„Energie ieftină, investiții în infrastructură și legături economice tradiționale”. În perioada electorală, liderii blocului „Victorie” și aliații lor au promovat intens ideea aderării la UEE. Dar cifrele și contextul geopolitic relevă un tablou diferit care pune sub semnul întrebării aceste așa-zise beneficii. Care sunt așa-zisele avantaje UEE, au aflat realizatorii emisiunii „Alo, TV8”.
Înspre Vest sau înspre Est? Integrarea europeană sau integrarea euroasiatică? Aceasta este marea dilemă a politicii externe moldovenești. Blocul electoral „Victorie” este cel mai vocal promotor al ideei de aderare la Uniunea Economică Eurasiatică. La mijlocul lunii august, au fost împărțite mai multe foi volante despre așa-zisele avantaje ale acestei organizații economice.
„Uitați-vă acum cât de dinamic se dezvoltă UEE, care există de 10 ani. Țările asupra cărora în ultimii 3 ani li s-au impus cele mai mari sancțiuni fără precedent. Și împotriva acestui lucru, ele au o creștere pozitivă a produsului intern brut pe care o putem doar invidia”, declara deputatul neafiliat, Vasile Bolea.
„Toate celelalte discuții că vom fi într-un viitor înfloritor alături de Occident este o ficțiune goală. În ultimii patru ani, după exemplul Moldovei, ne-am convins de acest fapt. Într-adevăr, Moldova ca stat al spațiului ex-sovietic poate supraviețui doar fiind membru al spațiului eurasiatic comun”, susținea liderul Blocului „Victorie”, Ilan Șor.
Argumentele pe care se axează sunt:
- Dezvoltarea dinamică a statelor membre UEE
- Legăturile economice tradiționale
- Acces la energie ieftină
- Investiții în infrastructură
Cât de realiste sunt aceste argumente? Pentru a răspunde, să vedem cum a evoluat economia țărilor din Uniunea Economică Eurasiatică și a celor din Uniunea Europeană din 2014 până în prezent.
Din aceste date statistice putem observa că Rusia și Belarus au pierdut câte 2% și respectiv 9% din PIB-ul țării, Kazahstanul a înregistrat o creștere de peste 18%, Kîrgîstan 87% și Armenia 107%. Această disparitate sugerează gradul scăzut de interconectare economică între aceste țări și că UEE nu a reușit să creeze un model de dezvoltare economică unitar de care să beneficieze toate statele membre în mod egal.
Potrivit directorului executiv, Expert Grup, Adrian Lupușor, pentru a explica creșterea PIB-ului în Kîrgîstan și Armenia, e nevoie de o analiză mai profundă:
„Noi trebuie să înțelegem că aceste țări au economii destul de mici și dacă le raportăm de exemplu la economia României vedem că Produsul Intern Brut raportat la numărul populației în Armenia de exemplu este la 50% din nivelul aceluiași indicator din România. În Republica Kîrgîză avem un raport de doar 15% din nivelul din România. Adică, veniturile din aceste țări și economia din aceste țări este mult mai mică decât în România, ne mai vorbind de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană. Sunt alți indicatori care arată că aceste țări o duc mult mai prost din punct de vedere economic, iar participarea în Uniunea Eurasiatică nu are nimic în comun cu această creștere. Această creștere este strict un efect matematic al nivelului scăzut de dezvoltare economică”.
De altă parte, din datele prezentate, putem observa o creștere economică uniformă și sustenabilă în rândul celor cinci țări europene analizate.
Această creștere demonstrează faptul că, în ciuda diferențelor în dimensiunea economiilor și nivelul de dezvoltare inițial, toate aceste state au beneficiat de apartenența la Uniunea Europeană, precum accesul la piața unică, condiții echitabile de concurență fonduri europene și altele.
