740 de mii de lei! Atât va ridica judecătoarea Nina Cernat, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) drept indemnizație unică de concediere, odată cu plecarea ei din sistem, la începutul lunii mai 2024. Aceasta este una dintre cele mai mari sume plătite în ultimii ani de stat, la plecarea din sistem a unui judecător.
Magistrata Nina Cernat și-a anunțat demisia de la CSM și de la Curtea de Apel Chișinău pe 2 mai curent. Plecarea din sistem a coincis cu demisia mai multor judecători de la Apel înainte de a începe procesul de evaluare externă a acestora de către Comisia de vetting. Magistrata a dat asigurări atunci că demisia sa nu a avut nicio legătură cu evaluarea curților de apel, motivând că își dorește să se detașeze de activitatea din justiție după 34 de ani lucrați în domeniu.
„Este o decizie asumată. Probabil ar fi trebuit să o fac acum un an când au plecat și alții. Imediat ce termin activitatea în Consiliu, plec și nu îmi doresc să mă mai întorc în sistem”, spunea atunci Cernat.
CSM i-a acceptat demisia Ninei Cernat și altor judecători în cadrul unei ședințe din data de 7 mai. Atunci, Cernat a spus că este atacată „de unele grupări din sistemul judecătoresc” pentru care e incomodă.
„Acest moment este unul trist, am decis să plec din funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău și membră a CSM, după 34 de ani de activitate în sistem. Nu am fost un membru al CSM comod pentru toți judecătorii , iar pentru asta am fost atacată permanent și sunt atacată și în prezent pentru opiniile separate, pentru voturile pe care le-am dat, pentru exprimările la Adunarea Judecătorilor. Sunt atacată de unele grupări din sistemul judecătoresc, pentru care am fost incomodă, dar eu nu regret acele hotărâri pe care le-am votat”, a spus Nina Cernat la ședința la care i s-a acceptat plecarea din sistem.
Tristețea judecătoarei a fost însă îndulcită de indemnizația pe care o va primi pentru că s-a retras din sistem. 740.000 de lei!
Datorită numărului mare al anilor lucrați în domeniul justiției, Ninei Cernat i-a fost calculată o indemnizație unică de concediere mai mult decât generoasă - 740.660, 75 de lei. Cernat spune că încă nu a ridicat banii din indemnizație, dar că îi merită pe deplin după peste trei decenii muncite în justiție.
Iar asta nu e tot. Potrivit declarației de avere pentru 2023, la demisie, Nina Cernat a indicat 226.257 de lei, salariul pentru 4 luni muncite la CSM, pensia de peste 126 de mii de lei de la CNAS și o indemnizație de 400 de lei pentru Ordinul „Gloria Muncii”. Ex-judecătoarea a trecut în declarația de avere o casă de locuit dobândită în anul 2016, care ar valora peste 186 de mii de lei, două terenuri agricole și o mașină de model Toyota Auris anul fabricației 2016, a cărei valoare s-ar apropia de 279 de mii de lei.
Nina Cernat a fost promovată la Curtea de Apel Chișinău în 2012. Patru ani mai târziu, a ajuns membră a CSM, după fosta membră a Consiliului, Tatiana Răducanu și-a dat demisia. A fost în Consiliu mai bine de 8 ani, dintre care 2 ani și jumătate după ce i-a expirat de drept ultimul mandat de membră a CSM. Un timp, a asigurat și interimatul funcției de președintă a Consiliului. În 2023, după ce Adunarea Judecătorilor a ales noi membri în CSM (toți din cadrul instanțelor de fond), Nina Cernat a fost singura membră din componența veche a CSM care nu și-a dat demisia. Fapt pentru care a fost criticată de unii colegi din sistem.
Imobilul de lux trecut pe numele soacrei
Nina Cernat a fost președintă a Colegiului Civil și contencios administrativ al CSJ. După venirea lui Mihai Poalelungi la conducerea Curții Supreme, Nina Cernat, la fel ca și Ion Muruianu, fost președinte al CSJ, au fost transferați la Curtea de Apel Chișinău, fapt pentru care cei doi s-au plâns la CEDO.
Fosta judecătoare a fost vizată într-o anchetă realizată în cadrul unui proiect al CIJM în anul 2012. Investigația a dezvăluit atunci că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux din Capitală, într-un cartier supranumit „Orașul poveștilor”, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Bătrâna a cerut în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma care a ridicat complexul pentru că aceasta nu a executat la timp lucrările de construcţie.
Curtea de Apel Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, însă CSJ a casat hotărârea. Potrivit anticorupție.md, deși ministrul de atunci al Justiției, Oleg Efrim i-a sesizat pe procurori pe marginea acestei situații, ultimii au refuzat să înceapă urmărirea penală.
Nina Cernat s-a regăsit în lista judecătorilor pe care Ministerul Justiției anunța că îi va da în judecată pentru pierderea dosarelor împotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii ani.
Cu ce indemnizații au plecat anul trecut cinci membri din componența anterioară a CSM
În februarie anul trecut, de la CSM au plecat alți cinci membri din rândul judecătorilor. Primii care au anunțat că își părăsesc fotoliile au fost Luiza Gafton, Victor Micu, Petru Moraru de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și Anatolie Galben de la Curtea de Apel Chișinău. După aproximativ o săptămână, și Dorel Musteață, cel care a fost șef interimar la CSM, și-a anunțat demisia din sistem.
Și ei au plecat din sistem cu indemnizații de concediere grase. Dorel Musteață, Victor Micu, Anatolie Galben și Luiza Gafton au indicat în declarațiile de avere depuse la încetarea mandatului sume între 300 de mii și 500 de mii de lei.
Cea mai mare indemnizație unică de concediere de la CSM a indicat-o Luiza Gafton, care a fost și judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Este vorba despre 547.395 de lei.
Luiza Gafton a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care a respins recursul declarat de Andrei Năstase împotriva deciziei instanței de apel prin care era menținută hotărârea de invalidare a alegerilor pentru Primăria Chișinău.
Victor Micu a indicat la plecarea din funcție o indemnizație unică de concediere de 425 de mii de lei.
În mai 2022, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare în care se demonstra că membrul CSM Victor Micu, „a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese”, după ce, împreună cu Dorel Musteață, au votat pentru a-și atribui grade de calificare în calitate de judecători
Dorel Musteață, care a fost președinte interimar la CSM, a indicat la plecarea din funcție o indemnizație unică de 351.209 lei.
Anatolie Galben a indicat în declarația de avere depusă la încetarea mandatului o indemnizație unică de concediere de 344.075 de lei.
Potrivit ZdG, magistratul Anatolie Galben a ajuns în atenția opiniei publice în aprilie 2009, când a examinat în comisariatele de poliţie cele mai multe demersuri de aplicare a arestului preventiv pe numele tinerilor care au protestat la 7 aprilie 2009. La Curtea de Apel Chișinău a fost promovat prin decretul președintelui de atunci al țării Igor Dodon.
Petru Moraru, care nu avea declarația de avere depusă la ANI la acea vreme, ne-a declarat că urma să ridice o indemnizație de concediere în valoare de circa 300 de mii de lei.
Potrivit ZdG, Moraru a făcut parte din completul de judecători care i-a scăpat de puşcărie pe Gheorghe Papuc şi Vladimir Botnari, în dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.
