Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul.  

Cutia NEAGRĂ PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica câțiva dintre candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în investigația de astăzi. 

Concerte și caritate – rețeta succesului

Renato Usatîi a intrat în atenția publică acum 12 ani, prin cea mai banală metodă - concerte și acte de caritate. Asta i-a asigurat o ascensiune fulgerătoare. 

Conform lui, milioanele cheltuite ar fi provenit din afacerile sale din Rusia. Acesta a declarat în numeroase rânduri că ar fi făcut afaceri cu Căile Ferate ale Federației Ruse, unde și-a construit relații puternice cu oameni conectați la Kremlin.  

Întrebat de presa vremii dacă are ambiții politice, filantropul din Fălești a respins categoric orice implicare în politică. „Pot să vă promit un lucru. Că Renato Usatîi o să facă tot posibilul ca lumea în Republica Moldova să trăiască mai bine. Pentru a realiza asta, eu nu sunt obligat să devin politician sau să vin în echipa unuia sau altuia. Toată lumea mă întreabă, nu doar presa, chiar și apropiații: “Renato ce-i asta? Formezi un partid nou? Mergi pe lista la unul care există?”. Le spun tuturor: “nu”! Și vă spun și dumneavoastră la fel. Credeți-mă! Sunt sincer”, declara Usatîi pentru Unimedia în iulie 2013

Și-a încălcat promisiunea 9 luni mai târziu. În aprilie 2014, Usatîi aderă la Partidul Popular Republican, condus de Nicolae Andronic. Imediat, este ales lider al formațiunii politice.

Renato Usatîi încearcă să redenumească formațiunea politică în Partidul Renato Usatîi, folosind prescurtarea PaRus. Mai apoi în Partidul Nostru. De fiecare dată însă Ministerul Justiției i-a respins solicitarea.

De aceea, la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Usatîi a mers pe listele Partidului Patria. A fost însă exclus din cursa electorală cu doar câteva zile înainte de alegeri, pe motiv că și-ar fi finanțat campania electorală cu bani murdari din Federația Rusă. 

De la dragoste la ură, doar un pas

De-a lungul timpului, Renato Usatîi a fost acuzat de legături cu mafia rusească, atac raider asupra Universalbank și că ar fi comandat omorul fostului bancher rus Gherman Gorbunțov. Nu a fost cercetat penal pe niciuna dintre aceste acuzații. Usatîi le-a respins de fiecare dată și a declarat că sunt doar niște intimidări, în spatele cărora ar fi stat Vlad Filat și Vlad Plahotniuc - cei mai influenți politicieni moldoveni de atunci.

Relația dintre Usatîi, Plahotniuc și Filat nu a fost însă mereu una de confruntare. Într-un video filmat la Moscova, Plahotniuc apare în calitate de invitat la ziua de naștere a lui Usatîi.

Și într-un interviu pentru Unimedia, din iulie 2013, Usatîi avea doar cuvinte de laudă la adresa lui Plahotniuc. „Este omul din business care se ține de cuvânt. Cunosc multă lume din Ucraina, Moscova, care au avut cu el afaceri Nu am auzit niciodată ca Plahotniuc să-i fi mințit. În business știu că este un om corect”, spunea Usatîi. 

Ulterior, Usatîi a ajuns în război cu viitorul președinte al Partidului Democrat.   

O relație la fel de tumultoasă Usatîi a avut-o și cu Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. Pentru acesta, Usatîi ar fi lucrat în calitate de consilier personal, în vremea când liderul PLDM era prim-ministru. 

Conform lui, Filat i-a promis un salariu neoficial de 150 mii de euro pe lună, pe care l-ar fi putut obține controlând exportul de băuturi ”Belîi Aist” în Federaţia Rusă, dar şi importul de citrice din Turcia.

Anterior, s-a eschivat să spună că ar fi deținut această funcție.

„OB: Domnul Tkaciuk și domnul Nagacevschi au afirmat că dumneavoastră ați fost consilierul neoficial a lui Vlad Filat.

RU: Eu am fost consilierul oficial și neoficial al oamenilor din Republicii Moldova. Trebuie să studiați foarte bine subiectul (nr. persoana) lui Filat și trebuie mai întâi să apreciați cine și la cine trebuie să lucreze consilier – eu la el sau el la mine”, a sugerat acesta.

Filat și Plahotniuc nu sunt singurii politicieni față de care Usatîi și-a schimbat retorica. O schimbare de retorică radicală Usatîi a avut și față de Igor Dodon. În martie 2016 acesta declara că va susține la prezidențiale pe oricine în afară de Igor Dodon.

„Dodon nu va fi președinte doar pentru că este proiectul lui Plahotniuc. Știu sigur că Dodon în turul II nu va trece.

AG: Dar dumneavoastră pe cine veți susține?

RU: Pe acela care îl va învinge pe Dodon și Plahotniuc”, declara Usatîi la RTR Moldova

La patru luni distanță, a schimbat macazul.

„IF: Să presupunem că nu va fi un candidat unic? Dumneavoastră îl susțineți pe Dodon?

RU: Noi am vorbit cu el despre turul II. Am discutat că de exemplu în turul al II-lea iese Maia Sandu cu Igor Dodon sau un candidat a lui Plahotniuc. Dar eu cred că dacă alegerile vor avea loc, anume candidatul lui Plahotniuc va fi în turul II, dar nu Maia Sandu. Atunci cu siguranță îl voi susține pe Igor Dodon. Dar care pot fi alte opțiuni?”, afirma liderul Partidului Nostru.

Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană?

De-a lungul timpului, declarațiile liderului Partidului Nostru s-au schimbat radical și față de vectorul extern al Republicii Moldova. Deși acesta declară că Republica Moldova trebuie să se înțeleagă bine și cu estul și cu vestul, la începutul carierei politice milita categoric împotriva UE. 

„RU: Eu militez pentru ruperea Acordului de Asociere cu UE. Îl consider un acord care ne jefuiește economia. Vom face referendum. Vom aștepta un an sau chiar doi. Eu cred că vom face referendum peste doi ani.

VS: Dar lui Usatîii, personal, care uniune îi place mai tare – Europeană sau Vamală?

RU: Dumneavoastră înțelegeți perfect că eu sunt un copil sovietic, care am crescut cu “Ceburașca” și “Nu, pogodi!”, Orientul este mai aproape. Usatîi va susține mai degrabă Uniunea Vamală”, spunea politicianul într-un interviu pentru Newsmaker.  

La 10 ani de la aceste declarații, Usatîi promite că Republica Moldova va adera la spațiul Schengen în 4 ani. „Pe mine azi mă interesează să reușesc timp de 4 ani, din momentul în care voi ajunge președinte… Știți ce îi va uni pe toți cetățenii - și pe proeuropeni și pe proruși - ca Republica Moldova să ajungă timp de 4 ani în Schengen”, promite Usatîi.

Politicianul chiar a promis că se ocupă de promovarea referendumului proeuropean dacă Maia Sandu nu candidează la președinție. „Atunci o înțelegere onestă. Usatîi promovează referendumul. Da o să-l promoveze așa cum nu a fost promovat nici Eurovisionul, nici ședința ONU când s-a început războiul în Ucraina, nici summitul de la Geneva. Îmi asum promovarea, nu doar la nivel național, dar și la nivel internațional. Promit să mă implic total, cu o singură condiție - Maia Sandu să nu candideze la funcția de președinte”, a declarat Usatîi mai în glumă, mai în serios.

De la „Împreună cu Rusia” la „Moldova trebuie să fie parte a UE”

Irina Vlah intră în politica mare în 2005, atunci când este aleasă deputată pe lista Partidului Comuniștilor. În 2011, încearcă să ajungă bașcan al Găgăuziei, dar se clasează doar a treia în preferințele alegătorilor, după Mihail Formuzal și Nicolai Dudoglo. 

În iarna lui 2014, Irina Vlah ajunge una dintre personajele cheie în organizarea referendumului neconstituțional din 2 februarie din Găgăuzia. Vlah, alături de Igor Dodon și Ion Ceban au organizat mitinguri de susținere a referendumului în mai multe localități din autonomia găgăuză. „Pentru găgăuzi, pentru Republica Moldova, este foarte convenabilă Uniunea Vamală. Noi suntem pentru Rusia, noi suntem pentru Uniunea Vamală. Noi vom lupta și vom insista ca autoritățile să ia în considerare opinia noastră”, declara Vlah într-o conferință de presă.

Dividendele politice le-a cules un an mai târziu, atunci când  a fost aleasă bașcan al Găgăuziei din primul tur. 

La aceste alegeri, Irina Vlah s-a bucurat de un sprijin puternic din partea Federației Ruse și de sprijinul politic al Partidului Socialiștilor, favoriții Kremlinului în acea perioadă. „Partidul Socialiștilor o susține pe Irina Vlah, candidat independent la postul de bașcan al Găgăuziei. Votând pentru Irina Vlah, voi votați pentru valorile noastre comune, pentru relații frățești cu Federația Rusă și intrarea în Uniunea Vamală”, spunea Igor Dodon într-un spot electoral.

Însuși Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat a Federației Ruse de atunci, care în prezent este director al Serviciului de Informații Externe Rus, a fost aruncat în bătălia electorală din Găgăuzia. 

Găgăuzia a fost invadată de panouri cu Irina Vlah și sloganul electoral “Împreună cu Rusia!”, iar în susținerea acesteia la Comrat au venit interpretul rus Oleg Gazmanov și boxerul Nikolai Valuev. 

Referendumul neconstituțional din 2 februarie a fost un element important al campaniei electorale, Vlah chiar a părăsit rândurile comuniștilor motivând că partidul condus de Vladimir Voronin s-a îndepărtat de vectorul pro-est. „La toate întâlnirile noastre electorale am declarat foarte clar că noi (nr.PCRM) vom promova cursul spre Uniunea Vamală. Noi, în niciun caz nu ne vom alia nici cu democrații, nici cu liberal-democrații. Deoarece aceștia sunt cei mai mari oponenți ai noștri cu care noi ne-am luptat timp de 5 ani. Eu, astăzi sunt dependentă doar de alegătorul găgăuz: de dorința lui, de viziunea lor și de rezultatul referendumului, care a avut loc pe 2 februarie 2014”, a argumentat Vlah în campania electorală din 2015.

Unul dintre sponsorii campaniei electorale ale Irinei Vlah a fost Iurii Iakubov, un om de afaceri de la Moscova cu rădăcini găgăuze. Iakubov este cel care și-a asumat toate cheltuielile referendumului din 2 februarie. 

După ce a ajuns bașcană, Irina Vlah și-a schimbat discursul, de la “ne înțelegem bine cu toată lumea” până la unul pro-european. „Noi avem parteneri foarte serioși. Aceștia sunt Federația Rusă și Republica Turcia. Eu sunt bucuroasă că au apărut noi parteneri, cum ar fi Turkmenistan, Belarus, Uniunea Europeană. Găgăuzia este deschisă la 360 de grade”, declara Vlah în 2016. „Moldova trebuie să fie parte a Uniunii Europene”, declara deja în 2024.

O schimbare de retorică, Vlah a avut și față de limba de stat a Republicii Moldova. Dacă la începutul carierei politice Irina Vlah spunea că aceasta se numește “moldovenească”, apoi la sfârșitul celui de-al doilea mandat s-a răzgândit.

„OB: Dumneavoastră o să vorbiți azi în limba română sau în limba moldovenească?

IV: Eu învăț limba română și cred că s-a făcut prea multă polemică inutilă la acest subiect”, a insistat fosta bașcană într-un interviu.

