Președintele României a criticat tergiversarea din ultimii ani a extinderii Uniunii Europene. În discursul susținut în cadrul dezbaterii cu tema „Aceasta este Europa” din plenul Parlamentului European, liderul de la Cotroceni a menționat că extinderea familiei europene prin acceptarea de noi membri nu va face decât să consolideze Uniunea. În context, politicianul a menționat că Uniunea Europeană trebuie să îi integreze în interiorul familiei europene pe cei „care vor să fie alături de noi”, menționând în acest sens R. Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest.
„Deciziile istorice luate la Consiliul European din decembrie anul trecut cu privire la Republica Moldova și Ucraina, precum și cu privire la Bosnia și Herțegovina și Georgia, reprezintă o victorie pentru întreaga Uniune Europeană. Acest Parlament a sprijinit puternic acest obiectiv și vă mulțumesc pentru asta. România - și eu personal – l-am susținut și l-am promovat intens. Și confirmă, cred, atractivitatea Uniunii într-o perioadă foarte dificilă, îi consolidează relevanța geopolitică și creează oportunități atât pentru statele membre, cât și pentru țările candidate.
Extinderea reprezintă o parte esențială a răspunsului nostru strategic la evoluțiile geopolitice și o investiție cheie într-o pace durabilă, în stabilitate și în democrație în Vecinătatea noastră”, a declarat Iohannis.
Președintele României a vorbit și despre procesul de reformă, dar și despre îmbunătățirea „arhitecturii” Uniunii Europene.
„M-ați întrebat despre procesul decizional. Este vorba despre arhitectura Uniunii. Cum putem să o îmbunătățim? Trebuie să o îmbunătățim, pentru că dacă primim Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest, vom fi o Uniune foarte mare, iar acest proces decizional, mai ales în timp de criză - război, pandemie, criză energetică - trebuie să funcționeze corect, transparent, dar să fie și foarte rapid. Și de aceea eu cred că trebuie să lucrăm la arhitectura Uniunii.
Unele lucruri pot fi schimbate poate fără să redeschidem Tratatele, dar unele chestiuni trebuie schimbate în Tratate pentru că nu sunt perfecte. Și, pentru că avem aceste Tratate, eu sper să nu vă deranjeze că vă spun, au trecut anii, avem o Uniune diferită acum și lucrăm pentru a avea o Uniune diferită și sper să fiți de acord că lucrăm pentru o Uniune mai bună. Așadar, haideți să lucrăm în acest sens!”, a subliniat Iohannis.
Totodată, liderul de la Cotroceni s-a referit și la ultimele acțiuni ale Ungariei privind folosirea dreptului de veto. Acesta a propus în context eliminarea din procesul decizional.
„Și mai este un punct și știți la ce mă refer. Nu este acceptabil ca un Membru să își folosească dreptul de veto pentru a ne opri pe toți să-i ajutăm pe alții. Așadar dacă nu suntem încă în poziția de a generaliza votul cu majoritatea calificată, care poate arăta diferit față de cum este acum – nu mă refer la detalii - ar trebui să avem curajul să spunem „fără veto” și să îl eliminăm din procesul decizional. Este, de exemplu, un lucru concret pe care-l putem face”, a mai spus Iohannis.
În context, Iohannis a îndemnat la grăbirea integrării în UE a R. Moldova, Ucrainei și Balcanii de Vest, menționând că „tergiversarea nu îmbunătățește niciodată lucrurile”.
Politicianul a subliniat importanța acțiunii UE fondate pe unitate, solidaritate, coeziune și stat de drept.
„Și în final, imaginea noastră externă. Eu consider că trebuie să fim mult mai buni în această privință. În primul rând, trebuie să-i integrăm pe cei care vor să fie alături de noi și pe cei pe care noi îi vrem alături - Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și dintre care unii încearcă să devină parte din Uniune deja de 20 de ani. Pe bune? Îi vrem? Dacă da, atunci să îi primim. Dacă nu, să le spunem că nu se poate. Dar această tergiversare, știți foarte bine, nu îmbunătățește niciodată lucrurile.
Cumva legat de ceea ce spuneam, mai este și felul în care ne purtăm cu ceilalți, este ceea ce numim politică externă. Nu avem o politică externă unică, nu-i așa ? Este ciudat, nu e așa? Avem atâtea politici externe câte state membre și poate chiar mai multe, aveți dreptate.
Și poate acesta este motivul pentru care greutatea politicii noastre externe este cu mult, mult mai mică decât greutatea noastră economică, ceea ce nu este bine pentru noi, pentru că politica economică și politica externă trebuie să meargă mână în mână”, a declarat președintele României.
Acesta a subliniat, de asemenea, că UE trebuie să rămână un spațiu de liberă circulație și a solicitat aderarea deplină a României la spațiul Schengen cât mai curând posibil, permițând astfel țării să contribuie concret la consolidarea securității UE.
Majoritatea eurodeputaților și-au reiterat apelul pentru aderarea deplină a României la spațiul Schengen de liberă circulație și au recunoscut sprijinul și solidaritatea manifestate de români față de refugiații ucraineni. Deputații au subliniat, de asemenea, importanța alegerilor europene din acest an, necesitatea de a continua lupta împotriva corupției și a ingerințelor străine, precum și de a apăra valorile UE.
A fost cea de-a treisprezecea dezbatere plenară din seria „Aceasta este Europa” și prima din 2024. În 2023, au luat cuvântul în plenul PE prim-ministrul Bulgariei Nikolai Denkov ( 22 noiembrie), președintele Ciprului Nikos Christodoulides (13 iunie), cancelarul german Olaf Scholz (9 mai), prim-ministrul luxemburghez Xavier Bettel (19 aprilie) și președintele lituanian Gitanas Nausėda (14 martie).
Liderii UE care au participat la această serie de dezbateri în 2022 au fost prim-ministrul estonian Kaja Kallas, prim-ministrul italian Mario Draghi, prim-ministrul irlandez Micheál Martin, prim-ministrul croat Andrej Plenković, prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul finlandez Sanna Marin și prim-ministrul sloven Robert Golob.
