19 februarie 2024, ora 10:00

Aproape 700 de hectare de pădure au fost arendate în 2008, pentru 49 de ani, de o companie afiliată familiei fostului președinte comunist, Vladimir Voronin. Este vorba de Pădurea Țiganca, din Parcul Național Orhei. Fostul șef de stat era văzut deseori venind aici pentru a se relaxa. Acum trei ani, Voronin declara la TV8 că ar vrea să renunțe la arenda pădurii pentru că bate la buzunar. Dar, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Compania respectivă continuă să arendeze pădurea. De altfel, un raport al Curții de Conturi a stabilit că unele construcții edificate pe terenul arendat sunt ilegale, pentru că nu sunt ușor demontabile, așa cum este stipulat în lege. 

Noiembrie, anul 2010. La bordul elicopterului prezidențial, în plină campanie electorală, președintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, le face o excursie jurnaliștilor peste averile imobile atribuite familiei Voronin. Ultimul popas a fost pădurea Țiganca, arendată pe o suprafață de circa peste 600 de hectare de o companie afiliată fiului fostului președinte. Sunt, probabil, primele imagini surprinse la înălțimea zborului de pasăre cu intervențiile făcute în trupul de pădure, cum ar fi iazuri sau vile. Jurnaliștii de investigație au relatat, în mai multe rânduri, despre faptul că această firmă fusese fondată de fostul bodyguard al lui Oleg Voronin, care, mai apoi, a murit fiind ucis. Contractul de arendă între BiotexCom și Moldsilva a fost încheiat în 2008, la o lună după ce Guvernul Tarlev a dat undă verde pentru arendarea pădurilor țării. În timpul excursiei, Ghimpu declara că, din această afacere, statul a suferit pierderi de sute de mii de lei, iar cei care administrau terenul ar fi comis mai multe abuzuri, sfidând legea. 

„Am să vă arăt și fotografiile, iată contractul cu suprafața, contractul cu Biotexul, firma lui Voronin. Circa 700 de ha. Știți că procuratura a venit cu un demers de ridicare a imunității, Comisia Juridică a mai cerut niște date de la Procuratură. Este arendată până în 2057. Construcții ilegale, capitale, care nu permite legislația. Le vedeți aici, casa de odihnă, se vede bine. Din bârne o casă. Sunt și din beton, fapt interzis de lege. Mă întrebați la Condrița unde sunt sticlele de vin, iată-le aranjate frumos aici. Și două lebede, cred că tot de la Condrița. Și un lac este aici, cu insulă, cred că juca golf acolo”. 

Vladimir Voronin era, deseori, văzut de localnici venind la această pădure. În februarie 2021, când a fost invitat la emisiunea Cutia Neagră, fostul președinte a declarat că vrea să renunțe la arenda pădurii pentru că plata chiriei s-ar fi majorat semnificativ. 

„- Nu-s luate în arendă de Vladimir Voronin. - De Biotex Com. - De firmă, da. Și cred că o să renunțăm pentru că suma de arendă s-a majorat de 20 de ori. - Plătiți această sumă? - Da, anul acesta am plătit-o. Arenda e Doamne ferește ce-i de mare! Conducerea Moldsilva trebuia să ia în considerație mai multe lucruri. În tot acest timp, cât pădurea este în arendă, din ea nu s-a tăiat niciun copac. Nu a fost braconaj, categoric. Eu nu-s vânător, nu mă duc la vânat ca la supermarket. Eu mă duc să văd lumea animalieră, să umblu prin pădure, la aer curat”. 

Declarațiile au rămas doar declarații, pentru că firma BiotexCom continuă să arendeze pădurea respectivă și nu a dat semne că ar vrea să renunțe. 

„- Arendează, în continuare, persoana juridică BiotexCom SRL. Până la moment, nu a depus cerere de reziliere a contractului, avem relații contractuale, sunt exemplari. Mereu achită până la 1 martie a fiecărui an. - Prețul pentru terenurile transmise nu s-a majorat, cele stabilite in 2008, sunt pana în prezent - 315 lei per hectar anual”, a spus șeful direcției juridice de la Agenția Moldsilva, Petru Ostafi.

Deci, prețul de arendă pentru fiecare hectar de pădure, luat în scop cinegetic, nu s-a schimbat din 2008 încoace. A rămas la 315 lei pentru un hectar. Un calcul simplu ne arată că firma trebuie să plătească puțin peste 220 de mii de lei. Joi, la ședința Parlamentului, l-am abordat pe fostul președinte, Vladimir Voronin, să ne spună când ultima oară a călcat prin renumita pădure. Întrebarea nu a fost deloc pe placul său. 

„- Când ultima dată ați mers la Țiganca, la pădure? - Ce prostii de dimineață te apucă pe tine? - Mai mergeți acolo din când în când? - În mintea ta...”

De altfel, pădurea face parte din Parcul Național Orhei, o structură care a fost instituționalizată începând cu anul 2020. Din spusele vicedirectorului parcului, Vladislav Grati, arendașul pădurii Țiganca a renunțat la vânătoare pe teritoriu.

„În cadrul acestei păduri, nu se mai practică vânătoarea, ca gen de recreare. Treptat, pădurea își reintră în drepturile sale, de când este o arie protejată, acolo nu se mai practică așa gen de relaxare. Arendașul respectiv a înțeles că nu este posibil și nu trebuie să practice așa gen de distracție”.

La fel ne-a spus și reprezentantul Agenției Moldsilva, instituție care, potrivit legislației, dă undă verde sezonului de vânătoare în țară.

„Noi monitorizăm. Sezonul de vânătoare îl declara Moldsilva. Nu au fost din partea acestui agent economic solicitări de vânătoare. - Îl ultimii ani, da? - Da”. 

Anterior, și Curtea de Conturi a menționat, într-un raport, că „la transmiterea în arendă a terenului respectiv, nu s-a efectuat inventarierea construcțiilor edificate anterior de alt arendaş. (...) În cadrul auditului, pe terenul respectiv au fost vizualizate şi alte construcţii una capitală – „Gospodăria Vînătorului”, şi două auxiliare, edificate cu încălcarea Codului silvic. O altă parte din bunurile amplasate pe terenurile arendate de către „Biotex-Com” aparţin Întreprinderii Silvice „Orhei”, cum ar fi moara cu motor electric, trei căsuţe din lemn, un țarc pentru porci sau un grajd pentru cai. Aceste bunuri au fost transmise în arendă în vara anului 2009, cu plata lunară în sumă de 6 mii de lei.

„- Ei nu au dreptul la gestiunea fondului silvic, ei doar cu arenda cinegetică se ocupă. Suprafața este 696,8 hectare, care este în arendă. Construcții capitale nu au, doar construcții din lemn sunt acolo. - Deci legea este respectată? - Da, legea este respectată”, a spus directorul interimar al Întreprinderii Silvice Orhei. Savelie Mîrzac.

S-au depistat și abateri la gestionarea fondului de vânătoare, fiind constatată suprapopularea cu efectiv de vânătoare, fapt ce influenţează negativ starea copacilor. Firma Biotex Com nu a comentat niciodată constatările din raportul Curții de Conturi, dar nici faptul că este compania care face parte din imperiul afacerilor familiei Voronin. Am vrut să le oferim posibilitatea să comenteze aceste informații, dar compania nu are afișat niciun număr de contact. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan