21 decembrie 2024, ora 20:39

Între timp situația din sectorul energetic este în continuare... în beznă. Șeful de la MoldovaGaz susține că a trimis mai multe solicitări Gazpromului de a livra gaz regiunii transnistrene prin rețeau trans-balcanică, însă nu a primit un răspuns. Pe de altă parte, Vadim Ceban spune că a înștiințat și Tiraspolul despre disponibilitatea de a cumpăra gaz de la bursă, care însă va trebui achitat. Însă și autoritățile separatiste, deocamdată, tac. Vadim Ceban afirmă că situația va fi clară în ultimile zile ale anului, însă autoritățile iau în calcul toate scenarile, înclusiv cel mai rău. 

Șeful de la Moldova Gaz susține că a trimis mai multe solicitări GAZpromului de a livra gaz prin rețeaua trans-balcanică, însă, deocamdată, nu a primit vreun răspuns. Tace mâlc și Tiraspolul. Deși Vadim Ceban spune că a înștiințat autoritățile separatise despre disponibilitatea de a le cumpăra gaz de la bursă, însă până acum malul stâng nu s-a arătat cointeresat. Mai ales că, prețul ar urma să fie mult mai mare.

,,Noi ne pregătim pentru diferite scenarii, inclusiv scenariul cel mai prost, când trebuie să gestionăm o criză de gestionare a gazelor în regiunea transnistreană Noi am explicat cum au loc tranzacțiile la bursa română de mărfuri cât costă gazele, cât urmează să plătească, procedural tehnic nu vor fi plătite pur si simplu aceste volume de gaz trebuie să fie plătite. Și partea transnistreană ce spune, deocamdată nimic nu spun''.

Vadim Ceban afirmă că săptămâna aceasta o mie de metri cubi de gaz la bursă costa aproximativ 570-580 de euro, iar stocurile deja cumpărate pentru malul drept nu vor fi folosite și pentru malul stâng. Astfel, pentru Tiraspol ar urma să fie făcute noi achiziții. Problema a apărut, după ce Kievul a hotărât să nu mai permită tranzitarea gazului rusesc pe teritoriul său. Fără cele 5,7 milioane de metri cubi de gaze, regiunea transnitreană rămâne fără căldură și fără lumină în plină iarnă, inplicit malul drept va fi lipsit de energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?