Ploile abundente din septembrie au umplut pădurile Moldovei cu ciuperci. După un an secetos, oamenii din zona codrilor se bucură de o toamnă bogată în ciuperci. Își fac provizii, dar și bani de buzunar atunci când mai reușesc să și mai vândă câte o galeată la margine de drum. Trecătorii sunt tentați cu prețuri atractive, chiar dacă autoritățile ne avertizează să nu cumpărăm ciperci în locuri neautorizate pentru a evita intoxicațiile.
La intersecția ce duce spre Condrița, raionul Strășeni, am descoprit cel puțin șase soiuri de ciuperci.
Fiind dintr-un sat înconjurat de codri, comerțul ciupercilor este o sursă suplimentară de venit pentru mai mulți pensionari din Condrița.
„Dumneavoastră de cât timp vă ocupați cu ciupercile? - De mult, de mult, nu țin minte. - Iată în pădure nu sunt numai bune, cum le deosebiți, care sunt bune și care nu? - Eu sunt crescută aici în pădure”.
Cipercile crescute în mediul lor natural sunt mai gustoase în comparație cu cele din crescătorii.
„Aveți vre-o rețetă spcială după care le gătiți? În dependență de sortul lor. - Noi pe toate le gătim aparte. Masliata se gătește aparte, hribul alb se gătește aparte, chitușca poți să o gătești cu masliata, că ele sunt o culoare, asta tot aparte se gătește”.
Și prețul este atât de bun, încât trecătorii își asumă și riscul de a le cumpăra și de pe marginea drumului. Prețurile încep de la 50 de lei și ajung până 300 pentru o galeată mică, în funcție de soi. Cei mai scumpi sunt hribii albi.
„De exemplu sunt multe tipologii aici de ciuperci pe care eu nu le cunosc. - Dar de aici v-ar fi frică să cumpărați sau nu? - Unele da, de exemplu sunt multe sorturi pe care nu le-aș cumpăra dar sunt unele pe care le cunosc, le-aș cumpăra”.
„Dar de aici ați cumpăra ciuperci? traducere: - Noi cândva am cumprat de acolo, pe drum, dar asta a fost cum 10 ani în urmă. - Dar nu vă temeți să cumpărați așa ciuperci? traducere: - Nu... un pic ne protejăm”.
Pensionarele de la răscrucea de la Condrița mai au un rol. Spun că se întâmple des să verifice ce au adunat orășenii care mai pun în pungă și câte o ciupercă otrăvitoarea. Asta au descoprit și la acest tânăr.
„Iaca aista nu e bun, iaca uitați-vă la dânsa, ia uitați ce picioruț are”.
„Iată noi mergem în pădure și vedem ciupearca asta, după ce criteriu trebuie să țiem cont? - Noi știm că nu e buă, ea și se înnegrește, e amară și iute și acru, gustați că el nu e bun”.
În timp ce pădurole sun pline de ciupercit, totuși, unii moldovenii pentur siguranța lor aleg să le cumpere din locuri autorizate. Asta chiar dacă sunt cu mult mai scumpe în comparație cu cele vândute pe marginea drumului.
„Sunt din pădure - Din pădure nu am să cumpăr fiindcă mă tem, mă tem să nu mă otrăvesc”.
„Eu nu prea am posibilitatea să merg la pădure să le strâng personal, și într-un fel adică nu le știu pe toate, astea știu că sunt ok și se poate de mâncat așa”.
„Dar știți că acum este sezonul de cules ciuperci din pădure, altfel de ciuperci? - Acelea se polenizează, se amestecă, se otrăvesc câte oleacă, plouă cu acid, plouă cu altceva, dar acestea sunt crescute în condiții de seră”.
Pe lângă avertizarea cu privire la riscul intoxicațiilor, Agenția Națională pentru Sănătate Publică are și alte recomandări.
„Evitați consumarea ciupercilor din locurile unde s-au administrat pesticide și din preajma autostrăzilor. Ciupercile bătâne, degradate și germănoase nu trebuie să fie culese și consumate deoarece în ciupercile bătrâne se acumulează urina și dejecțiile larvelor de insecte. Nu este recomandat ca bucatele de ciuperci să fie păstrate mai mult de 24 de ore”.
De la începutul anului au fost înregistrate 85 de de cazuri de intoxicații cu ciuperci, dintre care mai mult de o treime în luna septembrie.
