Mandatul președintelui Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie. În contextul anulării turului întâi al alegerilor prezidențiale, noul scrutin electoral nu poate fi organizat mai devreme de anul viitor, transmite G4Media.
Constituția României prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale, cum ar fi război sau de catastrofă:
„Art. 83 alin 3: Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă; Art. 63 alin 1: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”.
Prin urmare, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:
„Art. 88 alin 1: Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
În acest context, noul legislativ ales pe 1 decembrie trebuie să fie convocat maxim până la data de 21 decembrie de către Klaus Iohannis, întrucât Constituția oferă un maxim de 20 de zile de la alegeri. Tot atunci, pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților.
Totodată, în momentul când alegerile parlamentare vor fi validate, mandatul Guvernului condus de Marcel Ciolacu se va termina. Totuși, actualul executiv conform legii supreme, va continua să administreze treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern.
Prin urmare, există două variante: Fie Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte care va numi noul premier, fie un președinte interimar va desemna un premier care să formeze un Guvern pe baza unei majorități din Parlament.
