La primul Summit al Energiei Nucleare organizat la Bruxelles, mai multe ţări au promovat energia nucleară ca o modalitate pentru a ajunge la neutralitatea climatică în blocul comunitar până în 2050, însă criticii au atras atenţia asupra riscurilor extinderii producţiei, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat vineri.
În acelaşi timp, energia regenerabilă rămâne şi ea crucială în dezbaterea privind energia şi clima în UE. Cât de divizată este Europa când vine vorba de energia nucleară?
Susţinerea energiei nucleare a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles, dar Summitul Energiei Nucleare a transmis mesajul că energia atomică, lăudată acum de susţinători drept crucială pentru contracararea schimbărilor climatice, a revenit.
La acest summit, 32 de ţări care în prezent operează centrale nucleare sau sunt interesate să extindă energia nucleară la nivel mondial, au adoptat o declaraţie privind energia nucleară. Potrivit unui comunicat de presă, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi ţările semnatare şi-au reafirmat „angajamentul ferm pentru energia nucleară ca o componentă cheie pentru strategia noastră globală de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră atât din partea sectorului energetic cât şi a celui industrial, pentru a asigura securitatea energetică, a creşte rezilienţa energetică şi a promova dezvoltarea sustenabilă pe termen lung şi tranziţia la energia curată”.
Primul summit organizat de AIEA pentru a promova energia nucleară a adus laolaltă reprezentanţi din aproximativ 50 de ţări, atât din UE cât şi SUA şi China, precum şi 25 de lideri, inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. Directorul general al AIEA, Rafael Grossi a reamintit faptul că la conferinţa COP28 s-a convenit să fie „accelerată” dezvoltarea energiei nucleare.
În UE, dezbaterile privind energia nucleară creează diviziuni între statele membre. Un grup, care include Germania, Spania, Austria şi Luxemburg, este în mod clar împotrivă, în timp ce un alt grup, care include Franţa, Finlanda, Ungaria şi România, laudă potenţialul energiei nucleare.
În prezent, există reactoare nucleare care funcţionează în 12 dintre cele 27 de state membre UE şi două noi centrale nucleare sunt în construcţie în Slovacia şi Franţa. Cele mai multe reactoare nucleare care funcţionează sunt amplasate în Franţa. Polonia intenţionează şi ea să îşi relanseze programul privind energia nucleară, iar Cehia are de gând să construiască noi reactoare, deşi nu este clar câte.
În ultimii doi ani ani, Franţa, unul dintre pionierii energiei atomice, a fost decisivă când vine vorba de elaborarea unei reglementări mai prietenoase şi repunerea energiei nucleare pe agenda UE. 56 din cele 100 de reactoare nucleare din Europa sunt în Franţa. În prezent este analizată construirea altor 14 sau chiar mai multe noi reactoare.
România intenţionează să devină un lider regional în domeniul energiei nucleare, a spus preşedintele Klaus Iohannis la Summitul Energiei Nucleare de la Bruxelles. Iohannis a subliniat că schimbările climatice reprezintă o „provocare globală”, care necesită acţiuni coordonate şi măsuri ambiţioase.
În pofida unei atitudini mai împăciuitoare a UE, dezbaterea energie nucleară versus energii regenerabile alimentează în continuare un impas între Paris şi Bruxelles. Franţa nu a reuşit să atingă ţintele privind regenerabilele impuse de UE în 2020 dar cu toate acestea refuză să facă modificări, susţinând că amprenta sa de carbon este suficient de redusă graţie energiei nucleare.