În timpul documentării acestui subiect, am observat că majoritatea videourilor și știrilor în care Irina Vlah își arată susținerea pentru Uniunea Vamală au fost șterse de pe internet. Spre exemplu, discursul Irinei Vlah din ianuarie 2014 din Vulcănești, prin care îndeamnă găgăuzii să iasă la referendumul pentru Uniunea Vamală, este de negăsit. Pe facebook s-a păstrat însă postarea în care Vlah distribuie link-ul de pe Youtube al acelui discurs. Link-ul însă nu se deschide deoarece video-ul a fost șters. 

Fostul democrat, candidat socialist

Alexandr Stoianoglo este candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Candidatura sa a fost anunțată oficial de Igor Dodon. „Domnule Stoianoglo! Eu vă doresc mult succes și victorie în aceste alegeri. Trebuie să trecem în turul II și vom trece. Și acolo, câștigăm. Sunt convins de asta. Și, vă rog! Faceți dreptate pentru țară! Toată lumea, tot poporul moldovenesc așteaptă asta de la dumneavoastră. Cu doamne ajută!”, l-a încurajat liderul PSRM. 

Deși nu se identifică ca fiind politician, Stoianoglo nu este la prima sa experiență politică. Anterior a încercat de două ori să ajungă bașcan al Găgăuziei, însă de fiecare dată a obținut rezultate modeste. În perioada 2009-2014 Stoianoglo a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău, pe listele Partidului Democrat. A deținut chiar și funcția de vicepreședinte al Parlamentului pentru o scurtă perioadă.

Cercetat în dosarul „Laundromatul rusesc”

Stoianoglo este cercetat penal într-un dosar ce vizează Laundromatul rusesc. Mai exact, în 2011, pe când era președinte al Comisiei securitate din Parlament, Stoianoglo a înaintat un amendament propus de Centrul Anticorupție la Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor, iar Comisia i-a dat undă verde fără a avea aviz de la Guvern. Acest amendament i-a permis lui Veaceslav Platon să realizeze Laundromatul rusesc.

Proiectul legislativ, numit generic “deconectarea butonului roșu”, a fost elaborat de Mihail Gofman, un apropiat al lui Platon. „Este decizia Guvernului și proiectul respectiv a fost discutat și trimis în Parlament. Mai mult de atât, este scrisoarea separată din partea domnului Chetraru (nr. Viorel Chetraru, director CNA) către președintele Parlamentului, Maria Lupu, prin care solicită ca acest proiect de decizie să fie elaborat în regim de urgență, motivând că asta este obligațiunea noastră în fața structurilor internaționale. Și este rezoluția domnului Lupu: “Domnule Stoianoglo, prezentați proiectul la următoarea ședință”. Iată pentru asta, că eu am prezentat și Parlamentul a votat”, s-a scuzat Stoianoglo.

„Privet Veaceslav!”

În 2019 este ales procuror general al Republicii Moldova, funcție pe care a deținut-o  până în 2021. La câteva luni de la numire, Alexandr Stoianoglo a înaintat un demers de suspendare a executării pedepsei controversatului om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare. Procurorul general a menționat atunci că dosarul a fost falsificat în totalitate. „Cetățeanul Platon a fost absolut ilegal condamnat, respectiv ilegal să-și ispășească pedeapsa. În baza probelor acumulate, Procuratura va iniția revizuirea a sentinței acestuia și va insista pe examinarea echitabilă a cauzelor, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale. Lucru de care anterior a fost privat”, declara Procurorul General într-un briefing de presă. 

La scurt timp după briefing, în presă a apărut un fragment video în care Stoianoglo îl salută prietenește pe Platon. În octombrie 2022, Procuratura Anticorupţie a trimis în judecată dosarul în care Stoianoglo este învinuit că a luat peste 63 de milioane de lei ca să-l scape de închisoare pe Veaceslav Platon.

Erau sau nu bani în „kuliok”?

