30 august 2024, ora 14:17

Majoritatea alegătorilor ar vota pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale, dar niciun politician nu ar câștiga scrutinul din primul tur, fiind necesare peste 50% din voturi. Sunt rezultatele unui sondaj realizat de compania CBS Research, la comanda comunității WatchDog. 

Potrivit studiului, actuala șefă a statului ar convinge 35,5% din respondenți, iar Alexandr Stoianoglo, susținut de socialiști, ar ocupa poziția a doua în topul preferințelor moldovenilor, cu 9,9%.

Pe locul trei s-ar clasa președintele formațiunii politice Partidul Nostru, Renato Usatîi (6,8%), iar pe patru - fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah, care vrea să candideze independent (5,8%).

Sub 5 la sută din voturi, mai exact 4,4%, ar acumula Vasile Bolea, al cărui grup de inițiativă nu a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală. CEC a argumentat că, deși s-a prezentat drept independent, acesta ar avea legături cu blocul „Victorie” al fugarului Ilan Șor. De cealaltă parte, Bolea susține că poate candida independent, după ce a părăsit partidul pe care îl conducea.

Iar 3% din participanții la sondaj și-ar da votul pentru ex-premierul Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei.

Printre politicienii care au depus acte la CEC pentru prezidențiale și au luat sub 2% în preferințele respondenților se numără: Vasile Tarlev, Octavian Țîcu, Andrei Năstase, Victoria Furtună, Natalia Morari, Tudor Ulianovschi, Valeriu Pleșca și Alexandru Arseni.

În lista de opțiuni propuse spre alegere nu au figurat Vladimir Voronin, Ion Ceban, Igor Dodon și Ilan Șor. Cu toate acestea, unii respondenții i-au indicat pe aceștia în calitate de opțiuni preferate. Totodată, 18,2% dintre participanții la sondaj sunt indeciși pe cine să voteze.

Datele aceluiași sondaj mai arată că intenția de participare la alegerile prezidențiale este ridicată. Mai exact, 76,4% dintre respondenți au declarat că vor participa cu siguranță la alegerile șefului statului. Alți 13,2% au indicat că este posibil să participe.

WatchDog subliniază că este mult prea devreme să facem anumite concluzii despre eventuale rezultate la alegerile din 20 octombrie, având în vedere faptul că întrecerea electorală este abia la început.

Cine ar accede în Legislativ, în cazul unor alegeri parlamentare

Sondajul realizat de compania CBS Research mai arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, trei formațiuni politice ar accede în Parlament, iar cele mai multe mandate le-ar avea Partidul PAS, fiind preferat de 28,4% dintre respondenți. În clasament, cu peste 10% urmează PSRM. În Legislativ ar ajunge și membri ai Blocului „Victorie” al fugarului Ilan Șor, preferat de 8,1%.

Totodată, mai mult de 26% din cei intervievați, nu au decis pentru cine își vor da votul, iar 7,7% nu ar merge la alegeri.

La acest sondaj au participat 1.011 respondenți cu drept de vot. Studiul a fost realizat în perioada 20-23 august 2024, prin interviu telefonic, și are o eroare maximă de ± 2,6%.

17 septembrie 2024, ora 19:06

În cadrul campaniei de informare online „Culisele Integrării Europene” ADEPT vă propune o serie de interviuri exclusive despre istoria și procesul integrării europene a Republicii Moldova, care vor fi publicate pe parcursul lunii septembrie și octombrie 2024. 

Invitații primului interviu sunt foștii premieri Ion Sturza și Natalia Gavrilița. Aflați de la Ion Sturza cum a fost Republica Moldova înaintea României în șansele de aderare la UE în 1999, despre agenții Kremlinului care au împiedicat integrarea europeană a țării, cum ne-am fi putut dezvolta dacă deveneam membri UE odată cu România și Bulgaria, iar de la Natalia Gavrilița despre cum s-a ajuns la ideea de a depune cererea de aderare la UE odată cu Ucraina în martie 2022 și ce șanse avem acum.

„În 1999, ca vizibilitate, noi (Republica Moldova) eram chiar înaintea României din perspectiva aderării și la Uniunea Europeană, dar și euroatlantic (la NATO),” spune fostul premier Ion Sturza într-un interviu exclusiv pentru ADEPT. 

După Sturza, „Republica Moldova urma să fie un soi de exemplu de integrare rapidă a unei țări în UE, iar la întâlnirea Consiliului Europei din decembrie 1999, țara noastră ar fi fost încurajată să semneze cerere de aderare la UE odată cu România și Bulgaria. De ce nu s-a mai întâmplat acest lucru? Guvernul Sturza a fost demis la 12 noiembrie, cu o lună înainte de summit, de o „alianță monstruoasă, condusă într-un fel sau altul, de Petru Lucinschi și Iurie Roșca, ambii agenți de influență ai Federației Ruse.” 

În anul următor, în 2000, fosta prim-ministră Natalia Gavrilița traducea întâlniri oficiale ale guvernului cu reprezentanți străini în timp ce era studentă. Aceasta își amintește că la una dintre întâlniri, înalți demnitari europeni le-au zis oficialilor moldoveni că atunci era „ultimul vagon al ultimului tren pentru integrarea europeană pentru următoarea perioadă.” 

Gavrilița a mers apoi să lucreze pentru structuri UE și pentru guvernul RM, inclusiv ca secretar al Comisiei de Integrare Europeană în 2008-2009, condusă atunci de fostul președinte Vladimir Voronin. Gavrilița și-a dat demisia din comisie și din guvern în urma evenimentelor din aprilie 2009.

 „Aceasta (reacția brutală a autorităților la proteste) a arătat că atunci când guvernarea doar declară drept deziderat integrarea europeană, dar nu trăiește cu adevărat valorile europene, ne putem aștepta la o stagnare sau chiar la o ranversare a progresului obținut anterior”, spune Gavrilița.  

Așadar, atunci când, deja în calitate de premier, din discuțiile cu oficialii UE și ucraineni, a apărut ideea depunerii cererii de aderare la UE în martie 2022 — pas înscris și în programul de guvernare — Natalia Gavrilița spune că împreună cu echipa sa, ea nu a mai vrut să „rateze ultimul vagon al ultimului tren de integrare europeană pentru următoarea generație”.

Campania de informare online „Culisele Integrării Europene” inițiată de Asociația ADEPT, include o serie de 9 videoclipuri exclusive care prezintă detalii esențiale despre parcursul Republicii Moldova către integrarea europeană.

Acest video a fost produs de Asociația ADEPT cu sprijinul Uniunii Europene și German Marshall Fund of the United States (GMF). Conținutul este responsabilitatea ADEPT și nu reflectă neapărat opiniile GMF.