Cei care seacă râurile ori le schimbă cursul riscă pedepse mai mari, începând cu 7 septembrie, când au intrat în vigoare noile modificări la Codul Penal. În cazul persoanelor fizice, se poate ajunge chiar și la trei ani de închisoare. E greu de prezis dacă și va ajunge cineva vreodată să stea după gratii, pentru că distruge o parte din râu. Și Ministerul Mediului este mai atent la aceste ilegalități. A fost format un grup de lucru pentru a evalua starea râurilor. Câteva baraje, construite de oameni, deja au fost distruse.
Această o intervenție a avut loc acum o săptămână, în localitatea Costești, din raionul Ialoveni. Câteva baraje, construite ilegal pe râul Botna, aflat sub cod de roșu de secetă, au fost sparte cu ajutorul unui excavator.
Pentru a cunoaște starea reală a râurilor din țară, Ministerul Mediului a creat un grup de lucru, scopul căruia fiind inspectarea acestora, pentru a identifica problemele și găsirea unor soluții. Primul a fost inspectat râul Ișnovăț, iar problemele erau la vedere și comune pentru alte râuri.
„S-a constatat că principalele cauze și abateri sunt foarte multe barări ilegale, deșeuri pe marginea râurilor, respectiv și abateri la aceste regulamente de exploatare a lacurilor și a barajelor. Una din soluții ar fi să eliminăm niște lacuri de acumulare, astfel ca volumul de apă să nu fie concentrat în mai multe lacuri și să pierdem prin evaporare și alți factori. A doilea moment este să împădurim fâșiile riverane pentru protecție și evident să ne asigurăm că în zonele de protecție a râurilor nu sunt agricultori, pentru că asta cumva împinge agricultorii să folosească neautorizat apa din lacuri. Ăsta este și unul din motivele pentru barări ilegale, pentru că agricultorii doresc să acumuleze un volum de apă pentru irigarea terenului. Dar aceste acțiuni au dublu consecințe negative pentru râuri, anume în cazul chiar și ploilor care au fost recent în acest weekend, vă dați seama că tot acest nămol care s-a acumulat din zonele de protecție a râurilor s-a dus tot în râuri și acestea se colmatează”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Mediului, Gheorghe Hajder.
Conform secretarului de stat, marea majoritate a celor care folosesc apa din râuri nu dețin autorizații. Sunt voci care mai acuză inspectorii de mediu că ar fi în relații de „prietenie” cu afaceriști locali, iar din acest motiv închid ochii în fața unor ilegalități.
„Există, suntem acuzați evident și pe bună dreptate, oamenii înțeleg foarte bine și văd situația din teren. Pe de o parte avem problema cu angajații la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pe de altă parte, dacă o să încercăm să fim mai duri, pentru că șeful Inspectoratului trebuie să se asigure, evident, că este Legea respectată în totalitate, dar ar fi foarte greu să cooptăm alții inspectori, pentru că avem foarte multe funcții vacante și la inspectorat și la Agenția de Mediu și în general în toate instituțiile subordonate Ministerului Mediului. Este cumva un efect negativ, dublu, pentru Ministerul Mediului și pentru cei care verifică în teren.”
O altă problemă constă în faptul că, deși în autorizație se oferă un anumit volum de apă, nu se ține cont dacă aceasta este suficientă pentru a fi folosită. Iată de ce este cazul de a schimba formula de calculare a acestor volume, care este una depășită de timp, fiind făcută în perioada sovietică atunci când apă era.
„Este o problemă, o înțelegem, deci acum suntem în proces de reformare a Agenției Apele Moldovei, urmează să comasăm mai multe instituții care sunt responsabile de domeniul gestionării apelor, vom crea o administrație națională a apelor Moldovei, respectiv vom capacita instituția astfel ca, în cazul în care sunt astfel de probleme și situația din regulamente, legi, nu corespunde cu cea din teren, agenția sau administrația este responsabilă și ar veni cu recomandări pentru a modifica cadrul normativ ca să corespundă”, a spus Hajder.
„Calculele respective, cu părere de rău, au fost preluate din Uniunea Sovietică. Sunt niște normative, să spunem, mai vechi, după anii 90-80, în dependență de activități, ele se dau nu în bază de dependență de cât volum de apă este existent, pentru că noi nu avem bilanțul ăsta a apelor, nu există. Noi încercăm deja de vreo șase ani de zile ca să facem acest bilanț cu ajutorul experților, ca să putem pe urmă să avem o strategie corectă. Și acum, de exemplu, când vine o solicitare către Agenția Apele Moldovei, specialistul verifică, da, în dependență de activitatea X, Y, Z, el stabilește că, iată, acesta este volumul. Pentru că așa prevăd normativele astea sovietice. Sperăm, în perioada imediat apropiată, ca noi, cumva să combatem acest fenomen, să încercăm să conlucrăm mai bine cu colegii de la serviciul hidrometeorologic, să găsim o formulă optimă. Pentru că, în caz contrar noi riscăm ca, în viitor, râurile să fie secate. - Eu, ca agricultor, vin la dumneavoastră la agenție și cer autorizația pentru irigat dintr-un râu, nu știe nimeni de el, dar eu vă spun că are apă. Conform datelor pe care le aveți mai vechi, știți că este apă pe râul ăla. - Da. - Adică, agenția dă aviz chiar dacă nu știe ce e la fața locului? - Cu părere de rău, da”, am discutat cu șef direcție la agenția Apele Moldovei, Alexandru Cojocari.
Agenția de Mediu, cea care emite autorizațiile respective, confirmă că volumele de apă sunt calculate după o metodă depășită de timp, ce ar trebui revizuită.
„Se primește că, la etapa autorizării, în luna martie-aprilie, când a depus cerere persoana pentru autorizare, corpul de apă este cu debitul asigurat, râul curge, avem apă, avem apă în aval, persoana capătă autorizație, i se descriu toate condițiile, ulterior, în iunie, în luna iulie când apare seceta, se primește că persoana în cauză irigă. - Ziua? - Ziua, în amiaza mare. În amiaza mare. Apoi apare întrebarea, în cazul acesta. oricare persoană poste să scrie cutare, cutărică, irigă. Vreau să cunosc, are autorizație, nu are? Dacă irigă, acolo nu mai este apă și irigă. În cazul de față, trebuie să intervină organele de control, în caz că nu respectă condiții de autorizare se aplică măsura legii prin prisma codului contravențional, și se înaintează, evident, către organul emitent al actului permisiv ca acela să ia decizia. Ori suspendă, ori retrage. Asta este”, a spus șef direcție la Agenția de Mediu, Nelian Capațînă.
Pe de altă parte, limitarea volumelor de apă ar putea duce la conflicte cu agricultorii, care vin deseori la minister și acuză funcționarii că le pun bețe în roate. Secretarul de stat consideră că trebuie de ajuns un compromis, pentru ca agricultorii să fie mulțumiți, iar mediul - protejat. De aceeași părere este și Agenția Apele Moldovei.
„Noi vrem să preluăm practica asta de a, cumva, de a limita activitățile astea de captare a apelor, dar trebuie să fim foarte atenți, cum v-am spus anterior, noi să ne ciocnim cu problema cu agricultorii. Având în vedere că Republica Moldova e o țară preponderent agrară, deci opunerea din partea domeniului respectivă e foarte mare”, spune Alexandru Cojocari.
Anul acesta, numărul de cereri pentru autorizațiile de irigat a fost de trei ori mai mare decât anul trecut. Dacă în primele 8 luni ale anului 2023, au fost date 25 de autorizații pentru irigare, în aceeași perioadă a anului curent sunt deja - 82, ceea ce constituie 65% din numărul total de autorizații.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