Un alt episod controversat din cariera de procuror general al lui Stoianoglo este legat chiar de Igor Dodon, cel care l-a înaintat la funcția de președinte. Acum 3 ani, întrebat despre dosarul ”kuliok”, în care liderul PSRM este învinuit de mită, Stoianoglo declara că este sigur că Dodon a luat bani, dar nu poate demonstra asta.

„AF: Dar intuiția ce spune, ce credeți că era în acea pungă?

AS: Știți, eu sunt convins că acolo erau bani. Dar una e ce cred eu și alta este ce dovezi avem. Sunt două lucruri total diferite. Nu putem înainta niște învinuiri bazate pe convingerile mele. Învinuirile înaintate unui om trebuie făcute în baza dovezilor pe care le avem”, spune el.  

La jumătate de an de la înlăturarea lui Stoianoglo de la șefia PG, pe numele lui Dodon a fost pornit un dosar penal pe acest capăt de acuzare. La moment dosarul “Kuliok” este deja judecat la Curtea Supremă de Justiție. 

Pro-europeanul cu retorica rusească

Stoianoglo anterior a făcut parte cinci ani din alianța de guvernare pro-europeană și se declară până în prezent un candidat pro-european. „Mulți știu că sunt un susținător al integrării europene a R. Moldova. Dar mă doare și mă ofensează atunci când este folosită ca o bâtă și nu ca o prerogativă ambițioasă pentru modernizarea țării și unitatea oamenilor”, a declarat Stoianoglo la anunțarea candidaturii.

Pe de altă parte, promovează mai multe falsuri despre investițiile și suportul financiar oferit de UE Republicii Moldova. „Noi vorbim despre aderarea europeană începând cu 2003. Mai mult de 20 de ani deja. Spuneți-mi, vă rog! Ce am realizat în această direcție? Am avut investiții din partea companiilor europene? Am avut investiții din partea statelor europene? Auzim fiecare săptămână că am primit bani (nr. de la UE), dar unde sunt acești bani? Cineva poate răspunde la această întrebare, unde au fost cheltuiți acești bani?”, se întreba fostul procuror.

Și-a încălcat propriul angajament

Și în retorica Maiei Sandu pot fi identificate mai multe declarații care se bat cap în cap. Cea mai cunoscută este promisiunea făcută cetățenilor, în ajunul alegerilor parlamentare din 2019, de a nu face alianțe cu partidele oligarhice și antieuropene. Liderii Blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, au semnat și o declarație prin care s-au angajat să nu facă coaliții. „Subsemnata/subsemnatul candidat la funcția de deputat în Parlamentul R.  Moldova, din partea blocului electoral ACUM - Platforma DA și PAS,  mă angajez în fața poporului R. Moldova să nu particip la crearea unei coaliții de guvernare formale sau informale cu partidele Democrat, Partidul Socialiștilor, Partidul Șor, Partidul Nostru și alte formațiuni prooligarhice și antieuropene în caz dacă acestea intră în Parlament”, așa suna angajamentul semnat de Maia Sandu.

Aceeași poziție Maia Sandu a vociferat-o și după scrutinul electoral, când blocul ACUM a ajuns în Parlament, obținând 26 de mandate de deputat. „Reiterăm angajamentul nostru ferm făcut deja în fața cetățenilor de a nu face alianțe cu partidele oligarhice și antieuropene: Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor și Partidul Șor”, declara Maia Sandu.

Totuși, peste o lună de la această declarație, Blocul ACUM s-a văzut nevoit să-și schimbe poziția și a invitat socialiștii la discuții. Au fost de acord să facă un parteneriat, pentru a evita alegerile parlamentare anticipate și a scăpa țara de regimul Plahotniuc. „Partidul Democrat încearcă să-și instaleze oligarhul într-o funcție publică și încearcă să consolideze acest regim pentru mulți ani înainte. Noi, cei din Blocul ACUM nu putem să permitem acest lucru și facem tot ce putem pentru ca să oprim acest dezmăț. De aceea revenim și facem o invitație pentru cei din fracțiunea Partidului Socialiștilor pentru a încerca să obținem angajamentul lor într-o luptă comună împotriva regimului oligarhic și pentru instaurarea statului de drept în R. Moldova”, spunea de această dată actuala președintă.

