15 octombrie 2024, ora 10:30

Persoanele care sunt atrase sexual de copii primesc eticheta de pedofili. De altfel, aceasta este considerată o tulburare mintală, pentru care, din păcate, nu există o vindecare completă. Specialiștii aplică atât tratament medicamentos, cât și terapii de comportament. Deși pedofilii nu dau semne evidente că ar fi bolnavi, sunt totuși anumite indicii ce-i pot da de gol. Cum ar fi, stau mai mult pe lângă copii, vor tot timpul să-i atingă, le vorbesc despre teme cu tentă sexuală. Este important ca și ei să conștientizeze că ar putea fi bolnavi și să se adreseze cât mai curând după ajutor. 

„Când vorbim despre pedofilie, vorbim despre tulburare de preferință sexuală. Această tulburare este o tulburare psihică în sine. Ea se manifestă prin faptul că persoana are atracție anume față de copii, prepubertari sau pubertari. Un tipaj fix nu există care ne-ar spune că, iată, această persoană este pedofil. La prima vedere, absolut o persoană normală, care nu se diferențiază de nimic de celelalte persoane. 

Nicio trăsătură fizică nu ar spune că asta-i pedofil, dar totuși sunt careva semne timpurii, care ne-ar putea vorbi despre această atracție, dar ele sunt atât de subtile și cumva greu de sesizat că nu sunt observate la timp. Dar printre ele pot să spun care sunt. Asta este cumva o atragere față de copii exagerată, persoanele sunt interesate de activitățile copiilor, încearcă să petreacă cu ei cât mai mult timp, cumva nejustificat sau un fel de afecțiune exagerată față de copii, care cumva nu ar corespunde situației. Și iată dacă, cumva, persoanele din împrejurime pun întrebarea la timp, poate ar fi prevenite aceste abuzuri sexuale”, spune psihiatrul și șefa de secție la Spitalul Clinic de Psihiatrie, Alina Mamedova.

Alina Mamedova este medic psihiatru la Spitalul Clinic de Psihiatrie, iar domeniul ei de activitate este să trateze și pedofili. În timpul interviului, în secție erau internate 15 persoane, acuzate de infracțiuni sexuale contra minorilor. Am încercat să discutăm cu vreunul dintre aceștia, dar ni s-a comunicat că toți se aflau la etapa cercetărilor penale, interacțiunea cu ei fiind interzisă.

„Deci diagnosticul deja se pune atunci când pedofilul, cu părere de rău, și-a manifestat afecțiunile sale sexuale față de copil când el este depistat și el ajunge în vizorul unui psihiatru sau psiholog. Aici se fac foarte multe examinări, anume și psihologice, și interviuri, diferite testări, examinări care, într-un final, ne permit să spunem că totuși persoana îndeplinește criteriile de tulburare de preferință sexuală și anume pedofilia, care se mai numește și așa”.

Pedofilia, o tulburare care încă este studiată de specialiști, este determinată de o serie de factori, în măsură să modifice comportamentul uman. 

„Cercetările totuși ne demonstrează că există o diferență în structura creierului la pedofili și persoanele aparent normale. Anumite zone din creier care sunt responsabile de acest control al impulsurilor sexuale și comportamentului sexual au cumva o diferență, fie de volum, fie de cantitate de neuroni, de celule, de substanțe și tot așa. Când vorbim de factorii psihologici, aici evident că sunt traumele. Traumele psihologice și însăși abuzul sexual. Pentru că persoanele care au fost cândva victime al abuzului sexual sau au avut traume psihologice, fie prin neglijență parentală, o dominare exagerată în familie, au un risc mult mai mare să manifeste această tulburare de preferință sexuală, adică pedofilia. Însăși victime al abuzului sexual pot ajunge la maturitate fiind deja abuzatori, adică pedofili”.

Din păcate, puțini sunt cei care ajung să ceară ajutorul specialiștilor, pentru că acest pas ar presupune să recunoască faptul că sunt atrași sexual de minori. Mai sunt situații când nici măcar nu conștientizează cât de periculoși pot fi.

