07 octombrie 2024, ora 11:28

Pe lângă poluarea directă, cu resturi fizice, Bîcul suferă și din cauza deversărilor de ape uzate de la o bună parte dintre agenții economici care activează prin preajmă. Legea le cere să-și instaleze stații de pre-epurare, însă nu toți s-au conformat. Anul trecut, când am mai filmat râul Bîc, imaginile din dronă arătau cât de tare se schimbă culoarea apei râului după ce ajunge în zona stației de epurare. Cândva, au fost pornite dosare penale, fiind vizați cel puțin doi agenți economici. Am revenit la una dintre companiile acuzate că ar deversa direct, în stația de epurare, ape uzate, cu concentrații maxim-admisibile. Ce s-a schimbat între timp, vedeți în cele ce urmează. 

3 septembrie 2019. O bună parte din orașul Chișinău se afla, de câteva zile, sub asediul unui miros înțepător, ce venea dinspre stația de epurare. Întreprinderea Apă Canal, care gestionează stația, a ieșit cu un comunicat de presă, în care a anunțat cauza mirosului: de vină ar fi fost două companii care au deversat în sistemul de canalizare ape uzate, cu concentrații maxime admisibile. Procuratura pornise două cauze penale, în timp ce agenții economici au negat că ar avea vreo atribuție. 

Tot atunci, Iuliana Cantaragiu, care deținea funcția de secretară de stat la Ministerul Mediului, a acuzat câțiva agenți economici mari că poluează apele râului Bîc, prin neinstalarea de stații de pre-epurare a apelor uzate pe care aceștia le deversează în sistemul public de canalizare al orașului Chișinău. La cinci ani distanță, am mers la unul dintre acești agenți economici, amplasat la câțiva zeci de metri de râul Bîc. 

„- Bună ziua. - Bună ziua, Constantin. Dumneavoastră sunteți din conducere? - Nu, paza. - Am vorbit cu colegul dumneavoastră, l-am rugat să anunțe pe cineva din conducere, noi suntem de la televiziune. - Care televiziune? - TV8. Ne pozați?... Dar de ce ne pozați? - Dar voi de ce mă pozați? - Suntem frumușei, sau de ce? - Da. - Mulțumim, apreciem gestul. - Ați ridicat vreo dronă, ceva? - Da. - Unde e ea? Știți că teritoriul privat nu se poate de afectat. - Noi am filmat râul Bîc.

- Dacă vreți miros puturos, la ora trei noaptea veniți când ei ridică plasele, atunci mirosul ăsta vine pe râu. - Și apa asta de unde e, tot de acolo? - Apa asta nu, apa asta e de la ploaie. - Așa murdară? - Ce, e murdară ea? - Da. - E bâhlită, aici pământul e așa”.

Cât timp am așteptat, de noi nu s-a mai apropiat nimeni din conducerea companiei, dar am fost telefonați la scurt timp după plecare, de către o persoană care s-a prezentat ca fiind inginerul șef, Andrei Movleanu.

„- Au fost deversări în colectorul principal orășenesc. - În canalizare? - Da, în canalizare. A fost un mic incident la noi, s-a produs un mic incident și s-a deversat vreo sută de kilograme de produs și atunci am fost amendați, da. Dar asta nu s-a deversat în râul Bîc, noi nu avem acces la râu, toate apele uzate se duc în rețeaua orășenească. - Încă se duc, da? - Dar cum, dar cum. - Dar aveți stație modernă, instalată acum de curând? - Acum e în proces, proiectul îl avem, toate actele permisibile sunt, utilajul e achitat în cincizeci de procente. Sperăm ca până în iarnă să-l instalăm”.

Inginerul șef mai spune că apele deversate în sistemul centralizat de canalizare sunt curate și nu afectează mediul ambiant.

„- Apele sunt curate, ele corespund CMA, concentrația maximă admisibilă care este permisă de rețeaua de canalizare. Ele coincid normelor și noi putem deversa în canalizare. Dacă noi încălcăm normele, atunci suntem amendați. - La noi în fiecare săptămână se ia analiză la apa care se deversează în rețelele orășenești. - Cine vină să ia probele, Apă Canal? - Cei de la Apă Canal, împreună cu un reprezentant de la compania noastră”.

Fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, a declarat atunci că deversarea, în sistemul public a substanțelor interzise, a dus la distrugerea microorganismelor folosite pentru epurarea apelor în stația de epurare a orașului Chișinău. Tot atunci, la Ministerul Mediului a fost creat un grup de lucru care să cerceteze câți dintre agenții economici care deversează ape uzate au stații de pre-epurare a acestor ape, pentru că legea îi obligă să le dețină.

„Eu nu țin minte cu ce s-a încheiat atunci procesul care era în instanța de judecată”.

Cetățenii din localitățile apropiate acestui agent economic spun că mirosurile sunt insuportabile uneori, dar nu pot face nimic. 

„Miroase. - Vara mai ales? - Da, când e cald. Când nu e vânt, el aici se așează și noi respirăm. - Dar ați făcut vreodată vreo plângere? - Dar cine să facă? - Dar primăria ce zice? - Păi primăria, ce are primăria cu oamenii?”

„Gospodreaniul cum noi îl numim toți. - Dar ce, miroase? - Păi cum să nu miroasă, a fost stricată toată ecologia din 2006”.

„Poate și au făcut ei ceva, au curățit, dar până au făcut, cât au adus ei pagubă? - Dar oamenii din sat ce zic? - Dar ce pot să facă?” 

„Făceau probleme, erau mirosuri insuportabile, turnau toată fierbătura aceea, borhotul acela, îl turnau prin râpele astea care erau aici. Aici când vine apa din oraș, aici spală tot”. 

Pe de altă parte, reprezentantul agentului economic a menționat că nu au fost plângeri din partea celor care locuiesc în proximitate. Însă, de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului aflăm altceva: că sunt deseori plângeri din partea cetățenilor. 

„Lor când li se eliberează autorizația de mediu. Dacă nu sunt depășiri, noi nu îi putem sancționa”, a spus șeful Inspectoratului General pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.

Râul Bîc, ce are o lungime de 155 de kilometri, este considerat unul dintre cele mai poluate râuri din țară. O mulțime de agenți economici își desfășoară activitatea în preajma râului, iar în râu poți vedea țevi de mici sau mari dimensiuni prin care se scurge apă murdară. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagini de Vladislav Glinjan

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan