16 martie 2024, ora 22:38

Datele arată că în prezent sunt aproape 4 mii de companii, fondate cu bani din afară. Estimat în procente, ponderea lor trece ușor de 6 procente din totalul întreprinderilor din țară. De altfel, acesta este cel mai mic număr de până acum. Și, în timp ce sute de întreprinderi străine se închid, altele continuă să facă profituri de milioane de dolari. Este și exemplul companiilor de IT, care au parte de mai multe beneficii fiscale. Compania moldo-britanică despre care vă povestim mai jos și-a început activitatea în anul 2009, într-un subsol și cu patru angajați. Peste ani distanță, este una dintre cele mai cotate companii din acest domeniu, dezvoltând aplicații sofisticate inclusiv pentru autoritățile statului și oferind locuri de muncă pentru 500 de oameni. Și salariile oferite aici sunt de invidiat. O leafă lunară medie constituie 30 de mii de lei. 

„Ne-am lansat în anul 2009, îmi aduc aminte foarte bine că eram vreo 4 persoane într-un subsol aici în Chișinău și uite că acum, în 2024, am ajuns să avem o locație și un birou în centrul Chișinăului, cu peste 500 de angajați”, a spus directorul de centru al companiei IT, Petru Hareu.

Compania, condusă de Petru Haheu, nu a ales întâmplător Republica Moldova pentru investiții.

„De ce Moldova? Istoria e foarte frumoasă, suntem o companie moldo-britanică. Undeva prin anii 2000, Vlad Nanu cofondatorul a emigrat din Republica Moldova având cunoștințe în domeniul tehnologiei informației și activând în companii destul de prezente încă de atunci aici la Chișinău. Dumnealui a plecat în Statele Unite, a activat acolo o perioadă după care s-a relocat în Marea Britanie. Fiind acolo a hotărât să deschidă o afacere și să revină acasă întrucât de aici a pornit, aici s-a realizat și am primit cunoștințele necesare pentru a căpăta experiența asta internațională. Așa a gândit să revină înapoi în Republica Moldova, nu fizic, dar cu ceva investiții”.

Pe lângă Republica Moldova, întreprinderea are activități și în alte țări, având, în total, peste 900 de angajați. Totuși, cea mai mare filială rămâne a fi cea din Chișinău.

„Am început aici în 2009, după care peste vreo patru ani ne-am deschis un centru în România, la Timișoara. A fost o decizie destul de bună, datorită faptului că Timișoara este recunoscută pentru universitățile tehnice de acolo și foarte mulți studenți din Republica Moldova merg și studiază acolo. Apoi am mers în Ucraina, apoi în București și în Bulgaria, în Sofia”.

Din spusele directorului, compania urmărește nu doar să obțină profituri de milioane. Este interesată și să întoarcă statului lucrurile bune pe care le-a primit, prin investiții în infrastructură, în educație și perfecționarea oamenilor.

„Să crească și Republica Moldova, economia Republicii Moldova, să investim aici, să creăm oportunități pentru talentele care se află aici, în Republica Moldova, ca să nu emigreze în alte locații. Vrem să creăm condiții de muncă și în așa fel, poate o să stimulăm și alte companii să parcurgă către standarde mai înalte de creare a locurilor de muncă, a joburilor, aici în Republica Moldova. Respectiv, asta va face ca angajații să rămână, să investească în viitorul lor și al familiilor lor, aici, în Republica Moldova. Ne-am implicat și în proiecte pe partea de CSR, mai avem un proiect destul de amplu prin care am renovat la Universitatea Tehnică a Moldovei unul dintre cele mai mari auditorii de studiu, proiectul a fost finalizat cu succes în anul 2021, după pandemie. Am făcut asta pentru ca, tinerele talente care vor să urmeze o carieră în domeniul tehnologiilor informaționale, să poată studia într-un mediu european, la standarde destul de înalte”.

În Republica Moldova, regimul fiscal pentru companiile IT este unul deosebit, directorul companiei l-a catalogat ca fiind unul rar, dacă nu chiar unic la nivel mondial, acest lucru fiind foarte atractiv pentru actualii și potențialii investitori. 

„Fiind implicat mai mult în partea operațională a business-ului, desigur că te confrunți zi de zi cu careva „problemuțe”, să le zicem așa. Dar în Republica Moldova s-au petrecut schimbări esențiale, în ceea ce ține de domeniul tehnologiilor informaționale, și aici mă refer la cadrul legislativ și fiscal. Un know-how și un proiect destul de bine gândit, a fost crearea parcurilor tehnologiilor informaționale „Moldova Inovation Tehnology Park”, care creează un mediu legislativ destul de prielnic pentru investitori, e destul de simplu de operat aici în Republica Moldova”.

