Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1068: Cum ar putea Trump pune capăt războiului? Incendiu la rafinăria de petrol Riazan

/VIDEO/ Istoria unui medic de familie trecut de 70 de ani. În ciuda vârstei, deservește mai multe sate

missing
23 decembrie 2024, ora 10:18

În Republica Moldova există o lipsă de cadre medicale de aproape 2000 de medici și aproximativ 3000 de asistente, conform datelor oferite de sindicatul „Sănătatea”. În realitate, cifra ar putea fi dublă dacă ținem cont că unii medici își fac meseria în două, trei sau mai multe sate în același timp. Cu toate astea, există localități care sunt lipsite de servicii medicale, oamenii fiind nevoiți să meargă până în centrul raional pentru servicii medicale sau, în cazurile de urgență, trebuie să apeleze la ambulanță, care deseori întârzie din cauza drumurilor rele sau din cauza condițiilor meteo. 

„Azi am ajuns în satul Bogzești din raionul Telenești. În spatele meu este punctul medical al satului și marea problemă a satului, a oamenilor din acest sat, este că medicul vine de două ori pe săptămână, în timpul programului de lucru. După programul de lucru, oamenii de aici nu au decât o singură variantă, aceea de a suna la serviciul de ambulanță dacă au o urgență. hai să vedem ce ne zic oamenii și să discutăm cu domnul doctor.”

„Văd că și domnul doctor e tot în vârstă. Ați avut înainte doctor în sat? - Am avut sora medicală din sat, de-a noastră, dar ea a fost bolnavă și a decedat. - Și dacă domnul doctor pleacă, ce faceți? - Rămânem ai nimănui.” 

„Trebuie să aibă medicul condiții, să fie remunerat cum trebuie ca el să poată să lucreze aici, nu să se gândească cu ce mă duc, cu ce să vin sau ce o să mănânc. - De ce credeți că ăștia tineri nu prea vin? - Nu vin, iată domnul e la pensie, dacă ne mai leapădă și el, nici o îndreptare, nici o rețetă nu are cine scrie. - Sunteți nevoiți să mergeți la raion. - Da cum, și acolo e așa o atârnare.”

„Singur tu știi cum se atârnă medicii față de oameni, dar pentru o oaie parșivă nu trebuie să judeci tot cârdul. Dar sunt medici unde, mai bine să nu intri la dânșii. - Dar aveți copii, sunt copii aici în sat? - Sunt, dar puțini. Erau mai mulți, dar era satul mai tânăr, familii tinere, se nășteau copii. Acum lucrează grădinița, dar aduc și din satul vecin. - Școala s-a închis, da? - S-a închis că nu e numărul de copii.” 

„Care sunt de urgență, urgența vine aici. - Dar pentru restul de medicamente cum faceți, mergeți la oraș? - Pentru restul la raion. - La Telenești? - Da, care cu ce poate și cum poate și cât de repede. - Acum nici rutieră nu o să fie și să te mai duci la Telenești. La ocazie, dacă te ia bine, nu...” 

„Salvarea, cum ceva, salvarea. - Dacă domnul doctor nu e în sat și se întâmplă ceva noaptea, să zicem? - Da, noaptea, dupa-masa, seara, numai ambulanța. Altcineva nu poate să rezolve nimic. Văd că le-a dat transport și îi aduce, că dacă nu aveau transport nu erau nici ăștia și noi ne prăpădeam. E greu la sat, foarte greu. În privința la bolnavi, iată sunt care stau la pat, sunt care cu tensiune. - Și ei cum se duc la raion? - Ei cum se duc, dacă ceva mai urgent numai salvarea. Cum se ridică tensiunea la careva cheamă salvarea. - Dar cât timp face salvarea până aici? - Depinde de vreme. Dacă e timp de vară, știu eu, o juma de oră, poate mai puțin. Drumurile sunt rele, foarte rele. Acolo e o bucățică asfaltată, o bucățică sunt gropi, parcă a bombardat cineva și e foarte greu de mers, nici salvarea aia nu poate zbura. Și dacă mai e și ghețuș, salvarea aia poate să ajungă târziu sau să nu ajungă deloc. Și socotiți ce se întâmplă cu bolnavul acela.” 

Astăzi, medicul satului Bogzești este Vasile Popa, pensionar, în vârstă de 71 de ani. Și-a început activitatea acum aproape cinci decenii, în raionul Orhei.

„Lucrul l-am început imediat după internatură, la Bălți am făcut internatura. - În ce an? - Deodată am fost repartizat în 1978. Atunci internatura se făcea un an și te trimiteau unde aveau nevoie, că acolo mulți ani nu au avut doctor.” 

A ajuns în Telenești după ce fostul medic a ales să plece, iar asistenta medicală din sat a decedat în urmă cu puțin timp. 

„Aici a fost un medic din sat, din Crăsnășeni, dar dumnealui s-a dus la Chișinău și aici era vacant, aveau nevoie. Doi ani nu au avut medic deloc. - Și cum s-au descurcat oamenii: - Mergeau la Budăi, dar de aici până acolo sunt 15 kilometri. - Și se duceau pe jos? - Transport era odată în zi.” 

Medicul ne-a spus că problemele celor din sat sunt diferite de cele din orașe, iar medicul de familie trebuie să știe să facă de toate, deoarece nu sunt alți specialiști care ar putea investiga nevoile cetățenilor. 

„Îs 385. - Toți? - Da. Și merge în descreștere, eu am o singură gravidă și un copil până la un an. El a împlinit anul, dar să zicem. Aici a activat, cu regret, o soră medicală de aici din sat, dar care a decedat la 52 de ani, anul ăsta. Ei au avut noroc că a fost dumneaei, din sat, dar noi nu suntem de aici. - Nici colega dumneavoastră? - Nici ea și noi suntem pensionari amândoi. Și iată eu vin de la Budăi că acolo trăiesc. - Cu ce veniți? - Când nu e transport, vin cu rutiera, mă scol mai devreme, că miercurea și vinerea, el vine la orele 6. - Deci la orele 5 vă treziți. - Da, mă trezesc și ies în drum, iar la orele 7 sunt aici.”

Ne-a citit din jurnalul pe care îl ține zi de zi din care am aflat că, în cele două zile pe săptămână cât se află la punctul medical, are circa 30 de pacienți.

„Pentru un tânăr eu nu știu mai departe, dar eu am iată, aici în Crăsnășeni, un medic. Ea e cu copilul, că a născut acum, de curând. Socot că dacă o să iasă ea, o să mai aibă cine lucra. - Dar dacă nu? - Dacă nu, nu știu. Aici în sat aveau dumneaei, doamna care a decedat, era în sat un lucrător medical, dar așa nu-i nimeni. - Dacă Doamne ferește ceva se întâmplă? - Salvarea, cheamă salvarea. - Dar nimeni la fața locului care să-ți acorde primul ajutor? - Nu-i nimeni.” 

Pentru reticența tinerilor de a veni să profeseze în sat, a dat vina pe lipsa condițiilor minime de trai din mediul rural și a salariilor mici. Chiar și cabinetul lui nu ar fi pe placul unui tânăr specialist, fiind îngust și soba alături. 

„Condițiile nu-s, în primul rând. Bun că ea are părinți și o să stea la părinți, dar unul tânăr iată să-ți vină, unde ai să-l aranjezi, la gazdă, așa-i? Și ce să facă el acolo, ce condiții, ce are vreun cămin acolo, cu ligheanul în cap doar să se spele, de exemplu. Și apoi salariul e mititel. - Cât are salariu un medic în sat? - Eu de exemplu am, cu anii mei, să zicem 48 de ani de muncă, am vreo 16 mii. - Cu toți anii de muncă adunați, da? - Da, da. - Dar un tânăr la început de cale cât are? - N-au atât, poate că 11-12 mii. - Dar nu e atât de motivant ca să îi facă să se mute în sat. - Nu, nu, nu.

Eu împlinesc 71. - Și încă vă faceți meseria. - Eei, ce să facem dacă... Eu cu mare plăcere iată o aștept pe dânsa, dacă ceva, numai să iasă. - Vreți să rămâneți acasă, să vă odihniți? - Da, da. Am eu cu ce mă ocupa acasă, mi-am făcut o prisacă. Mă rog, pe acasă, să nu stai degeaba. Trebuie să-ți placă și să te poți orienta rapid. Aici ești la periferie și vine lumea cu diferite întrebări, dar tu trebuie să iei decizia repede, nu ai ce aștepta. Iată o să vă povestesc un caz, în toamna asta chiar a fost. În pădure tăia lemne și un viespar din ăia mari l-a înțepat. Dar ei au mai băut vin și norocul lui că a băut trei, patru stacane de vin. Pădurea nu-i departe și el s-a pornit pe jos. Eu nu știu cum a ajuns el, Doamne ferește, roșu, umflat”. 

Spre deosebire de cei din Bogzești, sătenii din Bănești, același raion, au un medic al lor, pe care nu trebuie să-l împartă cu satele vecine. Liuba Chipăruș practică medicina de aproape zece ani, timp în care a fost medic pentru mai multe localități.

„Știți, era cale de alegere, profesor sau medicină. La început medicina mi se părea ceva foarte departe de mine, dar în general sunt o persoana căreia îi place să ajute. Cred că asta a fost influența, da. Știam că trebuie să fac studii superioare, știam că trebuie să activez, dar eram nedeterminată. Și am decis că merg la colegiul de medicină, deoarece este mai scurt timp de studii și am să ies la serviciu după trei ani. Ca studiind trei ani la colegiu la specialitatea de moașă, am înțeles că-mi place totuși medicina și-mi place lucrul legat de copii mici. Am decis totuși că merg la medicină, dar totuși cu frică. A avut o mare influență diriginta mea.

Nu-mi pare rău. Îmi pare rău poate că nu suntem atât de apreciați, poate. Dar a profesie aleasă, dacă aș începe din nou cred că tot aici aș veni, tot în medicină, dar poate un pic altfel, poate nu aș trece prin colegiu ca să economisesc timp. Altceva nu mă văd.” 

Își amintește de perioada de început a carierei, atunci când avea un salariu de 2.500 de lei, salariu pe care îl considera destul de bun pentru acea perioadă. După zece ani de lucru, a reușit să ajungă la un salariu de aproape 15 mii de lei. 

„Nu se îmbulzesc tinerii. Dacă programul ăsta ar fi fost cu zece ani în urmă, cred că eram cei mai fericiți, cu suma asta care este acum, da. Acum e altă generație și e clar că generațiile au alte cerințe. Și e corect să fie așa, nu poate un medic să vină cu un salariu foarte mic. Ca să fiu corectă, noi avem nevoie să vină colegi aici, pentru că atunci când lucru e făcut de o singură persoană pentru două, este destul de greu. 

Aici eu sunt mai fericită, vedeți că eu am patru asistente medicale, cât de cât avem un oficiu care nu e chiar așa cum ar fi trebuit, dar este bine până o să mai găsim ceva surse. - Vă încălziți cu lemna ați zis. - Cu lemne, da, gazificarea satului a început dar încă nu a ajuns până aici. Când va ajunge vedem cu se va schimba, pentru că e e cald, e bine, dar infirmiera știe cum face focul acolo și cum nu poate intra de fum câteodată. Dar trebuie să avem colegi, trebuie să avem cu cine lucra, echipă să fie.” 

„A fost perioadă în care nu ați avut medic în sat? - Dacă e numai unul, când mai iese în concediu, dar așa. - Și ce faceți atunci când nu-i? - Mai vine de la Telenești cineva și înlocuiește. - E bine să aveți medic în sat, da? - E foarte bine. - Noi am fost în sate unde oamenii trebuie să meargă până la raion. - Nu, noi suntem fericiți că sunt medici și încă sunt de sat. - Dar farmacie este? - Da, iată este. - Deci aveți tot ce vă trebuie în sat? - Tot ce ne trebuie, nu de mult s-a deschis și tare ne-am mai bucurat. - Ce făceați când nu aveați farmacie? - Ne chinuiam la Telenești. Alde mine foarte greu ajunge, dar când e pe loc clar că e mai bine.” 

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că nu există o lipsă de cadre în Republica Moldova, conform statisticilor și că Ministerul face tot ce e posibil pentru a perfecționa cadrele existente și tinerii absolvenți. 

„Noi nu avem cumva o criză acută de cadre în Republica Moldova și vreau să deschideți statistica și să vedeți unde se spune că, noi în Republica Moldova avem înregistrați la 10 mii de cetățeni, 50,2 medici. Comparativ cu Uniunea Europeană, este foarte mult, Uniunea Europeană are 34 de medici la 10 mii de cetățeni.

În noiembrie am acoperit foarte multe din cererile care au venit de la instituțiile medicale din țară, am majorat pentru cei care vor finaliza în următorii ani, indemnizația unică pentru zona rurală, egală cu 250 de mii de lei, îi trimitem la perfecționări peste hotare, încercăm să investim cât mai mult în tineri, echipăm, modernizăm instituțiile astfel ca ele să fie atractive. Deci nu doar cele din Chișinău, dar și cele raionale. Toți acești factori împreună, iată ne aduc la o creștere, la o majorare a numărului de cadre.”

Pe de altă parte, vicepreședinta federației sindicale „Sănătatea” din Republica Moldova ne-a oferit alte cifre, obținute în urma unei analize interne.

„Noi avem o analiză a noastră, a federației, și în ultimii cinci ani numărul de cadre încadrate în instituțiile medicale scade de la an, la an. Ce ține de anul 2023, putem spune că o insuficiență este atât la medici cât și la asistenții medicali. La medici avem o lipsă de aproape 2000 de specialiști, mai exact 1977, iar la asistenți medicali avem insuficiență de cadre de aproape 3000 de persoane. Cifra nu este chiar atât de mare, ținând cont de faptul că mulți dintre ei lucrează mai mult decât o normă de salariu. Respectiv, dacă ar lucra doar pe un salariu, aceste cifre ar fi mult mai mari. - Duble probabil. - Probabil duble, pentru că mulți dintre ei lucrează două norme aproape. Medicii de familie lucrează în mediul rural în special, în mai multe sate, lucrează și în centrul raional și în sate și încearcă cumva să acopere această necesitate de cadre”, a declarat Natalia Chihai.

Conform federației sindicale, Republica Moldova pierde de la an la an cadrele medicale tinere, iar cele mai multe dintre ele aleg să lucreze în România, având condiții mai bune și salarii mai mari. 

„Ca să fii medic în sat, este cu adevărat o provocare. Trebuie să accepți să mergi la această provocare.” 

Potrivit sindicatului Sănătatea, în anul 2023, circa 950 de studenți au absolvit Universitatea de Medicină, dintre care aproape 600 erau moldoveni. Doar 20 la sută s-au angajat în Republica Moldova. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae 

Reforma anticorupție a intrat în Mercur Retrograd, iar după ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate a devenit clar că președinta nu doar a scos mănușile albe, dar le-a și aruncat Procuraturii Anticorupție. Urmează duelul!
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Așa cum ne așteptam din start, gazul rusesc revine în Transnistria. Grinch și-a făcut treaba băgând frigul, întunericul și spaima în locuitorii din stânga Nistrului, iar acum, cu pompă, anunță ajutor umanitar pentru salvarea regiunii de dezastrul pe care tot el l-a produs. Haideți să vorbim verde-n ochi despre pagubele politice după noul raid energetic al Rusiei în Moldova.
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Grinch de la Moscova, morocănosul care fură Crăciunul moldovenilor
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Salariile mizerabile ale profesorilor vs. pensiile obraznice ale judecătorilor Curții Constituționale
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Gazul otrăvit al Rusiei. Cum Moldova a ajuns din nou în capcana Gazprom?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Cine este Călin Georgescu? Terapia cu șoc de la alegerile prezidențiale din România
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: 1000 de zile de război. Ucraina rezistă contra ursului turbat, înnebunit după miros de sânge
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Epopeea reformelor de la Procuratura Anticorupție. De la DNA, la covata spartă?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Antieroii campaniei electorale. Cine sunt cei care incită la ură și dezbinare în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Referendum salvat la limită de diasporă. Alegerile au fost influențate de corupție, îngâmfare și lene
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: UE sau russkii mir? Să avem grijă ce alegem la referendumul din 20 octombrie
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Apostolii minciunii și războiului. Cum unii preoți au devenit propagandiști cu crucea în mână
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Pensii de lux în UE vs. sărăcia pensionarilor din Republica Moldova și Rusia
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Putin, Lavrov, Peskov și viața de lux a copiilor lor în Europa
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: De ce hoții din Moldova se tem de UE și se opun procesului de integrare al țării noastre?
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi: Unde sunt banii de la UE? Cum au fost cheltuiți 2,2 miliarde de euro în Moldova
Verde-n ochi
Verde-n ochi
Verde-n ochi cu Mariana Rață: Zero bani din Rusia vs. 2,2 miliarde de euro de la UE! Întrebarea de care se teme Putin

/VIDEO/ Verde-n ochi: PA și PCCOCS vor fi lichidate? Urmează duelul! Reforma anticorupție e în mercur retrograd
/VIDEO/ Verde-n ochi: PA și PCCOCS vor fi lichidate? Urmează duelul! Reforma anticorupție e în mercur retrograd
/PROMO/ Secretul banilor: Cât de scumpe sunt RCA și CASCO? Explicația șefului unei companii de asigurări auto Vladimir Știrbu
/PROMO/ Secretul banilor: Cât de scumpe sunt RCA și CASCO? Explicația șefului unei companii de asigurări auto Vladimir Știrbu
Copila de 14 ani, dispărută acum o lună, a fost găsită! Starea adolescentei
Copila de 14 ani, dispărută acum o lună, a fost găsită! Starea adolescentei
/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro
/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro
/VIDEO/ Primele imagini de la aniversarea lui Nicolae Botgros! Petru Lucinschi și Sergiu Prodan, printre invitați
/VIDEO/ Primele imagini de la aniversarea lui Nicolae Botgros! Petru Lucinschi și Sergiu Prodan, printre invitați

/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro

missing
25 ianuarie 2025, ora 22:10

Criza energetică, generată de războiul din Ucraina, a deschis poarta către investiții în domeniul producerii energiei regenerabile și a scos sectorul din conul de umbră. În ultimii ani, milioane de euro au fost investite în parcuri fotovoltaice de capacitate mare, pe tot teritoriul țării. Și nu doar. Sute de oameni de rând au montat panouri pe locuințe, pentru a beneficia de energie din soare. Unul dintre cele mai recente proiecte de acest fel - un parc de circa un milion de euro - a prins viață lângă orașul Anenii Noi. În cele mai bune zile, cele de vară, când e mult soare, pot genera un venit de circa 2 mii de euro.

„Capacitatea parcului este de 2,15 megawați. La moment, azi când filmăm, în 15 ianuarie, producem circa 80 de procente, aproape 2 megawați acum se produce, deoarece e ger și e soare. - Și sunt condițiile cele mai bune, teoretic. - Da, da, da, practic sunt cele mai bune, dar ele nu sunt orientate pentru soare de iarnă și de-asta sunt mai culcate un pic. Adică producerea nu o să fie 100 de procente, oricum o să fie în jur de 80”, ne-a spus antreprenorul Sergiu Postică.

Pentru că afacerea cu panouri a costat circa un milion de euro, soluția a fost un împrumut bancar. 

„Ca să investești în așa ceva, probabil trebuie să fii entuziast și cumva axat pe regenerabile, să-ți placă chestia asta. Apoi, când ajungi la un calcul al costurilor, să nu asculți foarte mult cei care declară că poți să-l gajezi pe toți, să-ți iei un credit performant sau ceva. În general, dacă investești în Republica Moldova, e foarte bine ca să mai ai ceva în spate, să ai o afacere ceva în spate pe care poți să te bazezi și pe care eventual banca poate să-ți o ia în calcul, ca dacă nu-ți merge afacerea cu parcul fotovoltaic, e să ai de unde să-și recupereze investiția. 

La așa mărime și așa parc, cum am făcut noi, de 2,15 MW, ai nevoie de o sumă foarte frumoasă, cu șase zerouri, hai să spunem așa. Dacă nu era banca, practic nu era posibil de făcut această investiție. În cazul nostru a fost bine că în spate mai avem o afaceri, pe care am gajat-o integral, banca ne-a dat bani, dar e garantată din două surse. Adică noi achităm creditul de aici, dar din caz că ceva nu merge bine în domeniul ăsta, ei mai au de unde să ne mai iași de altă parte”.

Pe parcurs, s-a convins că legislația arată foarte bine pe hârtie, pe când în realitate nu e chiar așa. 

„Impedimentul principal pe care îl văd eu astăzi este blocarea, practic, a puterii de generare prin avize mari care nu se realizează în Moldova. Deci avem o capacitate care distribuitorul de rețea și operatorul de rețea le-au dat la toți, dar care în realitate nu se realizează. Deci alți, posibil, producători și investitori în domeniul ăsta nu pot să realizeze asemenea proiecte, deoarece au refuz. Premiera Energii Moldoelectrica îți da refuz, precum că nu este loc în linie. 

Dar dacă analizăm situația de azi, când Republica Moldova are o mare salvare de la regenerabile, să fost cumva chestiunea asta rezolvată din timp, noi azi puteam să nu dăm 10%, dar să dăm 20% în rețea, care vă dați seama cât costă și ce înseamnă pentru Moldova azi când e situația asta de criză”.

Panourile fotovoltaice pe care le-a folosit la construcția acestui parc au fost aduse din Asia. Mulți ar spune că nu sunt de cea mai bună calitate, concluzie cu care nu este de acord. 

„Parcurile fotovoltaice se fac în Moldova integral din produse noi, din utilaj nou. Toate panourile fotovoltaice care se montează în Republica Moldova sunt din China. Deci asta nu trebuie să ne sperie. China este lider mondial la panouri fotovoltaice. Un lucru la care trebuie să atragi atenția, deci să nu luați prima dată panourile fotovoltaice și apoi să vă duceți la bancă. Deci în cazul meu, eu când m-am dus la bancă, banca mi-a dat o listă și mi-a spus, uite, trebuie să aduci de anumiți producători, deoarece ceilalți producători nu au un certificat european. Deci asta e un punct la care trebuie să atragi atenția. 

Invertoarele toate, iarăși sunt chineze, practic de pe piață. Un sistem fotovoltaic constă din ce? Deci captează energia solară în curent continuu, DC, se duce, multe panouri de astea sunt unite la un invertor unde ele se transformă în curent alternativ AC, de 400 de volți. Apoi curentul ăsta alternativ pleacă într-o stație de transformare. În cazul nostru, noi suntem uniți în 35 de mii de volți, ceea ce a fost niște costuri suplimentare pentru noi, dar marea majoritate a producătorilor vor avea transformatoare de 10 mii de volți, pe care îi dau în rețea”.

Pentru curentul vândut în rețea primește 1,5 lei pe kilowatt oră, fiind cel mai mic preț de pe piață. Consideră că este unul modest, dar înțelege că, în condiții de criză în țară, este o soluție pentru a evita noi majorări. 

„Acum, live, avem 2 megawatts, deci producem aproximativ la 90%, deci se produce aproape maxim. Pe azi am generat, deci parcul a generat 330 de euro, până la ora 11, pe zi ar trebui să fie, într-o zi de iarnă, în jur de 700 euro. - Dar vara? -Vara, 1.500 - 2000, probabil. Deci cam asta ar fi suma produsă de panouri. Ca investiție, am făcut un calcul, deci atunci când suma este mai mică de 600 de euro, ca investiție, noi suntem în minus acum. Adică, când vine rata de achitare a creditul la bancă, nouă nu ne ajunge, trebuie să luăm de undeva. Dacă depășim 600, deja e ok”.

Pe lângă investiția în panouri și invertoare, a fost nevoie să instaleze și o stație de transformare, cu echipamente scumpe, cu ajutorul cărora energia produsă este livrată în rețeaua publică.

„Deci, panourile dau o energie de 48V, apoi invertorul o face în 400V, fiecare invertor de pe rând. Vine aici în stație de transformare, aici, din 400V, se transformă deja în 35.000V, acești 35.000V se duc la rețea, da, corect. Deci, noi cu invertoare Huawey lucrăm, avem aplicația producătorului, deci parca nenei noi, 2,15MW, la moment generăm 2MW, arată că se duce și în casă, și în rețea, dar noi, în realitate, dăm doar în rețea, și, în plus, îți pui prețul care e de kilowatt și ți-ai zis de prețul cât veniți a adus parcul astăzi. 

- Da, vezi, de exemplu, el face și o statistică, ieri, cât a produs. - Da, deci, azi avem până la moment 5MW am dat, ieri, dacă țineți minte, a fost, acum, iată, curba arată că e tot bine, a fost soare, ieri a fost, gata, dacă vă uitați, jumătatea de zi nu a fost soare, apoi s-a ridicat. Deci, pe toată ziua a dat ca până azi, la ora asta. Deci, ieri, de tot, am generat 4. Ieri ne-am dus în minus, azi ne ducem în plus. Mâine, iarăși, nu iese soare, iarăși în minus.

Deci, aici, de panou montat, trebuie să-ți genereze pe an 1.200-1.300 de kilowatts. Deci, ca să facem un calcul, acum, repede, noi avem 2 între 15 megawatts. Asta merge 2 între 15 și, nu, unul îl ștergem. Uite așa, avem kilowatts-ii. Deci, trebuie să înmulțim pe an la 1.200-1.300. Punem 1.200, 1.200, noi, pe an, trebuie să generăm 2 între 5 milioane de kilowatts. Înmulțim la prețul de 1.50 leu, noi, pe an, trebuie să avem venit sub 4 milioane. - Lei? - Lei, da. Și îl împărțim la 1.900 între 5. 200.000 de euro trebuie să-l avem pe an. În situații normale, când avem cui o vinde. Și, pentru cineva care le pare că parcul fotovoltaic e jucărie, deci, un 2 megawatts, asta e consumul la, nu știu, un sat, probabil, din Moldova. Se generează foarte mult. Iată acum noi alimentăm 10.000 de frigidere”.

Nu doar oamenii de afaceri s-au aventurat în domeniul energiei regenerabile, ci și oamenii cu venituri mai modeste. Este și cazul lui Boris Grama, agronom de profesie, din satul Hîrtopul Mic, raionul Criuleni. Ce-i drept, e printre primii care au experimentat acest gen de obținere a energiei. 

„În 2012 eu am fost la expoziție și acolo am văzut ghișeul unde era arătată folosirea panourilor solare pentru a produce energie electrică. M-am interesat, am vorbit acolo, pe urmă am fost cu soția și am făcut contract cu dumnealor. Ei ne-au ajutat, au luat o parte de cheltuieli, au găsit investitori, noi am plătit a treia parte. Și am instalat. La 6 decembrie 2012 deja aveam lumină în timpul zilei fără plată. Dar de la 21 ianuarie, ca azi se împlinesc 12 ani, a fost dat în exploatare sistemul și a fost dat actul de garanție pe 25 de ani.

12 ani în urmă costa în total 4500 de euro, noi am plătit a treia parte. - Ce putere aveți instalată? - Puterea e de 3 kW, acum avem a patra așezată alături. - Încă un kW? - Da. Încă un kw este. - 4 kw vă ajung pentru consum? - Da, un kw este aparte instalat. În caz că se întrerupe lumina, noi avem lumină proprie autonomă, la acumulatoare. Eu am iubit să folosesc realizările științei și tehnicii întotdeauna. Eu în fiecare an, de două ori pe an mă duc la expoziții. Primăvara și toamna, câteodata și iarna mă duc la expozițiile industriale. Lucruri foarte interesante, deoarece oamenii care fac aceste realizări, ei își dau totul ca să facă acest lucru”, a menționat pensionarul Boris Grama.

Fiind o tehnologie nouă pentru Republica Moldova, acum 12 ani nu exista o bază legislativă prin care micii producători să fie achitați pentru livrarea de energie în rețea. Până să apară cadrul legal, bărbatul a oferit energie fără să fie remunerat.

„A fost situația că Guvernul a înaintat la Parlament proiectul de lege, dar timp de 6 ani nu a fost hotărâtă această lege și din cauza aceasta, și din cauza la aceasta noi nu am putut primi nimic. Ziua lumina era fără plată, dar ceea ce dădeam surplus în rețea, nu ni s-a plătit. Însă, cu răbdare, am așteptat. Avem gratis și realizăm totodată surplusul”.

Exemplul său a fost preluat și de alți săteni. 

„Mai sunt doi oameni. - Ei tot au venit la dvs. au văzut? - Da, bineînțeles că, se văd lucrurile astea și au mai fost de la televiziune și s-au mai arătat lucrurile acestea. Este un lucru nou, care greu intră în viață, însă, acum am înțeles că Republica tinde la 30% de energie regenerabilă. Asta trebuia să fie cu 30 de ani în urmă, deoarece Republica nu are surse proprii de producție. 

Dar a fost la noi un cunoscut din America, din Texas, și el a spus că noi avem 285 de zile în an când este zi cu soare și am putea produce mai multă energie, dar noi nu folosim. În Texas la ei sunt 90% pe energie solară, acolo 312 zile în an e zi cu soare. Au întrebat tare mulți, cu invidie, care ne-au salutat, dar noi am făcut ceea ce trebuia să facem. Ne-au plăcut lucurile noi și asta ne-a făcut să avem”.

Pensionarul nu se limitează doar la a avea lumină gratis de la soare. Încălzește locuința și apa din gospodărie tot cu ajutorul energiei electrice, ceea ce îi oferă o autonomie completă. 

„Să ne arătați și nouă cum funcționează sistemul. Văd că v-ați pus și un încălzitor pentru apă. - Da, da. Timp de 8 luni din an el lucrează. Dar acum am deconectat ca să nu înghețe. Iată aceasta este telecomanda la încălzire. Acuma nu-l folosim, că avem o problemă. Așa, e pornit peste tot aici, în toate camerele, În casă avem unde în două camere se încălzește. - Electric încălziți? - Da,da. Până nu demult a lucrat. 

- Ați calculat câți bani ați reușit să salvați de când aveți panourile? - Da. 1500 de euro cam. Lucrul acesta ne costă 14 mii, încălzirea. Dar asta am făcut încă în 2009. Instalarea lui ne-a costat 14 mii. - Și lunar cât ați fi cheltuit dacă era să fie gaz? - Ei, nici nu vorbim. E mare diferența. Nici nu am calculat. Dar e econom. Termoregulatorul e pe asă la 20 de grade și el menține. Când e 20 de grade se oprește, când scade se ridică.

- Acuma ele produc mai puțin, da? - Da, în timpul acesta cât e înorată vremea, mai puțin. Însă, totuși, produc. Necesarul de lumină îl acoperă absolut. - Echipamentele astea toate sunt instalate de 12 ani? - Da, da. - Văd că ele sunt în franceză, firma era franțuzească? - Da, da. - E invertorul pentru consumul dvs., da? - Da. El produce de la contor, contorul calculează ceea ce noi cheltuim. Restul se duce în rețea. Am spus, o dată dai un ban, dar în schimb, pe urmă ești liber de a plăti. - Deci merită o asemenea investiție? - Bineînțeles, bineînțeles. Asta ca orișice lucru înaintaș, realizările științei și tehnicii trebuie folosite în toate domeniile. - Felicitări pentru curaj. - Mulțumim!”

Potrivit datelor Ministerului Energiei, la finalul anului trecut, centralele fotovoltaice reprezentau aproximativ 70 la sută din totalul energiei regenerabile produse în țară, care a însumat în jurul a 580 de MW. În Republica Moldova sunt aproximativ 6.300 de producători de energie din panouri solare. Dintre aceștia circa 4.700 sunt persoane fizice. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan

Cutie Neagră PLUS cu vicepremierul pentru Reintegrarea Republicii Moldova, Oleg Serebrian
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Republica Moldova a fost vizitată, în secret, de mai mulți miliardari ruși în 2023. Unii dintre ei se regăsesc pe lista de sancțiuni a Ucrainei, pentru suspiciuni că ar finanța armata rusă. Alții au fost declarați indezirabili în state membre UE pentru aceleași motive. La Chișinău i-a adus un scop comun - obținerea cetățeniei moldovenești. După închiderea programului cetățenie prin investiții, în Moldova s-a dezvoltat o piața neagră de servicii de facilitare a obținerii cetățeniei. Afacerea se bazează pe falsificarea certificatelor de naștere. În calitate de părinți ai oligarhilor ruși sunt persoane decedate, în fragedă copilărie, încă acum 75 de ani. Cutia Neagră PLUS a identificat printre beneficiarii schemei și un businessman rus, care s-a ocupat de administrarea banilor oligarhului Roman Abramovici.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Comisia Pre-vetting a ajuns pe final de mandat. Despre cele mai importante provocări și scandaluri legate de procesul de evaluare a candidaților și de membrii Comisiei. Invitați: Herman von Hebel și Nadejda Hriptievschi.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce trenează schimbările în justiție? Cum a ajuns reforma anticorupție un eșec? De ce durează atât de mult curățenia în sistem? Aflăm răspunsurile de la ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a intrat în posesia mai multor ore de înregistrări audio ale discuțiilor purtate de Veaceslav Platon cu Ilan Șor, doi prieteni buni în acea perioadă. Discuțiile ne-au ajutat să reconstruim, piesă cu piesă, întregul puzzle al celei mai mari crime financiare din istoria Republicii Moldova - „Furtul miliardului”.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Vettingul este cea mai discutată reformă din domeniul Justiției. Urmează noi demisii la Curțile de apel Bălți, Cahul și Comrat? Câți judecători de la Curtea de Apel Chișinău vor promova testul de integritate? Cine și cum influențează procesul de evaluare a magistraților? Cum se simte vettingul pe interior, dar și care este impactul acestuia asupra întregului sistem, discutăm la Cutia Neagră PLUS. Invitați: vicepreședintele Comisiei Vetting Andrei Bivol și judecătorul Dumitru Racoviță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Candidatul la funcția de președinte Alexadr Stoianoglo și-a petrecut, anul acesta, Crăciunul pe stil vechi în prestigioasa stațiune balneară cehă, Karlovy Vary. Stoianoglo și soția sa Țvetana Curdova au mers acolo însoțiți de prieteni de familie. Cel care a plătit hotelul pentru toți este un moldovean cu afaceri în România, care în utimii doi ani a sponsorizat cu milioane de lei diverse proiecte sociale promovate de Șor. Sponsorul lui Șor l-a însoțit pe Stoianoglo în această vacanță.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendum a determinat Kremlinul să își mobilizeze toate resursele din R. Moldova. În lupta pentru fotoliul de șef al statului, dar și pentru compromiterea referendumului, au fost aruncate chiar și cele mai „sfinte” resurse - preoții. Cutia Neagră PLUS a aflat că în campania de colectare a semnăturilor pentru candidata Victoria Furtună, susținută de gruparea criminală Șor, au fost implicați activ și câțiva preoți din nordul republicii. Fețele bisericești au adunat semnături de la oameni din sate sub pretexte false. Aceiași preoți, cu câteva săptămâni mai devreme, au fost în pelerinaj la Moscova de unde s-ar fi întors cu instrucțiuni și carduri bancare MIR.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Afaceri profitabile în UE și cetățenie europeană. Ce secrete ascunde în familie candidatul pro-rus Vasile Tarlev? Ce nu a spus Natalia Morari despre investiția sa în Bitcoin? Din ce surse financiare trăiește și cine stă în spatele Victoriei Furtună? Aflați în noua investigație de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Unsprezece candidați s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Cei mai mulți dintre ei nu sunt noi în politică. Au deținut anterior funcții publice în Guvern sau au fost aleși locali. Și-au schimbat viziunile politice în funcție de context. Au făcut promisiuni electorale, dar nu le-au respectat. S-au jurat că nu vor face anumite lucruri, dar și-au încălcat cuvântul. Cutia Neagră PLUS a urmărit cum și-au schimbat în timp retorica unii actuali candidații la funcția de șef al statului și vă spunem despre ei în noua investigație.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Procurorul general, Ion Munteanu, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS cu Mariana Rață.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Găgăuziyaland, proiectul electoral al lui Ilan Șor, are un sponsor misterios din echipa fugarului Gheorghe Cavcaliuc. Parcul de distracții a fost deschis în ajunul campaniei pentru alegerile prezidențiale. Inaugurarea a avut loc în lipsa autorizației de funcționare și în pofida încălcărilor admise la construcție.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Emisiunea Cutia Neagră PLUS se întoarce cu un NOU SEZON de investigații. În fiecare duminică - demascăm hoții și analizăm minuțios fărădelegile. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS a realizat investigații despre promisiuni electorale false făcute de Șor, în spatele cărora se ascundeau scheme de spălarea a banilor. Investigații despre riscurile de Securitate pentru R. Moldova ascunse în activitatea unei companii de taxi, sau în predicile bisericești ale unor clerici din Mitropolia Moldovei, despre problemele din justiție și cele legate de vetting, despre ilegalități si hoții care se întâmplă chiar astăzi în R. Moldova și încă ar putea fi oprite. Ce s-a întâmplat după apariția acestora, dar și cum reacționează autoritățile atunci când presa de investigații le semnalează ilegalități?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Directorul Agenției Proprietăți Publice, Roman Cojuhari, este invitatul de astăzi al emisiunii Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun magistrat nu a ajuns la închisoare. Reporterul de la Cutia Neagră PLUS a analizat cele mai răsunătoare dosare pornite pe numele magistraților și vă spune care este soarta lor.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Este unul dintre cei mai vizibili și vocali bloggeri pro-Kremlin din Moldova. A servit tuturor oligarhilor apropiați puterii, iar acum promovează activ agenda lui Ilan Șor. În ultimii ani, Gabriel Călin a făcut mai multe achiziții importante. Ce îl leagă pe Gabriel Călin de interesele Kremlinului și ce bunuri și-a procurat, aflați de la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS: Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman

/VIDEO/ Verde-n ochi: PA și PCCOCS vor fi lichidate? Urmează duelul! Reforma anticorupție e în mercur retrograd
/VIDEO/ Verde-n ochi: PA și PCCOCS vor fi lichidate? Urmează duelul! Reforma anticorupție e în mercur retrograd
/PROMO/ Secretul banilor: Cât de scumpe sunt RCA și CASCO? Explicația șefului unei companii de asigurări auto Vladimir Știrbu
/PROMO/ Secretul banilor: Cât de scumpe sunt RCA și CASCO? Explicația șefului unei companii de asigurări auto Vladimir Știrbu
/VIDEO/ A greșit sau nu Chișinăul, lăsându-l pe Krasnoselski să plece la Moscova? Serebrian: „Unii parteneri au apreciat”
/VIDEO/ A greșit sau nu Chișinăul, lăsându-l pe Krasnoselski să plece la Moscova? Serebrian: „Unii parteneri au apreciat”
/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro
/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1064: Schema lui Șor, alerta UE, 100 de zile și ucigaș tăcut. Trump îl avertizează pe Putin
/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1064: Schema lui Șor, alerta UE, 100 de zile și ucigaș tăcut. Trump îl avertizează pe Putin

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramTiktok

© 2025 TV8.md. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.