03 decembrie 2024, ora 12:05

Cele mai multe accidente rutiere se produc din cauza vitezei excesive. În top urmează neacordarea priorității pietonilor, apoi schimbarea direcției de mers și condusul în stare de ebrietate. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică, clasamentul rămâne neschimbat în ultimii ani. Poliția are în plan să mai înăsprească unele amenzi, dar deocamdată nu oferă mai multe detalii.

După ce în ultimii ani, numărul accidentelor și a victimelor circulației rutiere a scăzut, în acest an statistica s-a schimbat. 

„Noi avem o descreștere la accidentele rutiere, la toate compartimentele, accidente, persoane traumate și persoane decedate. - Toate sunt în scădere? - Toate. Dar anul acesta, în primele zece luni, spre marele nostru regret avem o creștere. Nu mare, dar ea este. Avem înregistrate 1712 accidente rutiere, în care 182 de persoane au decedat și altele 2017 au fost traumatizate. Dacă să le transferăm în procente, avem o creștere cu 2,33 de procente la accidente rutiere, cu 7,69 la persoane decedate și cu 4,72 la persoane traumatizate”, spune șeful adjunct la Inspectoratul Național de Securitate Publică, Grigore Guzun.

În încercarea de a explica această creștere, ce s-a simțit mai mult în perioada estivală, Guzun spune că o cauză ar putea fi o prezență mai mare pe drumurile țării a mașinilor venite din afară. Fie că vorbim de diasporă ori de turiști străini. Iar Chișinăul rămâne a fi locul unde se produc, de departe, cele mai multe accidente. 

În cazul accidentelor rutiere, ce se soldează cu victime, potrivit legii sunt pornite anchete penale. Deseori, aceste investigații durează chiar și ani până ajung pe masa judecătorilor. 

„Câte se duc în instanțele de judecată, trebuie să vorbim cu colegii noștri de la urmărire penală și de la procuratură, pentru că ei gestionează cazurile cu persoanele traumatizate și decedate. Acolo se pornește un proces penal și nu unul contravențional. Este necesar să se facă anumite expertize, anumite calcule care trebuie făcute în cadrul procedurii penale. Atunci, aceste expertize durează în timp. Nu poți face o expertiză trasologică, expertiză merceologică, ca să vezi în ce măsură au fost deteriorate bunurile. Toate acestea, însumând, iau din timp și atunci ni se crează impresia că se tergiversează. De fapt, toate chestiile astea sunt condiționate de anumiți factori”.

Motivele principale de producere a accidentelor rutiere rămân neschimbate de ani buni. 

„Sunt aceleași constante, chiar dacă anii anteriori noi am avut o descreștere la numărul de accidente rutiere. Au fost aceleași cauze și anii anteriori și anul acesta. Noi avem viteză neadecvată, neacordarea priorității pietonilor, avem schimbarea direcției de mers și accidente cu persoane în stare de ebrietate. Acele încălcări care au fost, aceleași și continuă să fie”.

Între timp, Inspectoratul Național de Securitate Publică creionează mai multe soluții pentru diminuarea numărului de accidente, iar una dintre ele ar fi creșterea cuantumului amenzilor până în punctul în care să descurajeze comportamentele agresive în trafic. De cealaltă parte, expertul în siguranță rutieră Ilie Bricicaru consideră că o soluție ar fi reconfigurarea traseelor, acolo unde e posibil, pentru a tempera și fluidiza traficul. 

„Accentul este pe lucrul cu eroarea umană, nu cu prevenție, cum vorbiți dumneavoastră. Noi nu gestionăm viteza, noi o controlăm. O controlăm prin polițist, prin camere, prin nu știu ce. Și care-i schimbarea? Noi trebuie să ne învățăm să gestionăm viteza prin măsuri tehnice, prin ingineri buni, prin proiecte bune, prin infrastructură construită eficient. Fiindcă infrastructura gestionează viteza, nu polițistul. Polițistul este un moment temporar, aici l-a controlat, aici l-a sancționat, iar în următoarele 5 minute el nu mai este acolo”, spune conferențiarul universitar, specialist în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.

Un raport al Avocatului Poporului a arătat că, în anul 2022, Republica Moldova a înregistrat unul din cei mai înalți indicatori de mortalitate în accidente rutiere în comparație cu țările-membre ale Uniunii Europene, cu 83 de decese la un milion de locuitori, fiind depășită doar de România. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae

02 decembrie 2024, ora 10:04

Cum arată viața unor părinți care-și pierd un copil? E greu de imaginat, aveți dreptate. Dar cum arată viața unor părinți care-și pierd copilul și așteaptă de ani buni ca justiția să facă lumină și acest lucru încă nu se întâmplă? Este drama pe care o trăiește de șase ani o familie din Capitală. Soții Borș au rămas fără primul lor fiu, în urma unui accident rutier, produs lângă aeroport în 2018. Justiția îl acuză pe șoferul care a lovit mașina în care se afla copilul, pentru că ar fi condus cu viteză excesivă. Pe de altă parte, acesta se apără și insistă că el se deplasa pe drum cu prioritate. Din cele aproape 60 de ședințe fixate în acest dosar, o bună parte nu au avut loc. Iar pentru a participa la ele, părinții trebuie să vină din Irlanda, unde se află de mai multă vreme. 

Accidentul, ce s-a produs într-o seară de august, în Capitală, a luat viața unui copil. Marius Borș, un adolescent de 15 ani, se afla în mașina tatălui său, care era la volan. La intersecția dintre străzile Băcioii Noi și Dacia, automobilul lor a fost lovit lateral de un alt mijloc de transport, un BMW. Acesta era condus de Alexandru Stepanciuc, un fost angajat al sistemului penitenciar. În urma impactului, băiatul a fost aruncat la circa 20 de metri distanță. 

Atunci, a fost pornită o urmărire penală pentru a se stabili cauzele acestui accident și gradul de vinovăție al lui Stepanciuc. Deși cazul a avut loc în anul 2018, deci cu șase ani în urmă, dosarul s-a împotmolit în prima instanță. 

„Astăzi are loc încă o ședință pe dosarul Stepanciuc, am venit din Irlanda. Iarăși am așteptat la ușile judecății o jumătate de oră ca să fie ședință, dar până la urmă au anunțat că nu o să fie ședință, din cauză că sunt alte dosare. De acum, pe data de 15 la ora 4, iar altă ședință. Trebuie să mai stau încă săptămâna asta, până la sfârșit s-o pierd. Timp pierdut”, ne-a spus tatăl lui Marius, Sergiu Borș.

Sergiu Borș ne-a spus că a obosit de tot acest proces ce pare interminabil, el fiind nevoit să vină din Irlanda pentru a participa la ședințele în care speră să obțină dreptate pentru fiul său. De asemenea, acesta acuză avocatul inculpatului de faptul că încearcă să tergiverseze acest dosar prin tot felul de metode, acum cerând o nouă expertiză tehnică, proces care este unul de durată.

„Așteptăm să vedem ce o să ne spună judecata, fiindcă nu știm ce măsuri o să se întreprindă mai departe. După expertiza a treia care nu a fost, noi nici nu am dorit-o ca atare, ea nu a fost de folos cu nimic, deoarece vitezele au fost, greutățile mașinilor tot au fost. De două ori au fost expertize care au arătat că acolo a fost viteză foarte mare și nu a fost necesară această expertiză. Se primește că tot anul ăsta e pierdut numai pentru ședințe așa, venite, duse, fără nici un folos. Iar un an de zile pierdut și ieșim la concluzia că se tergiversează și se tergiversează, ca să treacă timp”.

Și avocata familiei Borș afirmă că acest dosar este tergiversat intenționat.

„Eu rămân pe poziția că dânșii tergiversează acest dosar, că au intențiile lor. Dar, nu este corect, știți cum se spune, cine comandă muzica, acela plătește. Nu a fost inițiativa noastră să fie efectuată încă o expertiză, totul foarte bine a fost stabilit prin două expertize care au avut loc. Doi la mână, întrebările au fost cerute de la noi, nu ne-am dorit noi foarte mult să le punem. Toate aceste întrebări au fost examinate în cadrul ședinței judiciare, iar dacă dumnealui a avut întrebări trebuia să le dea atunci. Dar revin, cine a comandat expertiza, acela o plătește”, zice avocata familiei Borș, Ala Raevschi.

