Democrația înseamnă să iei bani de la stat și să critici guvernarea. Este performanța pe care a reușit-o presa din Danemarca, plasată pe locul doi în lume în topul libertății de exprimare. Deși guvernul subvenționează presa, danezii, pe bună dreptate, cred că cetățenii sunt cei care contribuie pentru că din banii lor se face și bugetul țării. La Copenhaga, colegul nostru Sergiu Gurdiș a vizitat o redacție cu o sută de reporteri așa că haideți să urmărim reportajul.
De 120 de ani redacția „Ekstra Bladet” din Copenhaga este câinele de pază al societății. Zi de zi, deja câteva generații de jurnaliști au grijă să informeze cetățenii despre tot ce-i privește și, evident, să dea alarma atunci când se atentează la valorile democrației. După dezvoltarea internetului, publicația a renunțat la versiune de tipar. Acum, într-o redacție cu o sută de reporteri, știrile curg pe bandă rulantă.
„ Aici sunt cei de la departamentul Breaking News. Aici sport, aici crime, aici e departamentul video. - Câți reporteri aveți?- 100 - Este o redacție mare? -Da. Suntem un tabloid ceea ce înseamnă că lovim tare, facem investigații, scriem despre crime, suntem importanți pe divertisment și trăim din breakingnews, aici este vorba de jurnalism dur”.
Din 2020, editorul-șef al publicației este Knud Brix. Jurnalistul susține că libertatea de exprimare vine la pachet cu responsabilitatea pentru fiecare cuvânt.
„ Noi nu scriem articole foarte lungi, lovim direct la țintă. Cine este? Ce a făcut? În articol este un scurt rezumat. Mulți oameni ne citesc pentru a înțelege ce se întâmplă la zi în Danemarca și de multe ori avem ceva „exploziv”.
Atât timp cât își fac munca onest, având principiile jurnalismului în capul mesei, reporterii danezi se simt protejați.
„E vorba despre legislație, cum sunt puse legile împreună. Avem și un sistem în care nu Guvernul îți spune dacă faci ceva corect sau incorect din punct de vedere al eticii. Avem un Consiliu independent, unde tu dacă crezi că un articol este greșit, oricine poate depune o plângere și Consiliul analizează. Guvernul nu are nici o posibilitate să influențeze nici economic, nici legislativ, suntem total independenți”.
Majoritatea instituțiilor media din Danemarca primesc oficial subvenții de la stat. Banii sunt colectați din taxele cetățenilor danezi. Asta îi face imuni în fața politicienilor sau a milionarilor tentați să le infuențeze politica editorială.
„Nu îmi este frică de niciun politician, care ar vrea să vină după mine. Pot să se enerveze, să mă sune, dar nu pot să-mi facă niciun rău, nu pot să le ajungă mâinile până la mine. Nu sunt bani între noi, noi suntem subsidiați ca instituție media este corect, dar nu pot să ne ia acești bani, nu merg lucrurile așa. Ca să fiu onest, nu dau nici doi bani pe ce cred sau gândesc politicienii. Putem fi duri cu ei cât de tare dorim și să îi criticăm, iar ei nu pot face nimic”.
La Copenhaga își are sediul și Organizația Internațională de Suport a Mass-Mediei, instituție care apără libertățile și drepturile jurnaliștilor în peste 30 de țări ale lumii. Experții de aici spun că presa din Danemarca nu mai este controlată de cercuri înguste de interes din anii '70. După aderarea la UE, din 1973, a fost creată Școala Daneză de Jurnalism, dar și Consiliul de Presă, autoritate de la care nu poate cere explicații niciun politician.
„În unele părți ale lumii unde libertatea presei este limitată, nu există aceste instituții auto regulatorii, deci guvernul decide unde este limitată libertatea presei. S-a instituit o instituție autoregulatorie prin lege ceea ce este foarte interesant. Asta s-a făcut pentru a se asigura că avem politicienii, care istoric recunosc că trebuie să accepte că este o separare între partea politică și media. De asta cred că a fost posibil pentru o țară ca Danemarca să mențină un așa nivel înalt al libertății presei”.
O bună parte din presa daneză este eligibilă pentru subvenții de la stat. Cu toate aceste, jurnaliștii nu datoarează nimic guvernării, ci doar cetățenilor.
„De exemplu, trebuie să accepți Ghidul etic al jurnalismului și să îl respecți. De asemenea, trebuie să acoperi toate domeniile societății în întregime, nu poți fi o instituție media de nișă. Trebuie să reflecți toate evenimentele importante la nivel național, cât și internațional. Trebuie să fii o instituție foarte implicată ca să beneficiezi de aceste subvenții de la public”.
Potrivit organizației Reporteri fără Frontiere, după Norvergia, Danemarca este pe locul doi în topul liberătății presei. Pentru comparație, în același clasament, Republica Moldova este pe locul 31, iar Federația Rusă pe 162.
