Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat sâmbătă reacţia „slabă” a ambasadei SUA în Ucraina la atacul mortal produs cu o zi înainte în Krivoi Rog, reproşându-i în special că i-a fost „teamă” să spună că racheta care l-a provocat a venit din Rusia, informează News.ro citând agenția France Presse, notează Hotnews.
Un atac rusesc cu rachetă a ucis 19 persoane, inclusiv mai mulţi minori, într-o zonă rezidenţială şi lângă un loc de joacă pentru copii în acest oraş din centrul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale.
Ambasadoarea SUA în Ucraina, Bridget Brink, s-a declarat vineri seară „îngrozită” de acest „atac cu rachetă balistică”, fără a menţiona sursa acestuia.
„Din păcate, reacţia ambasadei americane este neplăcut de uimitoare: o ţară şi un popor atât de puternice, şi o reacţie atât de slabă”, a criticat sâmbătă Volodimir Zelenski.
„Le este chiar frică să pronunţe cuvântul ‘rusesc’ atunci când vorbesc despre racheta care a ucis copiii”, a adăugat el pe reţelele de socializare.
Zelenski: „Nu trebuie să ne fie teamă să spunem lucrurilor pe nume”
Atacul de vineri, unul dintre cele mai grave din ultimele săptămâni, a fost deosebit de şocant, nu în ultimul rând din cauza vârstei tinere a unora dintre victime. Minorii care au murit aveau vârste cuprinse între 3 şi 17 ani, potrivit lui Volodimir Zelenski.
Volodimir Zelenski a repetat o altă parte a declaraţiei ambasadoarei SUA, în care aceasta a spus că acest tip de atac este „motivul pentru care războiul trebuie să se încheie”.
Ucraina acuză Rusia că se joacă cu timpul pentru a-şi folosi avantajul pe linia frontului pentru a cuceri mai mult teritoriu.
Statele Unite au propus o încetare necondiţionată a focului de 30 de zile, care a fost acceptată de Kiev, dar nu şi de Vladimir Putin.
După negocieri separate în Arabia Saudită, preşedintele american Donald Trump a reuşit să obţină doar un acord pentru o încetare a focului în Marea Neagră şi un moratoriu asupra loviturilor asupra infrastructurii energetice.
Kievul şi Moscova se acuză zilnic reciproc de încălcarea acestui moratoriu, a cărui aplicare este de altfel foarte vagă, prin vizarea surselor de energie.
În ceea ce priveşte armistiţiul maritim, Kremlinul l-a condiţionat apoi de ridicarea sancţiunilor de către ţările occidentale, ceea ce Europa nu pare pregătită să accepte.