O expertiză tehnică anterioară ar fi relevat că, în timpul accidentului, BMW-ul ar fi avut mai mult de 100 de kilometri la oră, pe o porțiune unde limita impusă este de 50 de kilometri la oră. Judecătoarea a acceptat să fie efectuată încă o expertiză tehnică, a treia la număr, dar care nu a mai fost efectuată. Și asta pentru că inculpatul nu a achitat pentru efectuarea ei, fiind vorba de aproape 80 de mii de lei.

„Ați cerut a treia expertiză, de ce ea nu a fost achitată? Puteți să vorbiți măcar puțin? - Aveți acces la documente, noi am pus doar două întrebări pe care trebuie să le achităm, nu trebuie să achităm 38 de întrebări care sunt puse de către... - Este a treia expertiză, dumneavoastră ați cerut-o și trebuia să o plătiți, care este motivul? - Nu dispun de suma necesară, 4 mii de euro ca să achit pentru întrebările. - Deci dumneavoastră nu sunteți de acord cu întrebările puse. - Nu, nu sunt de acord”, a spus inculpatul Alexandru Stepanciuc.

Inculpatul și apărătorul său au solicitat ca suma să fie împărțită, dar instanța a decis să respingă această solicitare. 

„Instanța de judecată dispune: Cererea apărătorului Luca Alexandru cu privire la divizarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizei în cauza penală de invinuire a cetățeanului Stepanciuc Alexandru, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264, aliniat trei, litera b din Codul Penal al Republicii Moldova, se respinge ca neîntemeiată”, spune judecătoarea Vasilisa Muntean.

„De fapt, pe parcursul examinării cauzei, atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, noi am optat pentru două, trei întrebări. Celelalte întrebări au fost puse de către oponenții noștri. Două întrebări care au fost și sunt necesare pentru justa soluționare a cauzei, dat fiind faptul că în primele expertize au fost depistate anumite neajunsuri sau au fost stabilite circumstanțe noi, care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. Cu referire la ultima expertiză care nu a fost efectuată, noi am solicitat două întrebări, openenții noștri au solicitat celelalte, în final, la experți au parvenit 38 de întrebări. Costul acestor întrebări s-a ridicat la aproape 80 de mii”, a menționat avocatul lui Alexandru Stepanciuc, Alexandru Luca.

Avocatul lui Alexandru Stepanciuc ne-a declarat că clientul lui pledează nevinovat, considerând că acesta este acuzat pe nedrept. Poziția lor este că tatăl lui Marius s-ar face vinovat de impact, pentru că, în timp ce vira, nu ar fi cedat trecerea. 

„Este primul caz în practica judiciară a Republicii Moldova când, persoana care are prioritate în deplasare, este acuzată de comiterea infracțiunii, în coraport cu persoana care avea obligațiunea de a ceda trecerea. Clientul meu avea drept prioritar, iar celălalt participant era obligat să îi cedeze trecerea”.

Pe de altă parte, un expert al Centrului Național de Circulație Rutieră, Vasile Onceanu, cu care am discutat la una dintre ședințele din acest dosar, a declarat că accidentul s-a produs din cauza vitezei excesive a BMW-ului. Pentru că dacă ar fi avut 50 de kilometri la oră, regulamentar, impactul nu s-ar fi produs, iar mașina în care se afla Marius ar fi reușit să traverseze, fără să se lovească între ele. 

„Vedeți, la noi în Moldova avem așa avocați, care introduc diferite mișmașuri, așa le spun eu, prin care tot caută să întindă timpul și să nu mai aducă lucrurile la final.Cu așa avocați ca Luca, e greu de ajuns la final. Dar eu sper ca dreptatea să fie pe primul plan și să ajungem la final”, spune Sergiu Borș.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă și ce presupun aceste expertize tehnice, am contactat Centrul Național de Expertize Judiciare. Potrivit directoarei instituției, experții judiciari constată diferite circumstanțe în care s-a produs un accident rutier. 

