„Uniunea Europeană înarmează Republica Moldova”. Declarațiile ambasadorului UE în Moldova, despre ajutorul financiar oferit forțelor armate ale țării noastre au alimentat noi mituri și manipulări. Ce presupune de fapt sprijinul de 137 milioane de euro și cum vor fi folosiți banii alocați, au încercat să afle realizatorii emisiunii „Alo, TV8”.
Subiectul înarmării Republicii Moldova de către UE a revenit pe agenda speculațiilor după ce ambasadorul UE în Moldova, Janis Mazeiks, a făcut o declarație în cadrul Forumului de Securitate al Moldovei:
„Din 2021 până în 2024, suportul Uniunii Europene pentru forțele armate ale Republicii Moldova a atins 137 milioane de euro, făcând Moldova al doilea cel mai mare recipient al suportului în această privință și intenționăm să continuăm acest lucru”.
Declarația a fost preluată fără întârziere de numeroase portaluri de știri locale și din Rusia. Or, prin „reînvierea” vechilor sperietori precum că: „UE ne pregătește de război” sau „Moldova se înarmează până în dinți”, se încearcă semănarea fricii și panicii în rândul populației.
„Câți bani ți-a dat Vestul? Câte mașini de pompieri au donat? Câte ambulanțe? Câte mașini... câte elicoptere? Unde ți le-au donat? Îți dau doar BTR-uri, îți dau doar armament și te înarmează și îți dau credite și atât. Nimic mai mult”, declara anterior deputatul BCS, Bogdat Țîrdea, pe rețele sociale.
În realitate, valoarea sprijinului militar oferit de UE este publică și poate fi verificată de oricine doar cu un click. Despre suma de 137 milioane euro au scris și mai multe portaluri de știri pe tot parcursul anului. Prin urmare, Janis Mazeiks nu a venit cu informații noi prin cele enunțate mai sus.
Într-un răspuns referitor la sprijinul militar european, reprezentanții Ministerului Apărării ne-au precizat anterior că: „Până în prezent, Uniunea Europeană a aprobat un ajutor financiar în valoare totală de 137 de milioane de euro având ca scop dezvoltarea capacităților de apărare ale Republicii Moldova. Acest ajutor include asistență pentru dotarea cu echipament modern a subdiviziunilor medicale și de geniu, precum și pentru întărirea capacităților logistice, de transport (mobilitate), supraveghere aeriană, comunicații, și informatică, ale Armatei Naționale”.
Faptul că ajutorul european pentru forțele armate include preponderent echipamente neletale este confirmat de site-ul oficial al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova și de mai multe surse media care au detaliat ajutorul recepționat. Într-un interviu de acum un an, ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, explica ce tipuri de echipamente a solicitat de fapt țara noastră.
„Echipamentele care ne trebuiesc, ne trebuiesc pentru misiunile de bază pe care le-am stipulat anterior: apărarea teritorii naționale, participarea la gestionarea crizelor, precum și participarea la misiuni de menținere a păcii. În niciun caz nu se vorbește despre echipament sau armament ce ar fi nu pentru apărare”, declara ministrul Apărării.
Moldova este a doua țară beneficiară ca mărime a asistenței acordate de UE prin Instrumentul European pentru Pace, prima fiind Ucraina. Deși afirmația sună de parcă primim bani cu carul pentru arme, fără careva impedimente, realitatea se află la polul opus. Orice sprijin european trece printr-un labirint birocratic înainte să ajungă la beneficiar.
„Aici este foarte important pentru cei care zic: „Cere și ți se va da”, nu este corect. Pentru că noi discutăm acuma cu specialiștii detalii tehnice. După ce, ei merg înapoi la Uniunea Europeană, informează reprezentanții întregii comunități din Uniunea Europeană și pun la vot să vadă care din aceste solicitări se acceptă sau nu se acceptă”, a explicat Nosatîi.
De asemenea, dacă unul din cele 27 state membre UE votează împotrivă, ajutorul este blocat. Pentru a convinge toate statele din blocul comunitar, Republica Moldova trebuie să vină cu argumente solide și să își motiveze foarte bine necesitatea echipamentelor.
Merită de subliniat că suma acordată de UE nu este una foarte mare pentru domeniul militar. De exemplu, conform datelor deputatei ucrainene Roksolana Pidlasa, fiecare zi de război costă Kievul aproximativ 140 de milioane de dolari.