„Da, ei sunt. Studiile ne vorbesc despre faptul că mulți din ei au recunoscut, deja fiind depistați ca pedofili cu acțiuni de abuz asupra copiilor, recunosc că au sesizat aceste dorințe, aceste fantezii, impulsuri, atracții față de copii și majoritatea din ei raportează că un timp îndelungat nu au acționat, cumva au putut face față, dar, iată, într-un anumit context, într-o anumită situație, totuși au ajuns să acționeze, da? Dar cei mai mulți, totuși, practic, 80% undeva, ei nu recunosc, pentru că dacă să luăm psihologic vorbind, această tulburare de preferință sexuală, această atragere față de copii, ea nu este o alegere. El nu are această atracție, cumva, voluntar. El acționează deja, conștient și voluntar”.

În multe cazuri, boala apare după o serie de traume din copilărie, emoțiile cărora afectează gândirea și comportamentul normal. 

„În toată lumea și la noi în țară la fel, totuși predomină bărbații. Pedofilii sunt mai des bărbați. Femei sunt, dar mai puține. Nu putem vorbi, sau sunt nedepistate la timp, sau totuși merge vorba de niște cauze. Din practică, chiar și copiii, însăși devin pedofili. Adică avem cazuri când copiii care nu au împlinit încă majoratul, fie vorba de 15-16 ani, au ajuns să comită abuz sexual asupra altor copiii care sunt mai mici, adică până la vârsta de 13 ani, vorbind așa. Și aici, psihologic vorbind, totuși este vorba cea mai mare parte de traumele psihologice din copilărie”.

Deși pentru pedofilie nu există un tratament definitiv, specialiștii încearcă să diminueze cât mai mult, prin medicație și terapii, pornirile violente.

„Tratamentul în sine include, anume, în primul rând cel medical, include controlul acestor impulsiuni sexuale, dar, în cea mai mare parte, tratamentul este, să zic așa, cumva, o parte din rezultat. Cea mai mare parte, îl are terapia, psihoterapia, în special cea cognitiv-comportamentală, pentru că dacă persoana nu ajunge să conștientizeze că aceste acțiuni sunt periculoase pentru ceilalți, că sunt grave, că aduc consecințe, că copiii rămân traumatizați și fizic și psihic, nu avem cum să-i tratăm definitiv. Adică este o perioadă lungă de timp, o reabilitare psihosocială, care include mai mulți specialiști. Se lucrează și de medicul psihiatru, și psiholog, și asistent social”, explică Alina Mamedova.

„Trebuie să înțelegem că un pedofil nu neapărat este un abuzator sexual și viceversa. Pentru că pedofilia, de fapt, este un diagnostic psihiatric și se manifestă prin pulsiunile, prin atracția asta sexuală față de copii la o anumită vârstă, de obicei vârsta pubertară sau prepubertară. Pe când un abuzator sexual, deci el poate să abuzeze de orice vârstă, nu este focusat cumva pe un anumit gen. Nu întotdeauna un abuzator sexual este un pedofil și nu întotdeauna un pedofil ar putea să fie un abuzator sexual”, zice psihologul la Centrul Internațional La Strada, Olesea Ciuciu.

Rețelele de socializare oferă un mediu favorabil pentru abuzul sexual asupra copiilor. Sunt un instrument accesibil pentru ca aceștia să intre în contact direct cu cei mici, prin mesaje sau apeluri video. Persoanele își creează identități false, aplică diferite tehnici de manipulare, iar, într-un final, reușesc să manipuleze copiii înainte ca pericolul să fie observat de către adulți. 

„Avem situații atunci când la prima etapă „ademenirea” copilului sau identificarea, stabilirea acelor relații de care am vorbit anterior se face în mediu online, ei acolo se cunosc și, ulterior, abuzatorul scoate treptat copilul în mediul real și poate să se întâmple abuzul în mediul real deja. Sau sunt cazuri când abuzatorul abuzează de copil în mediul real, mediul offline și fie înregistrează, fie îl fotografiază pe copil în ipostaze intime sau chiar nemijlocit în timpul abuzului și, ulterior, aceasta devine deja un instrument pentru șantaj sau amenințare ca să mențină copilul o perioadă îndelungată în acest abuz. Fie abuzul are loc doar în mediul online, atunci când prin amenințări, prin manipulări, prin constrângeri se scot acele fotografii sau material video și/sau fie copilul este pus să vizualizeze materiale pornografice sau fie se fac acele video-apeluri în care, la fel, abuzatorul dă explicații ce trebuie să facă copilul”.

Anual, doar la Centrul Internațional La Strada, sunt raportate în jur de o sută de cazuri de abuz sexual împotriva copiilor. Atât psihologii, cât și psihiatrii susțin că educația și prevenirea oricăror abuzuri trebuie cultivată în familie, iar comunicarea deschisă între membrii acesteia este esențială. 

