05 decembrie 2024, ora 09:46

Statele Unite ale Americii sunt îngrijorate de raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), privind implicarea Rusiei în activități cibernetice malițioase menite să influențeze procesul electoral din România. Într-un comunicat, Departamentul de Stat al SUA avertizează că progresele României nu trebuie compromise de actori străini care încearcă să schimbe politica externă a țării.

„Am urmărit îndeaproape alegerile din România. Alegerea poporului român privind persoanele pe care le votează îi aparține exclusiv, iar Statele Unite nu interferează cu această decizie sau proces. (...) Statele Unite apreciază contribuțiile României în calitate de aliat puternic al NATO și partener în Uniunea Europeană. Progresele valoroase obținute de România, prin integrarea în comunitatea transatlantică, nu trebuie compromise de actori străini care încearcă să schimbe politica externă a României, îndepărtând-o de alianțele sale occidentale”, subliniază purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller.

Autoritățile americane subliniază că astfel de acțiuni externe pot afecta cooperarea de securitate dintre cele două țări și pot descuraja investițiile americane în România.

„Orice astfel de schimbare ar avea consecințe negative grave asupra cooperării de securitate dintre SUA și România, iar o decizie de a restricționa investițiile străine ar descuraja companiile americane să continue să investească în România.

Prin parteneriatul nostru durabil, am realizat progrese importante în cooperarea în domeniul apărării și în parteneriatul economic, luând totodată măsuri în direcția călătoriilor fără viză. Vom continua să lucrăm împreună pentru a proteja securitatea națiunilor noastre, precum și prosperitatea și bunăstarea cetățenilor noștri”.

SUA a mai menționat că datele din documentele CSAT ar trebui investigate pe deplin pentru a asigura integritatea alegerilor din România.

TV8.md amintește că Consiliul Suprem de Apărare al României (CSAT) a declasificat documente de la instituțiile de apărare și securitate vizând campania de pe TikTok a candidatului la Președinție, Călin Georgescu. Informațiile prezentate de SRI, SIE, STS și Ministerul Afacerilor Interne, în ședința din 28 noiembrie, vorbesc inclusiv despre bani, TikTok recunoscând că a încasat pentru campania lui Georgescu 381.000 de dolari. 

Creșterea conturilor care l-au promovat pe acesta nu a fost organică, iar „activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către „un actor statal”, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru „rostogolirea” mesajelor pe platformă”, arată documentele.

Peste 100 de influenceri, cu aproximativ 8 milioane de urmăritori, au fost manipulați să îl promoveze pe Călin Georgescu, transmite MAI, pe modulul folosit și în Republica Moldova, pentru promovarea candidatului pro-rus. TikTok nu a respectat legislația, arată ministerul de Interne, aspecte constatate și de serviciile de informații, context în care, în intervalul 13-26 noiembrie Calin Georgescu a ajuns pe locul 9 mondial în topul trendurilor de promovare a conținutului, cele mai multe vizualizări fiind înregistrate după primul tur al alegerilor. 

Documentul MAI mai arată că a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.