Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.
Investigațiile anului 2024. Analizăm provocările jurnaliștilor și (in)acțiunile autorităților astăzi la Cutia Neagră PLUS. Invitate: Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă și Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice.



Protest tăcut în fața Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Judecătoarea Marina Rusu susține că, după revenirea la muncă cu program redus, pentru a-și putea alăpta copiii mici, continuă să aibă un volum mare de dosare, deși este remunerată pentru patru ore pe zi. În replică, reprezentanții CSM resping acuzațiile și precizează că, potrivit datelor instituției, Marina Rusu are în prezent aproximativ 17% din volumul de muncă al unui judecător cu normă completă din aceeași instanță.
„Sunt mamă a șapte copii. Cinci dintre ei sunt minori. Doi sunt încă alăptați la sân, iar cea mai mică fetiță nu are încă doi ani. Din acest motiv am decis să revin la muncă cu program redus (...) În realitate însă, zi de zi, lucrurile stau altfel. Mi se repartizează același volum de muncă precum colegilor cu program complet de opt ore și salariu integral. Da așa este realitatea mea - sunt achitată cu jumătate de salariu, dar profesez volumul deplin de dosare - 100% ca și judecătorii care primesc salariu complet”, a scris Marina Rusu pe Facebook.
„Au fost zile în care am rămas la serviciu până la ora nouă sau zece seara, pentru a examina dosare și a motiva soluții în mod responsabil”, a adăugat aceasta.
Într-o reacție oficială, CSM declară că respectă dreptul fiecărui judecător la condiții de muncă adaptate situațiilor familiale și de sănătate, însă afirmă că, în cazul Marinei Rusu, datele arată o situație diferită față de cea descrisă public:
„În temeiul Ordinului președintelui Judecătoriei Chișinău la reîncadrarea în funcție acesteia din 03.11.2025 i s-a micșorat ziua de muncă la 44% până la 31.01.2027, iar începând cu 01.02.2027 la 50% până în anul 2034. La moment acest judecător are în procedură 121 de cereri repartizate, cu statut de dosar în procedură 68 de dosare. Media pentru 100% de cauze pentru judecătorii Judecătoriei sediul Centru, mun. Chișinău constituie 600-700 de cereri repartizate, dintre care 400-500 de dosare în procedură. Prin urmare, la moment, doamna judecător are în gestiune circa 17%, din sarcina de lucru a unui judecător din instanța din care vine, ce este mai puțin de 44%”.
Totuși, CSM recunoaște că volumul excesiv de muncă reprezintă o problemă reală și persistentă în sistemul judecătoresc, în special în anumite instanțe, unde supraîncărcarea a căpătat un caracter structural:
„Suprasolicitarea este determinată, în principal, de distribuția inegală a cauzelor, existând instanțe în care judecătorii gestionează peste 2.000 de dosare la nivelul instanțelor superioare și aproximativ 1.300 de dosare la nivelul instanțelor de fond, în timp ce în alte instanțe, media este semnificativ mai redusă, de aproximativ 400-500 de dosare. Această disproporție este generată, în mare parte, de numărul ridicat al funcțiilor vacante din anumite instanțe judecătorești”.
CSM mai precizează că actualul Regulament privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor nu mai răspunde pe deplin realităților din sistem, fiind insuficient adaptat atât contextului deficitului de personal, cât și necesității de a integra mecanisme care să reflecte situațiile de muncă în regim parțial.
În acest sens, Consiliul anunță elaborarea unui set de amendamente care vizează, pentru prima dată, introducerea unor reglementări clare privind ajustarea sarcinii de muncă pentru judecătorii care activează cu program redus, inclusiv pentru părinții cu copii de vârstă fragedă, judecătoarele aflate în perioada de alăptare, părinții copiilor cu dizabilități sau judecătorii care asigură îngrijirea unor membri ai familiei cu probleme grave de sănătate.
Potrivit CSM, proiectul de modificare a regulamentului urmează să fie discutat cu corpul judecătoresc și supus consultărilor publice, inclusiv cu reprezentanți ai societății civile și cu parteneri de dezvoltare specializați în domeniul drepturilor copilului și al egalității de gen, astfel încât soluțiile adoptate să fie aplicabile și sustenabile la nivelul întregului sistem judecătoresc.
Protest tăcut și scandal la discuții
De dimineață, Marina Rusu a venit cu unul dintre copii în fața sediului CSM. La manifestație participă și fosta judecătoare și candidată la prezidențiale, Victoria Sanduța, avocatul și membrul Partidului „Moldova Mare”, Igor Hlopețchi, dar și avocata și controversata autoare a unui canal de Telegram, Fulga Grabovschi.
Protestatarii au fost invitați în clădirea CSM, pentru discuții cu membrii Consiliului. Acestea însă s-au lăsat cu scandal. În timp ce președintele CSM, Sergiu Caraman, explica că modificările la regulament nu pot fi făcute peste noapte, Victoria Sanduța l-a acuzat că ar executa comenzi politice.
Pe 26 decembrie, la CSM vor avea loc noi consultări la acest subiect, urmând ca pe 30 decembrie să fie propusă modificarea Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor.
Cine este Marina Rusu
Marina Rusu este judecător din februarie 2012. Inițial, a fost numită pentru un mandat de cinci ani la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia. Ulterior, din mai 2017, a fost reconfirmată în funcție, urmând să activeze până la atingerea limitei de vârstă.
În ianuarie 2023, judecătoarea nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii comisiei au motivat decizia prin lipsa unor informații suficiente și clare despre veniturile și bunurile familiei sale din perioada 2014–2016, menționând că nu a putut verifica dacă acestea aveau o proveniență legală.
Marina Rusu a explicat atunci că, în acea perioadă, se afla în concediu pentru îngrijirea copilului și că veniturile familiei proveneau din indemnizațiile legale de maternitate și din salariul fostului soț. Judecătoarea a mai declarat că aceste explicații au fost susținute cu documente.
Pe 29 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a decis ca Marina Rusu să fie supusă unei reevaluări de către Comisia Pre-Vetting. Magistrata nu a promovat nici evaluarea repetată, de această dată pe motiv că nu ar întruni criteriul de integritate etică. Marina Rusu a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, însă demersul i-a fost respins.