Pe 8 iunie 2019 a fost formată o coaliție cu PSRM, iar Maia Sandu a fost numită în funcția de prim-ministru cu voturile deputaților socialiști.

Maia Sandu a vorbit de nenumărate ori despre riscul pe care și l-a asumat Blocul ACUM când a făcut alianță cu PSRM și a explicat din ce motiv au încălcat angajamentul făcut în campania electorală din 2019. „La început am fost cu toții, categoric, nu putem discuta nimic. În timp, când am realizat că regimul nu va ceda și oamenii vor fi supuși în continuare la presiuni, atunci când ne-am gândit cum vor arăta alegerile anticipate organizate de Plahotniuc, s-a ajuns în mod organic la această decizie. Ne-am asumat un risc, inclusiv un risc de imagine. Suntem siguri că am eliberat țara de regim și contează ce am câștigat noi pentru cetățeni și ce am câștigat noi ca cetățeni”, a explicat Sandu.

Alianța cu socialiștii  a durat numai șase luni. Pe 12 noiembrie 2019, PSRM a înaintat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Sandu, care a fost demis cu voturile deputaților socialiști și democrați. 

„Își asumă responsabilitatea politică”

Maia Sandu a optat mereu pentru  transparență în decizii și numirea unor oameni onești și bine pregătiți la conducerea instituțiilor de stat. „Trebuie să ajungă oameni în bază de competiție, competiție deschisă, cu multe aplicații, cu oameni care cred în aceste competiții, pentru că atunci cînd oamenii vor ști că competițiile sunt adevărate, nu mimate, atunci și aplicanții vor fi de valoare”, declara Sandu când era în opoziție.

Deși s-au promis concursuri transparente, zeci de funcții au fost ocupate prin numiri direct de la partid. Și aici Maia Sandu a găsit o explicație. „Este într-un fel decizia PAS, care își asumă responsabilitatea pentru acești oameni. Atât timp cât își asumă - îi numește. Dacă acești oameni nu vor face treabă bună, atunci PAS va plăti cu propria reputație”, spunea deja Maia Sansu când PAS a ajuns la guvernare.

În ultimii ani, cele mai importante întreprinderi de stat au fost conduse de directori interimari numiți în funcții de partidul de guvernare. Agenția Proprietății Publice a tot amânat organizarea unor concursuri pentru ocuparea fotoliilor vacante.

A trecut filtrele?

Exponenții PAS-ului au declarat de nenumărate ori că nu vor conlucra cu oamenii care l-au slujit pe Plahotniuc. Unul dintre aceștia este Vitalie Vrabie, care a condus Serviciul Vamal în perioada guvernării democrate. „În primul rând trebuie să începem de la șeful acestei instituții în raport cu care au existat foarte multe probleme în raport cu integritatea. În momentul în care a plecat șeful, interimatul se pune de pe interior”, declara premierul Maia Sandu în 2019, atunci când Vrabie și-a dat demisia de la conducerea Serviciului Vamal.  

Astazi, Vitalie Vrabie, ajuns primar al municipiului Ungheni, a fost invitat de PAS să țină un discurs la evenimentul la care  Maia Sandu a fost desemnată candidată pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. „Exprim mesajul colectiv al unghenenilor în susținerea integrării europene și, în mod special, susținem candidatul la funcția de președinte al R. Moldova, doamna Maia Sandu. Doamna președintă, sunt aici pentru a vă susține necondiționat. Eu am înțeles că dânsa este exact persoana care trebuie să-și ducă mandatul în continuare din calitatea de președinte al R. Moldova”, a spus Vrabie.