Război Rusiei în Ucraina continuă și în ziua cu numărul 953 de la invazia ordonată de președintele rus Vladimir Putin. Într-un anunț straniu, Ministerul rus al Apărării anunță un atac ucrainean masiv cu drone, noaptea trecută, ce nu pare a fi avut loc. Totodată, o bombă ghidată rusească a lovit un bloc de apartamente cu cinci etaje în Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, miercuri noaptea, provocând incendii şi rănind cel puţin 10 persoane, au declarat oficialii locali, citaţi de Reuters.

Între timp, armata ucraineană a confirmat retragerea din oraşul Vuhledar, ocupat de trupele ruse. Localitatea are o importanţă deopotrivă simbolică şi strategică, oraşul fiind situat pe o poziţie înaltă şi la joncțiunea fronturilor din estul şi sudul Ucrainei. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a reacţionat la cel mai recent atac al ruşilor asupra Harkovului, reiterând că Ucraina trebuie să primească ajutorul necesar, pentru a-şi putea apăra teritoriul şi populaţia. 

UPDATE Confruntarea actuală dintre Rusia și Occident cu privire la Ucraina este fără precedent în istorie, iar o greșeală ar putea duce la catastrofă, a afirmat joi un diplomat rus de rang înalt, întrebat despre o comparație cu criza rachetelor din Cuba, din 1962, potrivit Reuters.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat că la următoarea reuniune în format „Ramstein” din 12 octombrie se va discuta despre autorizarea atacurilor ucrainene mai adânci în Rusia.

UPDATE Ucraina a primit peste o treime din cele 500.000 de proiectile de mare calibru pe care Republica Cehă s-a angajat să le livreze în acest an în cadrul unei iniţiative de achiziţionare de muniţie din ţări terţe, a declarat joi ambasadorul Ucrainei la Praga, Vasil Zvarîci, pentru portalul „iDnes”, citat de EFE, potrivit Agerpres.

UPDATE Miliardarul rus Mihail Guțeriev a oferit Biroul Federal de Investigații din SUA (FBI) informații despre planurile lui Vladimir Putin și ale dictatorului din Belarus, Aleksandr Lukașenko în schimbul ridicării sancțiunilor occidentale, scriu publicațiile cehe Denik N și Respekt, citate de Meduza.io.

UPDATE Un incendiu de pădure a cuprins un sat întreg, situat în regiunea Harkov, și a distrus peste o mie de locuințe. Informația a fost confirmată joi, 3 octombrie, de șeful Direcției de Investigații a Poliției din Harkov, Serhii Bolvinov, relatează The New Voice of Ukraine.

UPDATE Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a sosit la Kiev joi, la nici două zile după ce şi-a preluat funcţia, pentru a asigura încă o dată Ucraina de sprijinul occidental, în timp ce forţele ucrainene sunt în dificultate pe front, informează AFP şi dpa, potrivit Agepres.

UPDATE Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat joi că „numărul de persoane care ar fi trebuit să se alăture ucrainenilor” în brigada internaţională a cărei înfiinţare a fost anunţată în iulie „este prea mic”, relatează agenția EFE, citată de Agerpres.

UPDATE Dronele ucrainene au atacat, noaptea trecută, aerodromul militar rusesc „Borisoglebsk” și depozitele de combustibil și bombe ghidate din regiunea Voronej, a declarat joi o sursă ucraineană din domeniul securității, potrivit Reuters, Ukrainska Pravda și RBC Ucraina..

UPDATE Trei drone Shahed rusești au zburat deasupra Belarusului joi, 3 octombrie, în timp ce se afla pe cer și elicopterul care îl transporta pe Lukașenko, președintele autoproclamat al țării, scrie Ukrainska Pravda.

