28 septembrie 2024, ora 06:06

Salariile decente, modul de viață sănătos, dar și absența corupției. Sunt câteva dintre ingredientele unei societăți în care oamenii se declară printre cei mai fericiți din lume. Vorbim despre Danemarca, țara care la 50 de ani după aderarea la UE, a ajuns să asigure cetățenilor săi medicină și educație gratuită, inclusiv n universități. 

„Danemarca este printre primele țări, care a aderat la Uniunea Europeană. S-a întâmplat la prima extindere în anul 1973. În prezent, această țară este una dintre cele mai bogate din UE. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor aici este de 48 de mii de euro, cu peste zece mii de euro mai mare decât media europeană. Iar, de ani buni Danemarca conduce topul țărilor cu cea mai joasă rată a corupției din lume”.

Danemarca a beneficiat enorm de pe urma aderării la UE. Deschiderea pieței de desfacere unice a fost o gură de aer proaspăt, după criza de la începutul anilor 70. 

„Sunt sigur că ar fi fost mult mai dificil pentru Danemarca să se dezvolte atât de bine și pozitiv dacă nu eram în UE. Am fi avut mai puține exporturi și o lipsă acută de forță de muncă”.

Fiind țară cu un nivel de dezvoltare cu mult peste media europeană, Danemarca mai degrabă este contribuitor, decât beneficiar de fonduri europene. Altfel spus, mai mult oferă decât primește. Totuși, danezii spun că nici nu se gândesc să abandoneze familia europeană. 

„Danemarca are doar câteva resurse, avem doar puțin petrol și gaz. Depindem de exporturi, depindem de „mințile” noastre. Sunt unica resursă pe care o avem. Pentru noi e important să exportăm și cel mai bun loc pentru asta este piața liberalizată a UE”. 

Și pentru că ne-am obișnuit să punem la îndoială declarațiile autorităților, am vorbit despre rodul integrării europene și cu oamenii din stradă.

„Danemarca a beneficiat enorm de pe urma Uniunii Europene. Suntem o țară mică și suntem foarte dependenți de restul țărilor. UE este un loc unde țările mici au ceva de spus, aici țările mici și cele mari colaborează. O țară mică ca Danemarca este dependentă, întrebarea este față de cine.”

„Din punctul nostru de vedere a fost fantastic. Am crescut economic în fiecare an, avem educație bună, școli. Și economia noastră este puternică, poate fi comparată cu cea a Suediei și Norvegiei”. 

Referendumul de aderare a Danemarcii la UE a avut loc în 1972. Atunci? peste 63 la sută din danezi au votat „pentru”. Au fost și eurosceptici, numărul lor, însă, a scăzut drastic după ce Marea Britanie a părăsit familia europeană. 

„După ce am văzut ce s-a întâmplat în Marea Britanie și când am văzut lucrurile bune pe care le avem datorită că suntem parte a UE nu mai este niciun scepticism în societate. Oamenii sunt fericiți că sunt în UE. De fapt la referendumul din 2022, doi din trei danezi au optat pentru aderarea la politica UE în domeniul securității și apărării”. 

Venind dintr-o țară cum este Republica Moldova, unde se mai dau multe salarii în plic, nu este simplu să-i înțelegi pe danezi. Ei nu se revoltă că statul le ia pe taxe aproape jumătate din venituri. 

„ Avem încredere când plătim taxele. Avem un nivel foarte înalt al taxelor, aproape 50 la sută din venituri, dar știm că după asta avem spitale bune, școli bune, grădinițe. Oamenii nu critică pentru că știu că banii sunt cheltuiți cu înțelepciune și nu ajung în buzunarele unor persoane corupte. Sectorul public lucrează foarte bine sunt foarte multe controale, verificări. Este greu să fii corupt aici, datorită legilor foarte bune”.

Danezii susțin că duc o viață decentă și, cel mai important, se simt protejați de stat. 

„Eu sunt fericit, îmi place viața aici. Vremea nu este întotdeauna cea mai bună, dar petrecem mult timp în aer liber, facem plimbări cu bicicleta. Sistemul de sănătate, școlile sunt bune. Guvernul face tot posibilul ca să se asigure că ne simțim bine în această țară”.

„În general cred că e o țară bună de trăit, avem o securitate în domeniul social. Cei mai săraci sunt ajutați și pot să trăiască aici”. 

„Viața este perfectă, de exemplu eu primesc bani pentru a-mi crește copilul acasă. -Sunteți fericită? -Foarte. Este o țară bună care îți oferă multe opțiuni, educație gratuită”.

În acest an, danezii s-au declarat cei mai fericiți din lume după cei din Finlanda. Iar, anul trecut, Danemarca a fost declarată țara cu cel mai scăzut nivel al corupției.

„Guvernul oferă salarii decente asta e. Dacă nu dai salarii decente la oameni o să ai multă corupție”. 