Aceste scutiri financiare au dus la dezvoltarea sectorului, având o creștere uimitoare. 

„Companiile IT, în regimul de IT parc, plătesc o taxă foarte simbolică, prin comparație cu ce oferă regiunea sau chiar continentul. În regimul general, companiile din Republica Moldova nu plătesc impozitul pe venit decât la distribuirea dividendelor, asta este o raritate”, a spus ministrul Economiei și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

„IT-ul este sectorul care contează foarte mult, din perspectiva salariilor oferite”, a declarat directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan. 

Conform Biroului Național de Statistică, cele mai mari salarii sunt oferite angajaților din domeniul IT, constituind aproape 30 de lei. Atenție, însă. Sunt datele pentru anul 2022, altele încă nu sunt disponibile. Reieșind din nivelul ridicat al inflației, putem presupune că în prezent lefurile sunt ceva mai mari. 

„Informația care este publică și o pot spune este că, salariu mediu pentru un inginer sau o persoană implicată în dezvoltarea soluțiilor software, ajunge la peste treizeci de mii de lei. Deci vorbim de salariul mediu. Deja în dependență de ce roluri sunt, de project architect, management etc, salariile pot fi mult mai mari. Dar în același timp trebuie să înțelegem și faptul că este o competiție internațională. Deci nu suntem în competiție doar aici local, oamenii pot să activeze acum și remote, de la distanță, deci tu poți să fii angajat pentru o companie din Statele Unite, din Australia, și să activezi aici în Republica Moldova. Cumva, trebuie să menținem talentele să activeze aici, pentru Republica Moldova, de aceea trebuie să fim competitivi și în domeniul salariilor”, spune Petru Hareu.

Pe lângă salarii atractive, angajații au parte și de condiții mai confortabile de muncă. Unii preferă jocurile video, alții - tenisul de masă.

„Suntem într-o zonă de relaxare, mai exact o relaxare activă, în care angajații noștri pot să joace ping-pong după cum vedeți. Da, nu e ceva care este în orice companie, dar cumva angajații din domeniu IT sunt obișnuiți cu astfel de condiții și se bucură de ele, pentru că noi aici le asigurăm pe lângă 8 ore de muncă continuă și confortul ăsta de a avea o pauză mai activă sau mai pasivă, pentru că în afară de zona asta de ping-pong, avem săli de relaxare în care ei pot să, nu știu, să facă alt gen de sport, sau pur și simplu să se relaxeze, să savureze o cafea în liniște, dacă asta își doresc”, a menționat people partner, Anastasia Bordeianu.

O altă recompensă este posibilitatea colabora și face schimb de experiență cu echipe din alte țări.

„Chiar mă uitam că erau implicate echipe din douăzeci de țări de pe toate continentele. E interesant, pentru că asta pune anumite probleme, pune anumite chestii de depășit, așa. Cel mai important obstacol este diferența culturală. Închipuiți-vă că cineva din Moldova, spațiul ex-sovietic, colaborează cu cineva din Europa de Vest, ca de exemplu Olanda. E interesant în aspect cultural, dar totodată ne ajută să creștem, să ne dezvoltăm. Văd oamenii noștri din industria IT că deja gândesc diferit, față de lumea care lucrează doar pe local, pentru că noi avem deschidere la alt mod de gândire, la altă cultură, alte valori”, a spus portfolio director la o companie IT, Olesea Oaserele.

Chiar dacă majoritatea proiectelor sunt internaționale, clienți fiind companii din toată lumea, a existat unul elaborat pentru autoritatea electorală, de care beneficiem atunci când se anunță rezultatele alegerilor.

„Am colaborat cu Comisia Electorală și am făcut aplicația Prezența la Vot. Când te duci cu buletinul și ei te verifică, e aplicația făcută de noi”, a comunicat Olesea Oaserele.

„Vrem să creștem în continuare aici în Republica Moldova, avem un plan de dezvoltare pentru următorii cinci ani, iar în Republica Moldova vrem să ajungem la peste o mie de angajați în următorii trei, patru ani. Sigur rămânem, suntem aici în Republica Moldova și o să continuăm să investim acasă”, a declarat Petru Hareu.

 Anul trecut, cifra de afaceri obținută de rezidenții Moldova IT Park, a depășit 10 miliarde de lei, iar numărul de angajați se apropie de 19 mii de oameni. 

Un reportaj de Constantin Niculae 

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

01 iulie 2024, ora 10:00

În 7 ani, nu doar TV8, ci și întreaga industrie mass-media a trecut prin transformări. Când am pornit la drum - era anul 2017 - mai bine de jumătate din presă era sub dominația regimului Plahotniuc. Apariția TV8 a fost, pentru telespectatorii însetați de presă de calitate, o gură de aer. O voce alternativă. Continuăm să fim la fel și în prezent. Cum au fost acești 7 ani pentru presa din Moldova? Este una dintre întrebările pe care le-am adresat câtorva profesioniști media. Au apreciat faptul că acum avem mai multă libertate de exprimare, dar jurnalismul din Moldova continuă să fie marcat de o mulțime de probleme și provocări. Criza de angajați buni, o piață mică de publicitate și spațiul informațional încă neprotejat, sunt doar câteva dintre cele invocate de interlocutorii noștri. 

„Din ce am remarcat în ultimii ani, așa cum mai multe instituții de presă, independente, au reușit să se consolideze puțin, să se dezvolte, inclusiv TV8-ul, e și datorită faptului că au conținut de calitate, au reușit să facă o legătură cu auditoriul, cu publicul țintă pentru care lucrează. Au venit cu diferite inițiative mai deosebite, decât alte instituții media. Pentru că aici este concurență și trebuie să o spunem așa cum e. Pe o piață unde există concurență, fiecare instituție media trebuie să vină cu ceva „al său”. Și prin faptul că se fac în ultimul timp investigații jurnalistice de calitate, asta tot este un atu pentru acele instituții media care vor să crească auditoriul, să se dezvolte, să continue să existe pentru că, în caz contrar există mari riscuri și trebuie să o spunem, ca unele instituții să dispară de pe piață.

Nu m-aș apuca să fac prognoze acum, dacă m-ați întreba, pentru că, cu niște ani în urmă, după 2009, când eram cu toții înaripați și credeam că uite, gata, statutul presei din ne-liberă am devenit parțial liberi, se schimbă an de an, o să ajungem să fim presă liberă, vedem că lucrurile nu s-au întâmplat, deși au trecut niște ani, 15 ani. Din varii motive, factorul politic da, politicienii întotdeauna și-au dorit și cred că își vor dori și în continuare să aibă presă care să îi susțină, pentru că ei utilizează presa în scopuri electorale, este clar. În special în campanie, dar și în afara campaniei. Cei care vin la putere tot sigur că au anumite interese, cei care sunt în opoziție și țintesc spre putere, la fel, ar fi foarte fericiți să aibă cât mai multe instituții media care le-ar susține agenda și în felul ăsta ar ajunge la cât mai multă lume. Dar, presa de fapt, trebuie să lucreze pentru public.

De-a lungul anilor am putut observa și urcușuri și coborâșuri, în funcție de guvernările care se perindau. Mai specific, dacă ar fi să ne referim mai precis la ultimii șapte ani, am văzut schimbarea cu ochiul liber. Schimbările au fost determinate de mai mulți factori, inclusiv politicul, dar și criza economică și-a spus cuvântul. Și nu trebuie să uităm de progresul tehnologic. Au fost provocări, mici, mari, unele dintre ele le mai vedem și azi. Unele dintre ele sunt reclamate de către colegii noștri din breaslă, dar în același timp nu putem să spunem că nu am avut parte și de oportunități, oportunități de dezvoltare, de inovare și respectiv presa independentă, în ultimii ani a reușit să se consolideze un pic”, a spus directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.

„Ultimii 7 ani au fost cu multe provocări în fața jurnaliștilor, dar și în fața societății moldovenești în general. Și așa cum societatea a trecut printr-un proces, și mai trece încă printr-un proces complex de schimbare, așa și instituțiile media, și jurnaliștii independenți. Să ne amintim, dacă facem așa o retrospectivă, acum 7 ani, situația presei din RM era nefastă, erau probleme foarte mari care țineau de controlul politicului asupra media, care s-au amplificat în timp și au culminat cu situația care a fost în anii 2018-2019, când regimul Plahotniuc controla 80 la sută din instituțiile media din RM. Și când vorbesc de instituțiile media, am în vedere televiziunile, și portalurile, și ziarele care se editau în acel timp.

Provocările care au stat în fața jurnaliștilor din RM din această perioadă, ele în mare parte se mențin. De ce? Pentru că țara noastră nu a devenit peste noapte o țară mai bogată. Piața de publicitate nu a devenit deloc mai bogată. Noi și astăzi avem foarte puțini bani din publicitate, care ar putea veni sub formă de furnizare de publicitate și ar putea asigura independență. O altă problemă la care la noi abia s-a început să se lucreze - este protecția spațiului informațional.

Lucrurile s-au schimbat destul de mult după anul 2020-2021, când în RM au avut loc anumite reforme care au dus la deoligarhizarea presei, ca să zic așa. Or, în acest moment chiar dacă sunt persoane din domeniul politicului și grupuri de interese care controlează anumite instituții media, și lucrul ăsta se vede cu ochiul neînarmat, când privești televizorul sau citești un site, sau un ziar, dacă ele sunt sau nu afiliate politic, dacă promovează politic sau nu anumiți concurenți, candidați, politicieni în general. Totuși, există mult mai mult spațiu pentru libertatea profesiei în RM, asta o arată și rezultatele la nivel internațional. Vă reamintesc, RM este, conform datelor din 2024, pe locul 31 în indicele libertății presei conform Organizației Internaționale „Reporter fără frontiere”. În anul precedent, în general, eram pe cel mai bun loc în istorie, locul 28 - cea mai bună situație din parteneriatul estic și fostele state sovietice”, a declarat directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei.

„Dacă ne gândim la ultimii șapte ani din punct de vedere al democrației, suntem acum mai avansați în ceea ce privește accesul la informație, suntem mai avansați în ceea ce privește libertatea de a oferi critici, de a analiza critic actul politic și modul în care sunt cheltuiți banii publici și suntem cumva și mai presați de timp și de standarde, trebuie să livrăm informații pentru public, cât mai calitativ, cât mai repede, cât mai verificată și mai bine aranjată, pentru că oamenii își pierd atenția și noi trebuie să alergăm ca să le captăm această atenție.

Ne lipsește aproape tot. Chiar dacă avem libertate de expresie, avem această presiune publică, să informăm oamenii despre corupție, să informăm oamenii despre reformele care merg sau nu merg, despre injustiție, despre problemele în procuratură, despre sărăcie, despre dezinformare, despre atacurile hibride asupra Republicii Moldova, despre drumul european. Și atunci, cu toate aceste sarcini pe care noi ni le asumăm și ni le punem în față ca și jurnaliști, avem aceste probleme care sunt: lipsa acută de cadre - cred că și TV8 caută reporteri, multe alte redacții caută reporteri - lipsa de fonduri, pentru că Republica Moldova e un stat sărac, care nu are capacitatea să-și susțină jurnaliștii și să crească instituții de presă independentă și pe de altă parte, avem această presiune, de a livra cât mai mult conținut de calitate, la viteză tot mai mare. Deci, ne lipsesc forțe în primul rând.

Noi am trăit deseori aceste momente, când am văzut că suntem o putere în stat, când am văzut că politicienii reacționează în baza investigațiilor jurnalistice, când am văzut că un premier a plecat din funcție, un judecător, un procuror, un politician nu mai are acces în Parlament, pentru că au existat dezvăluiri jurnalistice. Dar nu putem să zicem că întotdeauna se ține cont de ceea ce fac reporterii de investigații, reporterii de interes public. Deci, suntem o putere a patra parțial afirmată, mai avem de lucru, ca să ne afirmăm total”, a spus directoarea și cofondatoarea Ziarul de Gardă, Alina Radu.

„Cred că jurnalismul în RM a avut un parcurs destul de benefic, inclusiv în ultimii 7 ani noi avem mai multă libertate, avem mai mult acces la informație, avem diversitate între posturile de televiziune, între platformele de pe internet etc. Ceea ce îmi pare rău, dispare treptat presa scrisă. Eu am o nostalgie, îmi place să citesc ziarul care miroase a vopsea de tipografie și acum practic au rămas două-trei ziare care le mai poți citi. Pe de altă parte, din punct de vedere comercial, cred că lucrurile s-au schimbat înspre rău, pentru că pot să vorbesc nu numai despre 7 ani, pot să vorbesc despre 20, 30 de ani. Dacă noi în 2007-2008, atunci când făceam TV7, aveam piața de publicitate de 20 de milioane de euro la 7,8,10 televiziuni, acum avem de două ori mai puțin, pentru televiziuni de două-trei ori mai mult și este greu din acest punct de vedere. 

Plus nu trebuie să neglijăm și războiul din țara vecină, pentru că noi nu avem garanții de securitate, din păcate nu suntem membrii NATO, nu avem umbrelă care să ne asigure securitatea și investitorii nu vor să vină în asemenea țări. De aici lipsa de publicitate, de aici scăderea bugetelor, deci trebuie să ne descurcăm. Trebuie să ne bucurăm că este pace, avem libertate și putem să dăm din coate să activăm în continuare. - Dvs ați venit la TV8 de doi ani mi se pare, da? - Da! - Cum v-a convins TV8, cu ce v-a convins? - Prin faptul că este o televiziune pentru oameni liberi și într-adevăr este. Nu mi-a părut rău nici o clipă în acești doi ani de activitate la TV8, nu mi-a spus nimeni niciodată să invit sau să nu invit pe cineva”, a menționat moderatorul „Новая неделя” de la TV8, Anatolie Golea.