UPDATE Cea mai mare corporație din Rusia, Gazprom, a suferit o pierdere netă record de 6,1 miliarde USD în 2023 pentru prima dată în 25 de ani și a devenit cea mai neprofitabilă companie din Rusia. Totuşi, Forbes Rusia notează că Gazprom ar fi pe profit în 2024, cu aproape 12 miliarde de dolari pe plus, conform pravda.ua.

UPDATE Mark Rutte efectuează în aceste zile, la Kiev, prima deplasare oficială de când a preluat funcția de secretar general NATO. Oficialul s-a întâlnit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Anunțul a fost făcut pe pagina oficială a liderului de la Kiev. „Pentru că nu poate există securitate pe termen lung în Europa fără o Ucraina puternică, independența. Știu din experiență personală, după doborârea zborului MH17 în 2014, că războiul din Ucraina nu se limitează la prima linie. Așa că trebuie să ne facem partea”, a subliniat Mark Rutte.

UPDATE Forţele aeriene ucrainene au raportat joi că au doborât 78 din cele 105 drone de tipul Shahed lansate de Rusia într-un atac major noaptea trecută deasupra a 15 regiuni ale Ucrainei, dintre care 15 în regiunea Kievului.

UPDATE 15 milioane de dolari au ajuns din Rusia în Moldova, doar în luna septembrie, pentru plătirea mai multor persoane ce urmau să voteze pentru un anumit candidat la prezidențiale și împotriva integrării europene la referendum. Astăzi dimineață, oamenii legii au mai efectuat 70 de percheziții pe caz. Poliția a identificat până acum 130.000 de cetățeni implicați în schema de corupere a alegătorilor, a anunțat șeful IGP, în cadrul unui briefing de presă.

UPDATE Forţele ucrainene au lovit un sistem radar rusesc Nebo-M folosind rachete ATACMS furnizate de SUA, a raportat Statul Major al Ucrainei pe 3 octombrie, scrie Kyiv Independent. Armata ucraineană a declarat că distrugerea radarului ar deschide un „coridor aerian” pentru utilizarea mai eficientă a rachetelor de croazieră Storm Shadow şi Scalp-EG, scrie Mediafax.

UPDATE Statele Unite au revizuit planul de victorie al Ucrainei şi au identificat „o serie de paşi productivi”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller. Planul include elemente militare şi diplomatice, cum ar fi oferta Ucrainei de a adera la NATO, deşi detaliile complete ale cadrului de pace nu au fost făcute publice, notează Mediafax.

UPDATE Moscova a lansat în luna septembrie împotriva Ucrainei 1.339 de drone kamikaze iraniene Shahed, însă majoritatea au fost doborâte ori s-au prăbuşit departe de ţintă după ce au fost deviate cu ajutorul sistemelor de război electronic ale armatei ucrainene, scrie publicaţia Ministerului ucrainean al Apărării, ArmyInform, citată marţi de agenţia EFE, conform Agerpres. Precedentul record de folosire a dronelor Shahed de către armata rusă a fost în august, când au fost lansate asupra unor ținte în Ucraina aproape 800 de drone de acest tip, iar recordul anterior datează din 2023, cu 512 drone lansate. La începutul războiului pe care l-a declanşat împotriva Ucrainei în 2022, Rusia a cumpărat astfel de drone în mari cantități din Iran, achiziții completate mai târziu cu drone de acelaşi tip fabricate de industria militară rusă sub numele de Gheran-2 şi Gheran-1.

UPDATE Forțele ruse au desfășurat în apropierea podului Crimeei sisteme antiaeriene de tip Panţîr și construiesc structuri de apărare, conform contului de Telegram "Vânt crimeean", scrie RBC, citat de Rador Radio România, în așteptarea unei lovituri de mare amploare a ucrainenilor.

UPDATE Ungaria a respins o nouă propunere a Uniunii Europene privind desfăşurarea de consilieri militari europeni în Ucraina pentru coordonarea activităţii de pregătire a soldaţilor ucraineni, întrucât un astfel de demers aduce un risc al escaladării războiului, a declarat miercuri ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, citat de MTI, potrivit Agerpres. 

