Cele mai multe accidente rutiere se produc din cauza vitezei excesive. În top urmează neacordarea priorității pietonilor, apoi schimbarea direcției de mers și condusul în stare de ebrietate. Potrivit Inspectoratului Național de Securitate Publică, clasamentul rămâne neschimbat în ultimii ani. Poliția are în plan să mai înăsprească unele amenzi, dar deocamdată nu oferă mai multe detalii.
După ce în ultimii ani, numărul accidentelor și a victimelor circulației rutiere a scăzut, în acest an statistica s-a schimbat.
„Noi avem o descreștere la accidentele rutiere, la toate compartimentele, accidente, persoane traumate și persoane decedate. - Toate sunt în scădere? - Toate. Dar anul acesta, în primele zece luni, spre marele nostru regret avem o creștere. Nu mare, dar ea este. Avem înregistrate 1712 accidente rutiere, în care 182 de persoane au decedat și altele 2017 au fost traumatizate. Dacă să le transferăm în procente, avem o creștere cu 2,33 de procente la accidente rutiere, cu 7,69 la persoane decedate și cu 4,72 la persoane traumatizate”, spune șeful adjunct la Inspectoratul Național de Securitate Publică, Grigore Guzun.
În încercarea de a explica această creștere, ce s-a simțit mai mult în perioada estivală, Guzun spune că o cauză ar putea fi o prezență mai mare pe drumurile țării a mașinilor venite din afară. Fie că vorbim de diasporă ori de turiști străini. Iar Chișinăul rămâne a fi locul unde se produc, de departe, cele mai multe accidente.
În cazul accidentelor rutiere, ce se soldează cu victime, potrivit legii sunt pornite anchete penale. Deseori, aceste investigații durează chiar și ani până ajung pe masa judecătorilor.
„Câte se duc în instanțele de judecată, trebuie să vorbim cu colegii noștri de la urmărire penală și de la procuratură, pentru că ei gestionează cazurile cu persoanele traumatizate și decedate. Acolo se pornește un proces penal și nu unul contravențional. Este necesar să se facă anumite expertize, anumite calcule care trebuie făcute în cadrul procedurii penale. Atunci, aceste expertize durează în timp. Nu poți face o expertiză trasologică, expertiză merceologică, ca să vezi în ce măsură au fost deteriorate bunurile. Toate acestea, însumând, iau din timp și atunci ni se crează impresia că se tergiversează. De fapt, toate chestiile astea sunt condiționate de anumiți factori”.
Motivele principale de producere a accidentelor rutiere rămân neschimbate de ani buni.
„Sunt aceleași constante, chiar dacă anii anteriori noi am avut o descreștere la numărul de accidente rutiere. Au fost aceleași cauze și anii anteriori și anul acesta. Noi avem viteză neadecvată, neacordarea priorității pietonilor, avem schimbarea direcției de mers și accidente cu persoane în stare de ebrietate. Acele încălcări care au fost, aceleași și continuă să fie”.
Între timp, Inspectoratul Național de Securitate Publică creionează mai multe soluții pentru diminuarea numărului de accidente, iar una dintre ele ar fi creșterea cuantumului amenzilor până în punctul în care să descurajeze comportamentele agresive în trafic. De cealaltă parte, expertul în siguranță rutieră Ilie Bricicaru consideră că o soluție ar fi reconfigurarea traseelor, acolo unde e posibil, pentru a tempera și fluidiza traficul.
„Accentul este pe lucrul cu eroarea umană, nu cu prevenție, cum vorbiți dumneavoastră. Noi nu gestionăm viteza, noi o controlăm. O controlăm prin polițist, prin camere, prin nu știu ce. Și care-i schimbarea? Noi trebuie să ne învățăm să gestionăm viteza prin măsuri tehnice, prin ingineri buni, prin proiecte bune, prin infrastructură construită eficient. Fiindcă infrastructura gestionează viteza, nu polițistul. Polițistul este un moment temporar, aici l-a controlat, aici l-a sancționat, iar în următoarele 5 minute el nu mai este acolo”, spune conferențiarul universitar, specialist în siguranța rutieră, Ilie Bricicaru.
Un raport al Avocatului Poporului a arătat că, în anul 2022, Republica Moldova a înregistrat unul din cei mai înalți indicatori de mortalitate în accidente rutiere în comparație cu țările-membre ale Uniunii Europene, cu 83 de decese la un milion de locuitori, fiind depășită doar de România.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
