele infracțiunii.
Se întâmpla după ce, în aceeași perioadă, alți judecători au emis două sentințe de condamnare în privința a altor doi judecători implicați în Laundromat și acuzați de aceleași infracțiuni ca și Bîrnaz. Operațiunea de spălare a 22 de miliarde dolari proveniți din Rusia, care au tranzitat sistemul bancar moldovenesc, a avut o rezonanță internațională, iar arhitect al spălătoriei a fost identificat de presa de investigație Veaceslav Platon.
Ulterior, Bîrnaz a atacat în instanță Ministerul Justiției pentru încasarea prejudiciului moral. Urmare a examinării, instanța a admis parțial cererea lui Bîrnaz și a dispus achitarea prejudiciului moral în sumă de 25 de mii de lei.
Întrebat de ce l-a achitat pe fostul judecător, Beșelea spune că acesta de fapt trebuia să fie cercetat pentru o infracțiune mult mai gravă:
„În opinia mea personală, și eu am dezvăluit-o în sentință, faptele incriminate pentru emiterea acelor ordonanțe nu trebuiau să fie examinate prin prisma articolului 307, emiterea unei hotărâri ilegale, dar prin prisma articolului 328 - depășirea atribuțiilor de serviciu. Problema care era acolo este faptul că acea infracțiune este mai gravă - 328 (...) doar că problema care era: acest aspect procesual îl poate solicita doar procurorul. Judecătorul din oficiu nu poate încadra într-o infracțiune mai gravă (...) În ședință eu am indicat procurorului că doar la inițiativa sa poate fi examinată cauza prin prisma unei învinuiri mai grave... ”
Despre examinarea dosarele „Laundromat” s-a expus și magistrata Livia Mitrofan:„Spre exemplu, eu am fost în completul cu Laundromat, eu am condamnat, colegii au achitat. Eu am avut opinie separată. Și în general, sentințele pe dosarul Laundromat ele sunt foarte împărțite și atunci când noi am condamnat, noi ne-am trezit cu un val de critici și de la colegi și de la specialiști, (...) să judecăm după dosarele de rezonanță - noi avem acum o serie achitat și condamnat. Deja Curtea de Apel, pe un dosar de-al meu care nu l-am condamnat, a menținut condamnarea. O să vedem ce va fi și cu celelalte.(...) Dar domnul Beșelea, a menționat expres că acolo este abuz în serviciu care este infracțiune și mai gravă”.
Eugeniu Beșelea, în activitatea sa de judecător, a avut în examinare și un dosar legat direct de controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. La examinarea dosarului Platon în cauza Moldasig de către judecătorul Stella Bleșceaga, apărarea lui Veaceslav Platon a susținut conexarea a trei dosare în care este vizat acesta, solicitând ca acestea să fie examinate de către judecătorul Eugeniu Beșelea.
Despre acest episod Beșelea spune că, de fapt, prima solicitare de conexare a vizat examinarea cauzelor penale de către magistrata Stella Bleșceaga.
„Nu știu care-i cauza neapărat a așa numitei preferințe a lor (...) Eu nu știu, straniu a fost pentru că, inițial s-a solicitat ca dosarul care era la mine în procedură să fie transmis la doamna Bleșceaga. (...) Doamna Bleșceaga a respins solicitarea de conexare și a decis să-mi întoarcă mie dosarul înapoi și dosarul ei să-l trimită la mine deja la conexare (...) Până la urmă eu tot am respins conexarea și i-am trimis dosarul său înapoi și la mine a rămas cel cu care eu am fost sesizat, iar la doamna Bleșceaga a rămas cel care a fost ea sesizată. Poziția apărării și a avocaților lui Platon mie chiar nu mi-i clară.”
Totuși, magistratul spune că poziția avocaților ar avea la bază decizia lui Beșelea de a-l achita pe magistratul Bârnaz, cercetat în dosarul „Laundromat”:
„Eu bănuiesc sau cel puțin așa se insinua așa neoficial cumva prin culoare că eu anterior am examinat un dosar în privința unuia din judecători învinuiți în „spălătoria rusească” și l-am achitat acolo pe Bârnaz și se pornea cumva prin târg, dacă putem spune așa, că asta e cauza. ”
Pe 2 august 2021, Beșelea a respins demersul procurorilor de eliberare a mandatului de arest în privința lui Veaceslav Platon, care fugise din țară cu câteva săptămâni mai devreme. Iar cu 10 zile mai târziu, când Platon repetat nu s-a prezentat la ședință, magistratul s-a arătat nemulțumit de atitudinea fugarului și a avocaților acestuia.
Eugeniu Beșelea: „Au fost 2 momente cheie la mijloc: procurorul a venit cu un demers verbal. Odată ce Platon nu apărut în ședință, procurorul a venit cu un demers verbal de a aplica măsura preventivă de arest, ceea ce este interzis potrivit legii și practicii judiciare. De fiecare dată când se solicită aplicarea arestului, trebuie să fie un demers în scris, ceea ce procurorul nu a făcut din start. Mie nu-mi este clar de ce procurorul a procedat în așa mod”.
Beșelea spune că a întrerupt ședința pentru a oferi posibilitate procurorului să pregăteacă demersul, iar când acuzatorul s-a conformat, avocații lui Platon au anunțat că acesta a plecat din țară din motiv că știa despre anularea ședinței din cauza neprezentării avocaților altor 2 inculpați, dar urmează să revină. În acest sens, judecătorul i-a acordat lui Platon 10 zile pentru a se prezenta la ședință, lucru care nu s-a întâmplat.
„După ce am acordat termen de 10 zile și dumnealui nu s-a întors, evident că mi-am întărit concluzia că el de fapt se ascunde de la instanță și atunci am găsit de cuviință să admit demersul și să aplic arestul. ”
La 31 octombrie 2023, prin decretul președintei Maia Sandu, Beșelea a fost numit în funcție de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, la propunerea CSM.
În 2018, averea familiei Beșelea a fost vizată într-o anchetă jurnalistică publicată de portalul investigații.md. Atunci, jurnaliștii au scris despre banii primiți de la cumetria copilului, apartamentul primit de la mama sa, precum și despre terenul și casa primită de soția magistratului.
În declarația de avere depusă pentru anul 2023, Beșelea declară venituri din salariu de judecător în sumă de peste 300 de mii de lei, 3950 de lei remunerare de la INJ, 80 de mii de euro din vânzarea unui apartament, circa 84 de mii de llei din vânzarea automobilului soției. În aceeași declarație, magistratul a indicat că el împreună cu soția sa dețin șase terenuri agricole, un apartament, un loc de parcare aflat în posesie și un automobil, titularul căruia este magistratul.
Cum au fost selectați cei 9 judecători „Anticorupție”?
Președinta interimară a Judecătoriei Chișinău, Livia Mitrofan, afirmă că nu a avut la bază criterii foarte clare și bine stabilite atunci când a selectat judecătorii specializați anticorupție. Totuși, a ținut cont de câteva aspecte.
„Am analizat volumul de lucru al judecătorilor, cine mai repede examinează, dosarele de rezonanță avute, condamnările la CEDO le-am examinat, dar nu am avut criterii prestabilite. Urma să constituim un complet și l-am constituit”, a menționat managerul instanței.
Cu referire la cauzele judecătoarei Bleșceaga, soldate cu condamnarea Moldovei la CtEDO, Mitrofan a menționat că subiectul a fost examinat și de comisia Vetting, care nu a depistat vreo problemă.
În același timp, Mitrofan menționează că a ținut cont și de numărul dosarelor aflate în gestiunea acestora:
„Atunci, CSM a menționat că aceștia urmează să examineze exclusiv dosare de corupție și noi am luat în considerație că judecătorii numiți nu au dosare. Doamna Stela, spre exemplu, avea mai puține dosare de transmis altor judecători, judecătorul venit de la Bălți nu avea dosare. Eugeniu Beșelea, i-a ieșit decretul, nu avea dosare. Din punctul acesta de vedere”.
Mitrofan a negat orice legătură dintre fugarul Platon și completul specializat: „Nu cred că este legătură între completul specializat și domnul Platon. La sigur nu este. Mai mult, domnul Platon ne-a atacat în judecată pentru că i-a fost redistribuit un dosar către completul specializat…”
Inițial, pentru examinarea dosarelor de la PA au fost numiți 9 judecători. Din ei: doi au plecat la Curtea de Apel, iar unul - la CSJ. Chiar și așa, Mitrofan spune că deocamdată nu se gândește să numească alți magistrați în locul celor plecați. „La moment numărul dosarelor care vin de la Procuratura Anticorupție nu este atât de mare încât să suplinim. Deja o analiză statistică vom face la sfârșit de septembrie”, a precizat magistrata.
De cealaltă parte, eficiența completelor specializate în examinarea dosarelor de corupție a fost apreciată de Procuratura de profil. Șeful adjunct interimar al PA, Vasile Plevan a menționat că odată cu specializarea magistraților s-a micșorat timpul examinării dosarelor în instanță.
„Ceea ce pot să vă spun este că s-a accelerat examinarea cauzelor penale care sunt în gestiunea acestor complete. Acesta este aspectul pozitiv care a fost scos în evidență. Deci, ședințele sunt fixate mai des - două, trei ori pe săptămână și respectiv cauzele ajung la finalitate mult mai repede”, a specificat Vasile Plevan.
VA URMA…!!!
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