UPDATE Generalul Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, a avertizat că NATO nu dispune în prezent de apărare antiaeriană adecvată, mobilitate militară, muniție și mentalitate pentru a fi pe deplin pregătită pentru un război convențional pe scară largă, scrie HotNews.

UPDATE O reuniune de miercuri a miniştrilor OPEC+, organizație condusă de către Rusia și Arabia Saudită, a menținut neschimbată politica producției de petrol, inclusiv un plan de a începe creşterea producției din decembrie, subliniind totodată necesitatea ca unii membri să facă reduceri suplimentare pentru a compensa supraproducția, transmite Reuters, informează News.ro.

UPDATE Ukrenergo, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Ucraina, a restabilit linia de alimentare cu energie electrică a Centralei Nucleare Zaporojie (ZNPP), scrie Ukrainska Pravda. Una dintre liniile care alimentează centrala nucleară a fost deteriorată în urma unui atac rusesc pe 1 octombrie, scrie Mediafax.

UPDATE Într-un anunț straniu, Ministerul rus al Apărării anunță un atac ucrainean masiv cu drone, noaptea trecută, ce nu pare a fi avut loc. Nu există niciun indiciu în acest sens pe rețelele ruse de socializare. De regulă, oficialii ruși încearcă să minimalizeze efectele atacurilor ucrainene, raportate de civii din Rusia. Ministerul rus al Apărării anunță joi dimineața că ar fi interceptat azi noapte 113 drone ucrainene în patru regiuni ale Federației Ruse. Totuși nu există nicio dovadă în acest sens, iar publicul rus, care atunci când au loc atacuri ale ucrainenilor umplu rețelele rusești de socializare cu înregistrări video sau cel puțin audio, de această dată nu a postat nimic, scrie Biziday.

UPDATE Preşedintele croat Zoran Milanovic a refuzat să aprobe participarea soldaţilor croaţi la misiunea NATO de sprijinire a Ucrainei, invocând preocupările legate de posibila extindere a conflictului în Croaţia şi acordând prioritate siguranţei ţării sale, notează Kyiv Independent. Această decizie este în contradicţie cu pachetul de sprijin convenit la summitul NATO din iulie, care a inclus înfiinţarea NATO Security Assistance and Training for Ukraine (NSATU) pentru a coordona ajutorul militar şi formarea pentru Ucraina de către parteneri, scrie Mediafax.

UPDATE Iulia Navalnaia, văduva politicianului rus de opoziție, Aleksei Navalnîi, a primit premul internațional Vanguardia Awards, înmânat de către prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, potrivit Rador.

UPDATE Experţii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) au subliniat că Rusia foloseşte situaţia din Orientul Mijlociu pentru a promova structuri internaţionale în care domină. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Bogdanov, a condamnat operațiunea terestră a Forţelor de Apărare ale Israelului (IDF) în sudul Libanului în timpul unei întâlniri din 1 octombrie cu ambasadorul Libanului în Rusia. Bogdanov a condamnat ferm acțiunile Israelului în Liban şi a exprimat opoziția Rusiei faţă de „asasinatele politice” israeliene raportate, potrivit Mediafax.

UPDATE Armata Rusă susține că ar fi doborât 73 de drone în regiunea de graniță Belgorod, 25 în Voronej, 14 în Kursk și una deasupra regiuni nordice Briansk. Nu este clar dacă acest tip de anunț face parte dintr-o schemă de propagandă, menită să arate publicului rus eficiența armatei sale, sau ar putea fi justificarea unor acte ulterioare ale Rusiei. În schimb, ucrainenii raportează și ei un atac rusesc cu peste o sută de drone Shahed, în care au fost vizate atât Kievul cât și regiunile din Carpați, la nord de granița cu România. Armata Ucraineană susține că a interceptat 78 dintre acestea, dar pe rețelele ucrainene sunt postate filmulețe, așa cum este cel de mai jos, în care un site știri din Odesa pare a arăta distrugerea unei substații de electricitate de către o dronă rusească, potrivit Biziday.

UPDATE Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că lovitura din Harkov, cea mai recentă dintr-o lungă serie de atacuri asupra oraşului, a subliniat necesitatea unui ajutor mai mare din partea susținătorilor occidentali ai Ucrainei. El a indicat atacul Iranului asupra Israelului drept un exemplu de colaborare între aliaţi. El a spus că, pentru a opri loviturile ruseşti, „Ucraina trebuie să primească ajutorul necesar şi, cel mai important, suficient din partea lumii, a partenerilor noştri. Fiecare lider știe exact ce trebuie făcut. Este important să fim decisivi”, a spus Zelenski într-o postare pe X, potrivit Mediafax.

UPDATE „Comandamentul superior a autorizat manevra de retragere din Vuhledar pentru a permite salvarea soldaţilor şi a echipamentelor militare şi pentru a lua noi poziții în vederea continuării operaţiunilor”, a menționat pe Telegram gruparea de forțe Hortiţia, însărcinată cu operaţiunile în zonă. Pierderea Vuhledarului destabilizează acel sector de front pentru armata ucraineană şi ilustrează dificultățile cu care aceasta se confruntă în faţa trupelor ruse, care sunt mai numeroase şi mai bine echipate, scrie Gândul.

UPDATE În discursul său video de miercuri seară, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit încă o dată României pentru sistemul Patriot furnizat şi, luând ca argument atacul din cursul nopţii, care s-a petrecut foarte aproape de frontieră, avariind punctul de trecere de la Orlivka (Isaccea), liderul de la Kiev a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun, iar aceste ţări să contribuie la doborârea dronelor şi rachetelor ruseşti, transmite News.ro.

„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de granița cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită – un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriștii ruşi au vizat întotdeauna – securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski.

„Ucraina le spune de mult timp tuturor vecinilor şi partenerilor săi cheie că trebuie să cooperăm, că trebuie să doborâm dronele şi rachete împreună, în special în zonele apropiate de ţările NATO”, a continuat liderul ucrainean.

Noaptea de miercuri a fost marcată de cele mai mari bombardamente de până acum a Israelului asupra sudului capitalei libaneze, Beirut. La rândul ei, Turcia, afectată de atacul terorist de la Ankara, a lansat lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei și al Irakului. Pe acest fundal, premierul Netanyahu s-a declarat dezamăgit de Macron, care sprijină tot mai puțin autoritățile de la Ierusalim. 

Totodată, amenințarea Iranului din partea Israelului, nu a neliniștit autoritățile de la Teheran, care au declarat că sunt gata să se apere de orice amenințări. În acest context, a ieșit la iveală că un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor.

UPDATE Turcia a lansat miercuri noaptea lovituri aeriene împotriva unor obiective din nordul Siriei şi al Irakului, după ce patru oameni au fost ucişi şi 14 răniţi într-un atac asupra sediului de lângă Ankara al unei companii aerospaţiale turce, transmite Digi24. Guvernul turc a legat atacul împotriva Turkish Aerospace de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia ca organizaţie teroristă, dar care are un cartier general în munţii Qandil din nordul Irakului. Turcia consideră că şi miliţiile kurde YPG din nordul Siriei sunt tot o ramură a PKK. Ministerul turc al apărării a anunţat că au fost lovite în cursul nopţii 32 de ţinte şi că „forţele armate turce (...) vor continua cu hotărâre şi fermitate lupta împotriva terorismului, pentru supravieţuirea şi securitatea ţării şi a naţiunii noastre, până când nu va mai rămâne nici un singur terorist”.

UPDATE Agenţia de presă libaneză Ani a anunţat miercuri seara zece lovituri israeliene în suburbiile de sud ale Beirutului, bastion al mişcării islamiste Hezbollah, după un apel al Israelului adresat locuitorilor de a evacua mai multe zone, relatează AFP, citat de Agerpres. „Numărul total de raiduri lansate în această seară de forţele aeriene inamice în suburbiile de sud este de 10 până acum", a raportat Ani, în timp ce imaginile difuzate de AFP au arătat o explozie uriaşă urmată de explozii mai mici în această zonă. Pe de altă parte, Hezbollah a susţinut miercuri că a lovit cu rachete un sit industrial militar din suburbiile Tel Avivului, în centrul Israelului. Mişcarea islamistă libaneză susţinută de Iran a declarat că a lovit un sit „de industrii militare de la periferia oraşului Tel Aviv" şi că „a lovit ţinta cu precizie".

Video: X/Dr. Eli David

UPDATE Premierul Benjamin Netanyahu a declarat miercuri pentru CNews, că a fost „extrem de dezamăgit” după discuţia cu Emmanuel Macron, transmite News.ro. „Ne-a sprijinit la începutul războiului şi, încetul cu încetul, am văzut că ia poziţii împotriva intereselor noastre comune. A impus un embargo asupra Israelului. Iranul nu a impus un embargo asupra Hezbollah sau Hamas”, a continuat el.

UPDATE Teheranul nu este îngrijorat în legătură cu un atac israelian asupra instalaţiilor sale nucleare, a declarat şeful Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (OIEA), Mohammad Eslami, citat de agenţia de presă Isna, relatează DPA și Agerpres. „Potenţialul nostru de apărare este capabil să neutralizeze orice ameninţare militară şi asta se aplică şi atacurilor asupra instalaţiilor noastre nucleare", a spus Eslami. Dacă Israelul ar ataca aceste instalaţii, „răspunsul iranian ar fi unul devastator", a mai spus el.

UPDATE Un grup de hackeri iranieni cercetează în mod activ site-urile web americane legate de alegeri și mass-media americane în apropierea zilei alegerilor, activitatea sugerând pregătiri pentru „operațiuni de influență directă”, anunță Microsoft într-o postare pe blogul companiei, informează Reuters, citat de Digi24. Hackerii - supranumiți Cotton Sandstorm de Microsoft și legați de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran - au efectuat recunoașterea și sondarea limitată a mai multor „site-uri web legate de alegeri” în mai multe state americane, se arată în raport. În mai, aceștia au scanat, de asemenea, un post de știri american neidentificat pentru a-i înțelege vulnerabilitățile. „Cotton Sandstorm își va intensifica activitatea pe măsură ce se apropie alegerile, având în vedere ritmul operațional al grupului și istoricul de interferență electorală”, au scris cercetătorii Microsoft. Evoluția este deosebit de îngrijorătoare din cauza eforturilor anterioare ale grupului, au afirmat aceștia. Un purtător de cuvânt al misiunii Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că „astfel de acuzații sunt fundamental nefondate și total inadmisibile”. „Iranul nu are niciun motiv și nicio intenție de a interveni în alegerile din SUA”, a declarat purtătorul de cuvânt.

UPDATE Peste 250 de personalităţi culturale din întreaga Spanie, printre care regizorul Pedro Almodóvar şi actriţa Alba Flores din „Money Heist”, au semnat o scrisoare prin care solicită guvernului spaniol să impună de urgenţă un „embargo total asupra armelor” Israelului, transmite News.ro. Scrisoarea, făcută publică săptămâna aceasta pe reţelele de socializare şi adresată prim-ministrului Pedro Sánchez, solicită Spaniei să interzică în mod oficial exportul şi importul de material militar către şi din Israel şi afirmă: „Istoria ne va judeca după acţiunile noastre în momente critice ca acesta. Haideţi să punem capăt acestei orori”.