Un indicator mai relevant al stării economice a unei țări este PIB-ul pe cap de locuitor. Nici din această perspectivă, țările membre ale Uniunii Eurasiatice nu oferă o imagine mai optimistă În acest grafic putem observa evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în cele 10 țări comparate anterior. Între 2007 și prezent, PIB-ul pe locuitor din țările europene, marcate cu albastru, a crescut semnificativ, în timp ce țările din Uniunea Eurasiatică au cunoscut o evoluție mult mai modestă. În 2023, cea mai prosperă țară din Uniunea Eurasiatică înregistra un PIB per capita de puțin peste 13.800$, în timp ce cea mai săracă țară din Europa depășea pragul de 15.700$.
Astfel, putem observa că dinamismul economic în Vest are un ritm mult mai accelerat decât cel din Est. Acest lucru se datorează integrării economice aprofundate, stabilității interne și politicilor de coeziune.
„Noi înțelegem foarte bine că ceea ce producem noi, în linii mai sunt: legume, fructe, vin, coniac. Ele sunt cunoscute doar în spațiul ex-sovietic. Noi nu avem o altă piață și nu trebuie să ne facem iluzii, deoarece produsele noastre precum: Barza Albă, Cricova sunt cunoscute aici. Pentru că dependența de prețul la resursele energetice pentru industria noastră ușoară este la fel ridicată și multe altele”, mai declara Șor la un eveniment din Federația Rusă.
Un alt argument des invocat de susținătorii pro estici îl reprezintă legăturile economice tradiționale ale Republicii Moldova cu statele membre UEE. Dacă analizăm puțin datele BNS, putem să observăm că UE a fost și continuă să rămână principala piața de desfacere pentru produsele noastre. Tendința de integrare pe piața vestică a devenit și mai accentuată în ultimul deceniu.
În 2005, pentru prima data exporturile moldovenești către piața europeană au depășit exporturile către țările din Uniunea Economică Eurasiatică. În 2014, la momentul fondării UEE, Moldova exporta de două ori mai mult în Vest, iar în prezent diferența e de nouă ori mai mare.
Asta nu înseamnă că Moldova renunță la piețele din statele ex-sovietice. O dovadă în acest sens o constituie exporturile către Armenia și Kîrgîstan, care au crescut un ultimul deceniu de 2 și respectiv 3 ori. Chișinăul caută parteneri de încredere, cu care poate vorbi de la egal la egal și care nu impun embargo comercial din motive politice, cum a procedat Kremlinul în 2014 după semnarea Acordului de Asociere cu UE.
Totodată, potrivit expertului economic Adrian Lupușor, aderarea la Uniunea Euroasiatică va duce la creșterea taxelor vamale și în consecință, la reducerea exporturilor pe piața UE, care este cea mai mare piață din lume și cea mai importantă pentru noi, unde ajung 2/3 din exporturile noastre.
„Aderarea la Uniunea Eurasiatică implică creșterea taxelor vamale atât pentru importurile din Uniunea Europeană și alte țări din afara Uniunii Eurasiatice, cât și alte state. De exemplu: Uniunea Europeană va aplica tarife vamale pentru exporturile moldovenești. Da? Acesta automat va scumpi importurile din alte țări în afara Uniunii Eurasiatice și Moldova face comerț prioritar cu Uniunea Europeană, care este principalul partener al Republicii Moldova.
Aceasta înseamnă că automat, toate importurile din Uniunea Europeană, dar și alte țări se vor scumpi, cu circa 10% minim din cauza acestor tarife vamale, dar și exporturile vor avea de suferit, exporturile moldovenești. Petru că, noi nu vom mai putea exporta fără taxe pe piața Uniunii Europene și eventual și alte piețe, unde acum noi beneficiem de regim de comerț liber, va trebui să aderăm la politica tarifară a Uniunii Eurasiatice, care este una destul de protecționistă, unde se aplică tarife, bine diferite, în funcție de produse, dar sunt tarife și de 10% și de 15%. Respectiv și alte țări, precum Uniunea Europeană aplică tarife vamale pentru importurile din Uniunea Eurasiatică”, susține Lupușor.