„Dacă falimentezi atunci guvernul te ajută. Asta face ca viața să fie mai ușoară. De asta cred că mai mulți oameni sunt fericiți în această țară. Nu poți să cazi. Această țară te ajută să îți găsești drumul dacă tu nu poți singur".

Rata de șomaj în Danemarca este în prezent de aproximativ două procente, iar țara este recunoscută că oferă unele dintre cele mai bune condiții pentru deschiderea unei afaceri. 

16 ianuarie 2026, ora 13:10

Comisia Europeană ar pregăti un plan de „primire timpurie” a Ucrainei în Uniunea Europeană (UE), care ar urma să fie propus președintelui Volodimir Zelenski, în schimbul acceptării cedării unor teritorii ucrainene către Rusia, ca parte a unui eventual acord de pace, transmite Financial Times. 

Procesul de integrare a țării vecine, care merge la pachet cu Republica Moldova, este îngreunat de opoziția Ungariei, fapt explicat de deputatul PAS, Radu Marian, la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. Acesta a declarat că există un blocaj în acest proces din cauza unei „probleme legate de Ucraina, din partea Ungariei, care nu agreează acest aspect”.

„Există o problemă în ceea ce privește Ucraina, din partea Ungariei, care nu agreează acest aspect și pentru că astăzi mergem la pachet, există acest blocaj. Depunem eforturi ca până în primăvară să deblocăm procesul”, a declarat Radu Marian.

Potrivit publicației americane, Bruxellesul ar discuta un mecanism prin care Ucraina ar putea intra în UE fără a beneficia inițial de toate drepturile unui stat membru.

Totuși, idea deja „a alarmat capitalele UE, pentru că ar avea ample implicații pentru Uniune”, notează FT, care citează șapte oficiali de rang înalt implicați în discuții.

Unii oficiali se tem că inițiativa „este o capcană întinsă de Putin și de Trump”, care ar putea avea un impact negativ asupra stabilității viitoare a blocului comunitar.

Astfel, Comisia Europeană lucrează la un plan care ar implica modificarea regulilor stabilite prin tratatul din 1993. Acestea ar fi înlocuite cu un model de aderare în două etape, destinat să accelereze încheierea unui acord de pace pentru a pune capăt invaziei Rusiei în Ucraina.

În prima fază, Ucraina ar avea un rol decizional limitat în cadrul Uniunii. Ulterior, pe măsură ce îndeplinește etapele post-aderare, Kievul ar beneficia treptat de acces la anumite componente ale pieței unice, subvenții agricole și fonduri pentru dezvoltarea internă.

Într-o declarație făcută ieri, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat că procesul de aderare a Ucrainei este strâns legat de negocierile de pace: „Aderarea este atât o garanție cheie de securitate în sine pentru Ucraina, cât și motorul esențial pentru creșterea și prosperitatea viitoare”.

„Nu există niciun fel de motiv, nici intern, că noi nu am făcut ceva și nu s-a avansat pe partea de negocieri”, a subliniat Radu Marian, în contextul în care, în luna decembrie 2025, țara noastră a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere, dar cu toate acestea, deschiderea oficială a rămas blocată de Ungaria.

Deși deschiderea oficială a clusterelor de negocieri necesită o decizie unanimă, oficialii europeni susțin că Republica Moldova îndeplinește criteriile tehnice necesare. Astfel, până la depășirea blocajelor politice, Chișinăul va continua implementarea reformelor recomandate, urmând ghidajele Uniunii Europene. 

În prezent, Ungaria blochează deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la UE a Republicii Moldova și Ucrainei din motive politice, folosindu-și dreptul de veto pentru a obține avantaje în relația cu Bruxelles-ul. 

Chiar dacă oficialii de la Budapesta declară public că susțin parcursul european al Chișinăului, reticența ar fi legată de interdependența dosarelor Republicii Moldova și Ucrainei, o abordare pe care Ungaria nu o acceptă.

TV8.md amintește că Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat Ucraina. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.

Obiectivul național al Republicii Moldova este de a adera la comunitatea internațională până în anul 2030. Într-un interviu exclusiv pentru TV8, vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, a subliniat că scopul este sută la sută realist dacă sunt accelerate procesele de reformă.

În mai 2025, președinta Maia Sandu a declarat la „Новая неделя” că există șanse ca Republica Moldova să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2027. 

Ulterior, Parlamentul European a adoptat un raport în care laudă „angajamentul exemplar” al Republicii Moldova de a progresa în procesul de aderare la UE. În document, eurodeputații evidențiază că relațiile Moldova-UE au intrat într-o nouă etapă, în contextul în care cooperarea s-a intensificat, iar autoritățile de la Chișinău fac eforturi susținute pentru a alinia legislația națională la cea comunitară. 

În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea. Deși deschiderea oficială rămâne blocată de Ungaria, Uniunea Europeană susține că a ales o cale alternativă, deschizând informal aceste capitole pentru nu bloca procesul de aderare.