„Tot mă gândeam la moment că cunoaștem cu bine că aceste persoane pot proveni din orice categorie socioculturală. Cu părere de rău cunoaștem că sunt și profesori, și educatori, și directori de școli, și polițiști, și preoți până la urmă, care cunoaștem că au comis astfel de acțiuni. Și cea mai bună prevenire în toată această situație este doar educarea. Dacă va fi o educație corectă începând din familie, când părinții o să învețe copiii ce sunt aceste comportamente sexuale și cum să le sesizeze, să nu permită, să nu le tolereze, iar deja instituțiile ca grădinițe și școli să intervină cu informații la fel pentru copii, eu cred că o să ajungem la un moment când o să putem să prevenim aceste situații urâte”.

Un reportaj realizat de Gabriela Ursu 
Imagini și montaj de Vlad Glinjan

11 decembrie 2024, ora 10:00

Ministrul Mediului, care e la prima sa campanie națională de împădurire, anunță că din cele circa 4 mii de hectare, plantate anul trecut, 70 de la sută au prins rădăcini. Constatarea aparține unei comisii speciale, în care sunt și reprezentanți ai Agenției Moldsilva. Există și terenuri unde procentul de prindere este mult mai mic, fiind nevoie ani la rând de noi completări. Un hectar de pădure nouă, în medie, costă circa cinci mii de euro, pentru primii trei ani de creștere. La ședința Parlamentului, deputații au ratificat un acord cu Banca Europeană de Investiții, prin care Ministerul Mediului va primi 200 de milioane de euro. Cu o parte din această sumă, urmează să fie plantate peste 60 de mii de hectare în următorii patru ani.

„- Din informația pe care o am de la colegii de la Moldsilva, rata de prindere a anului 2023 este în jur de 70%. - La nivel de țară? - La nivel de țară”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Se apropie la final și campania de împădurire din această toamnă. Autoritățile din acest domeniu și-au propus să planteze în jur de 4 mii de hectare, având la dispoziție 26 de milioane de puieți. Aceste terenuri noi, care în proporție de 80 la sută sunt oferite de primării, vor completa suprafețele plantate în primăvară, urmând să constituie peste 7 mii de hectare în total. 

„În mare măsură depinde și de condițiile meteorologice, depinde de terenul alocat de către primării, în mare parte acest teren este teren degradat. Și sperăm la o rată de prindere, la fel, ca în 2023. Pentru că noi adaptăm speciile de arbore în dependență de sol. Ne dorim totuși să avem o prindere de peste 70 la sută”, a explicat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

„În situația în care sunt pierderi, să zicem pe o suprafață de câteva hectare sunt pierderi mari, cine își asumă pierderile? - În acest caz, iese comisia la fața locului...cine își asumă că au fost ploile din toamnă și au spălat câteva hectare? - Aici vorbim despre calamități, dar nu avem tot anul calamitate. - Cine își asumă pierderile pentru seceta care a fost în sudul țării, timp de două săptămâni de zile, 40 de grade? Noi facem o analiză a cui e vina și după asta se ia decizia. Dacă e calamitate naturală și vin experți și fac această constatare, ne transmit concret care sunt cauzele. Sunt foarte puține cazuri în care noi avem reușită mai puțin de 40 la sută”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Noile păduri, plantate în acest an, costă puțin peste 200 de milioane de lei. Au mai fost alocați bani și pentru procurarea tehnicii speciale. 

„Un cost total. Până la moment au fost alocate 137 de milioane pentru plantare, urmează acum o rectificare de încă 60 de milioane pentru a închide tot programul în acest sezon. În primăvară au mai fost alocate 63 de milioane pentru procurarea de tehnică și au fost achiziționate 14 tractoare, 14 mulcere și rotovatoare pentru pregătirea solului. O parte din sol a fost pregătit cu această tehnică și vă asigur că o să ne ducem anul viitor și o să vedeți reușită mult mai bună”.

Și lucrările de completare a suprafețelor compromise necesită resurse financiare. Îngrijirea puieților, vitală în primii ani de viață, presupune la fel costuri, în funcție de tipul copacilor sădiți. 

„Dacă vorbim de completări, în dependență de unde se fac aceste plantări. Dacă se fac din programul național de reabilitare și extindere, într-adevăr noi avem alocată sumă și pentru completări. Pentru că noi tot ne dorim să avem o completare, o rată de prindere mare, dar aici chiar depinde și de condițiile meteo. „Eu vreau să cunoașteți că anul acesta doar pentru îngrijiri noi am cheltuit în jur de 40 de milioane. Adică, vreau să înțelegeți că, în acest preț pe care l-ați menționat și dvs., ce ține de împădurirea unui hectar de 5 mii de euro, vorbim și despre lucrările de îngrijire. Fiecare fișă tehnologică, inclusiv completări, dar vreau aspectul acesta să-l concretizați și cu ICAS-ul, unde este fișa tehnologică. Pentru că în dependență de fișa tehnologică, acolo avem două îngrijiri, trei îngrijiri, în dependență de ce arbore, îl sădim”, a declarat ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu.

Pentru a crește noi păduri, este nevoie de tot mai multe suprafețe de terenuri. O soluție sunt primăriile. În campania din această toamnă, circa 3.300 de hectare au fost oferite de primării. 

„Credeți-mă că acest program este foarte benefic, fiindcă toți primarii vor pădure. Asta înseamnă încă un loc de muncă în cadrul primăriei și fiecare localitate vrea să aibă pădurea ei. Atunci, este posibilitatea să încheie un acord de colaborare cu instituția silvică și deja pădurea va fi întreținută conform normativelor. „Trebuie să luăm în calcul că majoritatea terenurilor sunt terenuri degradate. Terenuri care sunt lângă gunoiști, terenuri care au sunt râpe, terenuri care au fost stâne sau nu știu ce au mai fost. 

Practic, terenuri care au fost nefolosite. Prin acest program care este benefic, aceste terenuri le întoarcem în circuitul de utilitate publică. Aceste râpe sau terenuri care nu au fost valorificate și nu sunt valorificate, ele vor aduce un beneficiu economic primăriilor și localnicilor din localități, cât și un beneficiu indirect, recreere sau altceva”, a spus directorul general al Agenției Moldsilva, Victor Durbală.

Pentru ca plantațiile să devină păduri, este nevoie de ani buni de supraveghere și îngrijire. 

„- Primii 3 ani sunt... Dacă vorbim de plantații de stejari, chiar primii 7 ani. Fiecare arbore are modelul său de viață și, respectiv, are tehnologia sa de plantare și de îngrijire. Este foarte important, într-adevăr, să fie asigurate îngrijirile care se fac, de obicei, în primăvară-vară”.- S-au experimentat diferite modele. În primul rând, atunci când există vegetație , la rădăcină, să zic așa, e important buruianul să nu sufoce puietul. Exact ca și la orice plantație. Și la porumb exact la fel. Dar sufocarea asta și lupta între plante este pentru apă. Că asta este resursa naturală cea mai importantă pentru supraviețuire”, a declarat consiliera prezidențială, fostă ministră a Mediului, Iuliana Cantaragiu.

„Seceta din anul acesta și seceta din anul trecut, este o secetă destul de severă. Ceea ce înseamnă că afectează nu numai plantațiile agricole, dar inclusiv tinerele plantații forestiere. Trebuie de găsit soluții. în primul rând, de a păstra umiditatea în sol. Există tehnologii avansate, trebuie acuma colegii care vor implementa proiectele care vin în baza granturilor de la AFD și de la Banca Europeană. Să găsească aceste soluții, să le aplice tehnologiile noi, fiind că ambele proiecte au componenta de investiții și aplicarea tehnologiilor. Trebuie de identificat aceste măsuri și trebuie de aplicat. În caz contrar, în realitate nu vom face față, ținând cont de aceste condiții severe. 

Plus la aceasta, mai avem un aspect destul de riscant - faptul că noi plantăm pe terenurile care au fost catalogate sub statutul de terenuri degradate. Deci ele nu au fost permanent întreținute, nu au fost permanent îngrijite și acuma pe parcursul la un an, colegii de la Moldsilva prelucrează aceste terenuri. De regulă, se fac două arături și apoi plantarea. Deci nu este destul de prelucrat terenul ca să spunem că el face față proceselor climatice”, a afirmat fosta ministră a Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov.

Reporterul Moldova gândește, Constantin Niculae, a urmărit în timp plantările din Mălăiești.

Un reportaj de Constantin Nicuale și Veronica Gherbovețchii 
Imagine de Vlad Glinjan