„Cel mai des la noi se adresează ordonatorii, ordonatorii asta este organul judiciar, fie instanța, fie procuratura, fie ofițerul de urmărire penală. Sau, câteodată se rezolvă în contravențional chestiile astea. Care era viteza de mișcare? Avea posibilitate tehnică să evite impactul? A văzut obstacolul, la care distanță l-a văzut? Și așa mai departe. Sunt și expertize care stabilesc defectele. A avut loc apariția defectului ăsta după accident la automobil, sau era deja defectat și din cauza asta s-a produs accidentul? Adică legătura cauzală. Deci aici este un cuplu sau un complex de întrebări care, dar încă o dată vă spun, nu expertul pune întrebări. Întrebările le înaintează instanța, organul de urmărire penală sau procurorul”, zice directoarea Centrul Național de Expertiză Judiciară, Olga Cataraga.

Durata acestor expertize este influențată de mulți factori. Și lipsa de personal se poate răsfrânge asupra perioadei.

„La moment noi avem cinci experți judiciari care sunt specializați în autotehnică. Unul este stagiar, o persoană a absolvit în România Universitatea Politehnică și acum trece stagiu ca să-și capete licența la genul dat de expertiză. Numărul de expertize noi nu-l putem spune. Putem să facem 100, 200, 10, 15, tot depinde de volumul de lucru care trebuie să-l facă expertul pentru a soluționa întrebările. Expertul activează respectând anumite principii, unul din principii este plenitudinea și obiectivitatea cercetărilor. Noi avem, de exemplu, o ultimă expertiză care acum am verificat pentru a o elibera din instituție. Are trei capitole și împreună, din întrebări numai, 31 de întrebări înaintate expertului. Cum vă închipuiți, cam în cât timp persoana asta poate rezolva chestiile astea? Deci, este o cercetare foarte complicată. Cuiva îi pare așa, hop, s-a făcut expertiza. Nu, niciodată. El răspunde toată viața de această expertiză și de concluzia pe care o dă”.

Specialiștii care participă la realizarea acestor expertize sunt din diferite domenii, unele mai diverse decât altele.

„La autotehnică trebuie un IT-ist, trebuie de exemplu unul din materiale și substanțe. De exemplu, dacă acolo sunt niște urme care cred că sunt de la automobil, noi trebuie să verificăm, să vedem. Iei vopseaua de acolo și de aici, vezi dacă e un tot întreg, așa mai departe. Poate să fie un criminalist, poate să fie necesar în afară de autotehnica chiar și din construcții, câteodată. Fiindcă sunt amplasate niște elemente care țin de amenajarea teritoriului, care poate nu au fost aplasate corect. Și aici trebuie să se expună expertul în construcții”.

Aceste expertize costă și nu puțin, în funcție de complexitatea lor și de cerințe. Prețurile pot varia de la câteva mii până la aproape o sută de mii de lei.

„Eu, după cât țin minte la expertiza aceasta, maximum e 6.300 de lei. Dar nu pentru 41 întrebări sau pentru 31. Asta e două, trei întrebări care se încadrează în 15 sau în 30 de zile, eu nu mai țin minte. Dar metodologia prevede, dacă expertiza este complexă, voluminoasă, are foarte multe întrebări, atunci tu treci și le grupezi ca simple, ca medii, ca complicate, și faci adunare, fiindcă noi ducem la bugetul de stat banii ăștia, nu vin la noi în buzunare. - Dar până la ce preț poate ajunge o expertiză? - Poate să ajungă și 100.000, dar pe autotehnic nu știu, la autotehnic cred că a ajuns la vreo 70 și ceva de mii, dar de exemplu la fonoscopie acum a ajuns la 100.000 aproape, la expertiza de autor a ajuns la 25.000. Depinde de volumul pe care îl avem noi de lucru”.

Expertizele nu pot fi viciate din exterior, pentru că, în cazul unui rezultat fals, expertul poate fi tras la răspundere penală. 

„Într-adevăr, nu putem să-i spunem și expertul, dacă semnează el, iată dumneata ai să semnezi că așa, că așa, tu te duci și răspunzi, nu răspund eu care ți-am zis să scrii. Cu atât mai mult, declară oamenii dacă sunt influențați. Cel mai des încearcă să ne influențeze procurorii prin diferite șiretlicuri legale și avem și proces în judecată. Ne spun că asta să faci așa, să nu faci așa, adică exercitând imixtiuni. În instanță fără probe, fac recuzări la experți, neavând temei”.

Acesta nu este singurul centru de expertize judiciare din țară, dar chiar și așa, lipsa specialiștilor este cea mai mare problemă. 

Un reportaj de Gabriela Ursu și Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan