30 octombrie 2024, ora 11:08

Guvernul dublează indemnizația oferită tinerilor medici care se vor angaja conform repartizării Ministerului Sănătății în localitățile rurale. Modificările au fost aprobate în ședința de astăzi a Guvernului.

Indemnizația unică pentru medici, farmaciști și specialiști cu studii superioare în domeniul medical va fi majorată de la 120.000 de lei la 250.000 de lei. Indemnizația va fi plătită în două tranșe: 120.000 de lei după șase luni de activitate și 130.000 de lei după trei ani de activitate. 

„Au fost făcute foarte multe investiții din punct de vedere tehnic în sistemul medical, iar acum investim și în resursele umane, în așa fel încât să avem medici în sate”, a menționat prim-ministrul Dorin Recean.

Totodată, tinerii specialiști vor primi compensații pentru cheltuielile de închiriere a locuinței și pentru energia termică și electrică. Aceste beneficii vor fi disponibile timp de cinci ani, nu doar trei, cum era stabilit anterior. 

Pe lista beneficiarilor sunt și tinerii optometriști, asistenți medicali generaliști, tehnicieni radiologi cu studii superioare, kinetoterapeuți și alți specialiști din domeniu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, susține că proiectul de dublare a indemnizației nu are nicio tangență cu turul doi al alegerilor prezidențiale. 

TV8.md amintește că, recent, Guvernul a a aprobat un proiect de hotărâre prin care medicii, asistenții medicali și farmaciștii din cadrul instituțiilor medico-sanitare de stat care se deplasează în alte localități, vor primi compensații pentru transport.

În anul 2023, în sistemul ocrotirii sănătății activau 9638 de medici și 18929 - personal medical cu studii medii. Deficitul de resurse umane este înregistrat, în special, în asistența medicală primară.

30 octombrie 2024, ora 18:05

„Republica Moldova se scufundă în datorii, iar copiii noștri vor trebuie să lucreze toată viața pentru a întoarce împrumuturile pe care astăzi le iau autoritățile”. Este unul dintre mai vehiculate narative de dezinformare din ultima perioadă. Ce presupune de fapt datoria de stat și cum ajutorul extern contribuie la dezvoltarea țării au tălmăcit realizatorii emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”. 

„Trăind pe seama altora! Un obicei dăunător și deja incurabil, de care Maia Sandu a devenit dependentă. În cei patru ani de Președinție, ea a făcut ca Moldova să devină dependentă de „acul creditelor” și acum întreaga țară suferă din cauza dependenței de datorii! Datoria publică a republicii a depășit deja 105 miliarde de lei! Principalul rezultat al guvernării lui Sandu!”, se spune într-un video distribuit în spațiul online în special de susținătorii fugarului Ilan Șor. 

„Statul este în datorii, noi suntem în credite, iar copiii noștri vor fi nevoiți să ramburseze creditele structurilor occidentale. Despre ce oportunități vorbim? Acestea pur și simplu nu există”, declară și deputatul neafiliat, Alexandr Suhodolski, în același video. 

De fapt, datoria de stat este formată din 2 componente: datoria internă, împrumuturile pe care le ia statul de la creditorii din interiorul țării și datoria externă, care constituie împrumuturile luate din afara țării. Astfel, datoria de stat echivalează cu datoria internă + cea externă. 

Totuși, profitând de breșa emoțională din rândul populației, mai mulți politicieni susțin că țara noastră se scufundă în datorii fără precedent și exploatează acest mijloc pentru a câștiga capital politic:

„Ce a făcut Maia Sandu împreună cu guvernarea sa? Timp de trei ani jumătate, patru, ei au mărit datoria țării, dacă nu mă greșesc, cineva zicea că de 2,7 ori. 105 miliarde lei! Convertiți în euro, dolari - mai mult de 5 miliarde! Aceasta este datoria țării noastre”, a menționat și deputatul neafiliat, Vasile Bolea într-un interviu.  

Într-adevăr, în ultimii ani, Republica Moldova s-a împrumutat mai accelerat. La finalul anului 2023, datoria publică a țării a urcat la 104 miliarde lei, față de finalul anului 2020 când era 67,8 miliarde lei. 

Or, creșterea nominală a datoriei nu este un indicator direct al prosperității economice, însă poate fi un punct de reper privind sănătatea financiară a statului. Deși datoria publică poate genera riscuri majore, în același timp, aceasta poate contribui la susținerea și dezvoltarea economică. Totul depinde de condițiile de creditare. 

Reprezentanta delegației UE în Republica Moldova a oferit o scurtă precizare referitoare la ultimul ajutor financiar de 1,8 miliarde de euro, în cadrul emisiunii „Moldova gândește LIVE”.

„Este un credit pe o perioadă care va fi debursat în Republica Moldova de 3 ani, însă Republica Moldova va avea o perioadă de grație de 10 ani. Și va începe rambursarea, perioada de rambursare va fi de 40 de ani. Deci, rata, dobânda este mai mica de 3%. 10:45-11:00 Noi îl numit un credit care defapt, sperăm foarte mult să dublăm economia în acești 3-4 ani. De fapt, dublând economia, acest credit, pe jumătate va putea fi considerat grant”, a declarat managera de proiecte, în cadrul Delegației UE în Republica Moldova, Aurica Butnari.

Pentru a evalua dacă o țară are dificultăți cu împrumuturile contractate, trebuie să analizăm indicatorul principal, respectiv ponderea datoriei în PIB. Conform datelor FMI, un stat care are venituri reduse, ar trebui să privească mai îndeaproape gradul de îndatorare. Există trei praguri de îndatorare: nivel scăzut cu până la 35% din PIB, mediu - cu 55% și ridicat - cu 70%.

Unde s-a încadrat și mai important, unde se încadrează în prezent Republica Moldova?

Potrivit rapoartelor Băncii Naționale a Moldovei, putem observa că ponderea datoriei publice a rămas aproape la același nivel din 2020, fără să fie înregistrate creșteri sau scăderi abrupte. 

La 1 februarie 2024, datoria publică reprezenta aproximativ 31% din PIB. Prin urmare, Republica Moldova are un grad scăzut de îndatorare, mult mai scăzut decât majoritatea țărilor din regiune. 

De exemplu, dacă țara noastră ar fi membru UE, am fi în top 5 țări cu cea mai joasă datorie, depășind cu mult țări precum Grecia cu un grad ridicat de îndatorare de 160% din PIB, Portugalia cu 100% din PIB sau Ungaria cu peste 70%. Situația variază și în afara UE, de exemplu acest raport în Belarus este de 33%, în Turcia 31,7%, Armenia 48,8%, iar Serbia 52%.

Aceeași tendință o putem observa și la datoria externă, care anul trecut a fost de 21,4% din PIB, mai puțin chiar decât Armenia (27%) și Belarus (26%). Aceste țări se încadrează la categoria țărilor cu un nivel scăzut de îndatorare (până în 30%).

Un alt punct important de reper în toată ecuația o reprezintă rezervele valutare ale Băncii Naționale. În iulie, subiectul a fost intens discutat din cauza acestor scăderi. 

„Rezervele valutare ale Băncii Naționale scad în mod rapid. Timp de 5 luni, acestea s-au redus cu 99 milioane de dolari. În iunie, au încumetat să le reducă cu încă 66 milioane de dolari. Acesta este un nou anti-record al Băncii Naționale ale Moldovei în acest an”, se spune într-un video viral pe TikTok.

Dar pentru a vedea situația reală, trebuie să facem o analiză pe termen lung, nu doar o lună sau două. La 30 septembrie 2024, rezervele valutare totalizau 5,7 miliarde de dolari, în aceeași perioadă a anului 2019, rezervele erau puțin sub 3 miliarde de dolari, iar în 2013 doar  2,65 miliarde de dolari. Drept rezultat, putem observa că rezervele valutare continuă să crească, iar fluctuația lor pe termen scurt nu ne poate reda o imagine de ansamblu.

Gradul scăzut de îndatorare al Republicii Moldova și creșterea rezervelor naționale consolidează credibilitatea economică a țării. În timp ce împrumuturile pot deveni o povară la niveluri ridicate de datorie, în cazul Moldovei, acestea sunt sub control. Aceste împrumuturi permit Guvernului să investească în proiecte de infrastructură și în alte domenii esențiale fără a suprasolicita bugetul național, accelerând dezvoltarea și aducând beneficii directe economiei și populației.