07 octombrie 2024, ora 11:28

Pe lângă poluarea directă, cu resturi fizice, Bîcul suferă și din cauza deversărilor de ape uzate de la o bună parte dintre agenții economici care activează prin preajmă. Legea le cere să-și instaleze stații de pre-epurare, însă nu toți s-au conformat. Anul trecut, când am mai filmat râul Bîc, imaginile din dronă arătau cât de tare se schimbă culoarea apei râului după ce ajunge în zona stației de epurare. Cândva, au fost pornite dosare penale, fiind vizați cel puțin doi agenți economici. Am revenit la una dintre companiile acuzate că ar deversa direct, în stația de epurare, ape uzate, cu concentrații maxim-admisibile. Ce s-a schimbat între timp, vedeți în cele ce urmează. 

3 septembrie 2019. O bună parte din orașul Chișinău se afla, de câteva zile, sub asediul unui miros înțepător, ce venea dinspre stația de epurare. Întreprinderea Apă Canal, care gestionează stația, a ieșit cu un comunicat de presă, în care a anunțat cauza mirosului: de vină ar fi fost două companii care au deversat în sistemul de canalizare ape uzate, cu concentrații maxime admisibile. Procuratura pornise două cauze penale, în timp ce agenții economici au negat că ar avea vreo atribuție. 

Tot atunci, Iuliana Cantaragiu, care deținea funcția de secretară de stat la Ministerul Mediului, a acuzat câțiva agenți economici mari că poluează apele râului Bîc, prin neinstalarea de stații de pre-epurare a apelor uzate pe care aceștia le deversează în sistemul public de canalizare al orașului Chișinău. La cinci ani distanță, am mers la unul dintre acești agenți economici, amplasat la câțiva zeci de metri de râul Bîc. 

„- Bună ziua. - Bună ziua, Constantin. Dumneavoastră sunteți din conducere? - Nu, paza. - Am vorbit cu colegul dumneavoastră, l-am rugat să anunțe pe cineva din conducere, noi suntem de la televiziune. - Care televiziune? - TV8. Ne pozați?... Dar de ce ne pozați? - Dar voi de ce mă pozați? - Suntem frumușei, sau de ce? - Da. - Mulțumim, apreciem gestul. - Ați ridicat vreo dronă, ceva? - Da. - Unde e ea? Știți că teritoriul privat nu se poate de afectat. - Noi am filmat râul Bîc.

- Dacă vreți miros puturos, la ora trei noaptea veniți când ei ridică plasele, atunci mirosul ăsta vine pe râu. - Și apa asta de unde e, tot de acolo? - Apa asta nu, apa asta e de la ploaie. - Așa murdară? - Ce, e murdară ea? - Da. - E bâhlită, aici pământul e așa”.

Cât timp am așteptat, de noi nu s-a mai apropiat nimeni din conducerea companiei, dar am fost telefonați la scurt timp după plecare, de către o persoană care s-a prezentat ca fiind inginerul șef, Andrei Movleanu.

„- Au fost deversări în colectorul principal orășenesc. - În canalizare? - Da, în canalizare. A fost un mic incident la noi, s-a produs un mic incident și s-a deversat vreo sută de kilograme de produs și atunci am fost amendați, da. Dar asta nu s-a deversat în râul Bîc, noi nu avem acces la râu, toate apele uzate se duc în rețeaua orășenească. - Încă se duc, da? - Dar cum, dar cum. - Dar aveți stație modernă, instalată acum de curând? - Acum e în proces, proiectul îl avem, toate actele permisibile sunt, utilajul e achitat în cincizeci de procente. Sperăm ca până în iarnă să-l instalăm”.

Inginerul șef mai spune că apele deversate în sistemul centralizat de canalizare sunt curate și nu afectează mediul ambiant.

„- Apele sunt curate, ele corespund CMA, concentrația maximă admisibilă care este permisă de rețeaua de canalizare. Ele coincid normelor și noi putem deversa în canalizare. Dacă noi încălcăm normele, atunci suntem amendați. - La noi în fiecare săptămână se ia analiză la apa care se deversează în rețelele orășenești. - Cine vină să ia probele, Apă Canal? - Cei de la Apă Canal, împreună cu un reprezentant de la compania noastră”.

Fosta ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu, a declarat atunci că deversarea, în sistemul public a substanțelor interzise, a dus la distrugerea microorganismelor folosite pentru epurarea apelor în stația de epurare a orașului Chișinău. Tot atunci, la Ministerul Mediului a fost creat un grup de lucru care să cerceteze câți dintre agenții economici care deversează ape uzate au stații de pre-epurare a acestor ape, pentru că legea îi obligă să le dețină.

„Eu nu țin minte cu ce s-a încheiat atunci procesul care era în instanța de judecată”.

Cetățenii din localitățile apropiate acestui agent economic spun că mirosurile sunt insuportabile uneori, dar nu pot face nimic. 

„Miroase. - Vara mai ales? - Da, când e cald. Când nu e vânt, el aici se așează și noi respirăm. - Dar ați făcut vreodată vreo plângere? - Dar cine să facă? - Dar primăria ce zice? - Păi primăria, ce are primăria cu oamenii?”

„Gospodreaniul cum noi îl numim toți. - Dar ce, miroase? - Păi cum să nu miroasă, a fost stricată toată ecologia din 2006”.

„Poate și au făcut ei ceva, au curățit, dar până au făcut, cât au adus ei pagubă? - Dar oamenii din sat ce zic? - Dar ce pot să facă?” 

„Făceau probleme, erau mirosuri insuportabile, turnau toată fierbătura aceea, borhotul acela, îl turnau prin râpele astea care erau aici. Aici când vine apa din oraș, aici spală tot”. 

Pe de altă parte, reprezentantul agentului economic a menționat că nu au fost plângeri din partea celor care locuiesc în proximitate. Însă, de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului aflăm altceva: că sunt deseori plângeri din partea cetățenilor. 

„Lor când li se eliberează autorizația de mediu. Dacă nu sunt depășiri, noi nu îi putem sancționa”, a spus șeful Inspectoratului General pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.

Râul Bîc, ce are o lungime de 155 de kilometri, este considerat unul dintre cele mai poluate râuri din țară. O mulțime de agenți economici își desfășoară activitatea în preajma râului, iar în râu poți vedea țevi de mici sau mari dimensiuni prin care se scurge apă murdară. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagini de Vladislav Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan