03 decembrie 2024, ora 12:05

Cele mai multe accidente rutiere se produc din cauza vitezei excesive. În top urmează neacordarea priorității pietonilor, apoi schimbarea direcției de mers și condusul în stare de ebrietate. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică, clasamentul rămâne neschimbat în ultimii ani. Poliția are în plan să mai înăsprească unele amenzi, dar deocamdată nu oferă mai multe detalii.

După ce în ultimii ani, numărul accidentelor și a victimelor circulației rutiere a scăzut, în acest an statistica s-a schimbat. 

„Noi avem o descreștere la accidentele rutiere, la toate compartimentele, accidente, persoane traumate și persoane decedate. - Toate sunt în scădere? - Toate. Dar anul acesta, în primele zece luni, spre marele nostru regret avem o creștere. Nu mare, dar ea este. Avem înregistrate 1712 accidente rutiere, în care 182 de persoane au decedat și altele 2017 au fost traumatizate. Dacă să le transferăm în procente, avem o creștere cu 2,33 de procente la accidente rutiere, cu 7,69 la persoane decedate și cu 4,72 la persoane traumatizate”, spune șeful adjunct la Inspectoratul Național de Securitate Publică, Grigore Guzun.

În încercarea de a explica această creștere, ce s-a simțit mai mult în perioada estivală, Guzun spune că o cauză ar putea fi o prezență mai mare pe drumurile țării a mașinilor venite din afară. Fie că vorbim de diasporă ori de turiști străini. Iar Chișinăul rămâne a fi locul unde se produc, de departe, cele mai multe accidente. 

În cazul accidentelor rutiere, ce se soldează cu victime, potrivit legii sunt pornite anchete penale. Deseori, aceste investigații durează chiar și ani până ajung pe masa judecătorilor. 

„Câte se duc în instanțele de judecată, trebuie să vorbim cu colegii noștri de la urmărire penală și de la procuratură, pentru că ei gestionează cazurile cu persoanele traumatizate și decedate. Acolo se pornește un proces penal și nu unul contravențional. Este necesar să se facă anumite expertize, anumite calcule care trebuie făcute în cadrul procedurii penale. Atunci, aceste expertize durează în timp. Nu poți face o expertiză trasologică, expertiză merceologică, ca să vezi în ce măsură au fost deteriorate bunurile. Toate acestea, însumând, iau din timp și atunci ni se crează impresia că se tergiversează. De fapt, toate chestiile astea sunt condiționate de anumiți factori”.

Motivele principale de producere a accidentelor rutiere rămân neschimbate de ani buni. 

„Sunt aceleași constante, chiar dacă anii anteriori noi am avut o descreștere la numărul de accidente rutiere. Au fost aceleași cauze și anii anteriori și anul acesta. Noi avem viteză neadecvată, neacordarea priorității pietonilor, avem schimbarea direcției de mers și accidente cu persoane în stare de ebrietate. Acele încălcări care au fost, aceleași și continuă să fie”.

Între timp, Inspectoratul Național de Securitate Publică creionează mai multe soluții pentru diminuarea numărului de accidente, iar una dintre ele ar fi creșterea cuantumului amenzilor până în punctul în care să descurajeze comportamentele agresive în trafic. De cealaltă parte, expertul în siguranță rutieră Ilie Bricicaru consideră că o soluție ar fi reconfigurarea traseelor, acolo unde e posibil, pentru a tempera și fluidiza traficul. 

„Accentul este pe lucrul cu eroarea umană, nu cu prevenție, cum vorbiți dumneavoastră. Noi nu gestionăm viteza, noi o controlăm. O controlăm prin polițist, prin camere, prin nu știu ce. Și care-i schimbarea? Noi trebuie să ne învățăm să gestionăm viteza prin măsuri tehnice, prin ingineri buni, prin proiecte bune, prin infrastructură construită eficient. Fiindcă infrastructura gestionează viteza, nu polițistul. Polițistul este un moment temporar, aici l-a controlat, aici l-a sancționat, iar în următoarele 5 minute el nu mai este acolo”, spune conferențiarul universitar, specialist în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.

Un raport al Avocatului Poporului a arătat că, în anul 2022, Republica Moldova a înregistrat unul din cei mai înalți indicatori de mortalitate în accidente rutiere în comparație cu țările-membre ale Uniunii Europene, cu 83 de decese la un milion de locuitori, fiind depășită doar de România. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan