Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1731: Drone în Moldova, duhul păcii și summit încheiat. Putin amenință, iar Zelenski vede „șansa uriașă”

/VIDEO/ Danemarca, lider în energia verde: Cum a reușit să reducă poluarea, datorită investițiilor europene

vreau energie danemarca
25 septembrie 2024, ora 22:53

Danemarca este ultima țară din cele opt vizitate de reporterii TV8 în cadrul campaniei „ Vreau în Europa”. Ne-a luat doar o zi ca să înțelegem că celebra expresie „E ceva putred în Danemarca” nu este decât un mit. Danezii se declară fericiți și fac tot posibilul ca să lungească această stare. Ei nu mai poluează mediul, iar obiectivul este ca din 2032 să interzică și vânzarea mașinilor cu motoare pe carburanți. Despre energia verde, sau despre cum acești oameni au reușit să pună la muncă soarele și vântul, aflați din reportajul ce urmează.

Era începutul anilor 70 când, după explozia prețurilor la petrol, danezii șiau spus că e timpul să găsească o alternativă. Independență energetică a devenit un vis la care s-a muncit mult, astfel că în 1979, Danemarca să înalțe spre cer prima turbină eoliană din lume. Succesul inovației a fost măsurat în vânzări. Danemarca a vândut tehnologia în toată lumea, dar a rămas lider mondial în producerea turbinelor eoliene. În 2017, statul a decis să vândă ultima sa companie petrolieră, banii fiind investiți în dezvoltarea energiei verzi.

„Din motive de securitate am dorit să facem asta. Am început să extragem petrol și gaz din Marea Nordului și ne-am focusat pe puterea vântului. Danemarca are condiții perfecte pentru asta. Avem ape nu prea adânci, unde vântul este constant și am zis haideți să încercăm și să investim. Ne-am focusat pe termen lung, am făcut chiar și investiții private ca și la fondurile de pensii. Punem banii mei, banii colegilor mei deoparte ca să putem dezvolta aceasta tehnologie”.

Energia eolină și solară asigură 70 la sută din consumul anual de resurse energetice a țării. În zile cu vânt, Danemarca produce chiar și mai mult decât consumă. Valorifică nu doar soarele și vântul, dar și deșeurile. În timp ce țara noastră este împânzită de gunoiști neautorizate, danezii pur și simplu nu le au.

„Nu o să vă vină să credeți, dar ne aflăm acum pe acoperișul unei centrale termoelectrice din Copenhaga. Aceasta funcționează din 2017 și produce energie electrică și termică din deșeuri! Astfel, din cele peste 450 mii de tone de gunoaie adunate anual din oraș, primesc curent și căldură 150 de mii de locuințe. Și asta nu e tot. Pe acoperișul centralei este amenajat un parc cu o suprafață de 10 mii de metri pătrați, trasee de drumeție, cafenele și chiar o pârtie de schi cu lungimea de 400 de metri. Cel mai interesant este că această întreprindere nu emite nici măcar un gram de CO2 în atmosferă în urma arderii deșeurilor, fiind în prezent cea mai ecologică din lume”.

În ultimii ani, Uniunea Europeană a investit doar în construcția centralelor electrice din Copenhaga peste un miliard de euro. Potențialul de producere a energiei din deșeuri este atât de mare, încât danezii au început să importe gunoi și din Marea Britanie.

„Deșeurile de la gospodăriile din Marea Britanie le aducem la noi în Copenhaga cu vaporul și aici le adunăm cu deșeurile produse la noi. Le ardem și încălzim apa pe care o distribuim în tot orașul și suburbii. În total, ca să înțelegeți în perspectivă, în Danemarca avem 20 de mii de kilometri de rețele de încălzire, e cât distanța a jumătate de glob”. 

Olesea Gadîrca este Sîngerei, dar de șase ani s-a stabilit Danemarca. Spune că a îndrăgit stilul de viață al danezilor pentru că totul în jur se face pentru oameni. 

„La diferite ore am diferite costuri per kilowatt și atunci eu îmi programez în telefonul meu când energia este foarte joasă, aproape zero. Atunci pun la spălat mașina de vase, haine, tot. Am un abonament foarte, foarte convenabil, astfel plătesc lunar o sumă simbolică și îmi încarc mașina la orice oră, oriunde”.

În total, în ultimii zece ani autoritățile municipale au implementat peste 70 de proiecte cu un singur scop - ca să ajungă în ziua în care Copenhaga să nu mai emită niciun gram de CO2 în atmosferă. 

„Prin 2012 foarte multă din energia termică din Copenhaga era produsă din cărbune, acum e din biomasă. Căldura acum e 86 la sută produsă din regenerabile. Planificăm acum să facem o altă tranziție, să nu mai ardem atât de multe deșeuri, dar să folosim de exemplu electricitate sau pompe de căldură. Prețul energiei termice la noi nu a mai crescut de ani buni, făcând tranziția la energia verde, nu înseamnă neapărat că o faci mai scumpă”. 

Așa se face că cei care insistă să mai conducă mașini cu motoare pe ardere internă sunt taxați suplimentar în Copenhaga și nici măcar un au acces pe toate străzile orașului.

„Copenhaga este orașul cu cele mai multe biciclete din lume. Zilnic 70 la sută din cetățeni merg la serviciu anume cu acest mijloc de transport. Pe străzi poți găsi aproape 700 de mii de biciclete dublu față de numărul mașinilor. Recordul a fost stabilit încă din 2016”. 

Majoritatea danezilor parcurg în medie câte 15-20 de kilometri pe zi cu bicicleta. Prima pistă pentru biciclete a fost dată în exploatare acum 130 de ani. Acestea sunt separate prin bordură de partea carosabilă pe care circulă mașinile, făcând ca deplasarea să fie foarte sigură. 

„De câți ani mergeți cu bicicleta? - De 50 de ani. Fac asta de când eram un copil, fiecare copil știe să meargă cu bicicleta. În afara Copenhagei folosesc mașina, dar în oraș nu se merită. E greu să găsești loc de parcare și e mai ușor și rapid să mergi cu bicicleta”.

„În fiecare zi îmi duc și aduc copiii de la școală cu bicicleta, este mijlocul meu principal de transport. Am mașină, dar mai degrabă folosesc bicicleta pentru că e mai ușor, mai rapid, nu trebuie să caut un loc de parcare sau să stau în trafic. Este bine pentru mediu și pentru sănătatea mea”.

„Eu nu am mașină. Iau trenul, metroul și bicicleta. Fac în jur de zece kilometri pe zi. Este un oraș perfect pentru biciclete. În ultimii 20 de ani s-a făcut foarte mult în oraș pentru acest transport, piste bune, pasaje, poduri. Este o politică foarte conștientă și de succes”.

Țara este în plin proces de tranziție așa că până să dispară transportul pe carburanți, până în 2030, în capitală vor mai apăre 90 de mii de prize pentru încărcarea mașinilor electrice. 

„După 2032 nu se vor mai vinde mașini cu motoare cu ardere internă, toate vor fi electrice. Avem subvenții, este mai ieftin să cumperi acum o mașină electrică, am redus taxele și ne asigurăm că avem infrastructura necesară. Multe străzi din Copenhaga sunt deschise doar pentru transportul electric, dacă ai o mașină cu motor diesel nu mai poți merge pe unele străzi acum în Copenhaga, am înăsprit legislația”. 

Începând cu 1990, Danemarca și-a redus cu 50 la sută emisiile de CO2. Iar, până în 2045, această țară și-a setat ca obiectiv strategic național să atingă nivelul de emisii zero de CO2 în atmosferă.

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente