14 ianuarie 2025, ora 20:21

În Moldova se bea din ce în ce mai multă cafea. În ultimii patru ani s-a dublat numărul ceștilor consumate anual de moldoveni, depășind cantitatea de 180 per locuitor. Astfel, dintr-o țară băutoare de ceai, țara noastră se transformă cu pași rapizi într-una care preferă cafeaua, iar dovadă sunt și cele peste 2 mii de tone de cafea importate anual în țara noastră. Cei care consumă această băutură regulat spun că nu își imaginează ziua fără ea.

„Dacă în 2000 noi am importat 23 de tone de cafea, în 2025, noi vom importa, 2,4 mii tone de cafea, deci Republica Moldova dintr-o țară în care a crescut de peste o sută de ori importul de cafea, deci de la 23 la 2400 de tone. Apropo în 2024, pentru prima dată când importul de cafea va depăși, datele oficiale vor apărea mult mai târziu, au depășit 2000 de tone anual”, a menționat expertul economic, Veaceslav Ioniță.

Pentru unii moldoveni, ziua nu trece fără trei sau chiar patru cești de cafea. Consumul mare este confirmat și de cifre, în anul 2024, spre exemplu, în țara noastră a importat cafea în sumă de 17 milioane de dolari, o cantitate de două ori mai mare față de acum patru ani. 

„Îmi place cafeaua la nebunie, simt doar miros și îmi este poftă”.

„Îmi place și consum în fiecare zi?- Câte beți pe zi? - La sigur două sau trei cești”.

„La ora unu, da.- Este un ritual, o beți la o anumită oră?- Da, la ora unu, cu 20 de grame de ciocolată neagră în fiecare zi.- Vă întărește?- M-am obișnuit și îmi place”.

„Îmi place foarte mult gustul și mirosul, o prefer cu lapte. Vă place să o preparați acasă?
– Da, o prepar acasă, naturală, dar mai cumpăr și de la cafenele”.

„- O beți de plăcere? - Din deprindere, dimineața naturală, la muncă și solubilă? Cam câte serviți pe zi?- Două sau trei”.

„Câte una pe zi, chiar și în sarcină am consumat. - Când o consumați, dimineața, când ieșiți la plimbare sau când? - Când ies la plimbare, dar și dimineața, chiar și câte două beau. De mult timp sunt mare amatoare de cafea, chiar de pe băncile universității ca să mă trezească înainte de perechi”.

Dacă acum patru ani, fiecare moldovean bea în medie câte 90 de cești de cafea pe an, în acest an, moldovenii vor consuma cu o sută de cești mai mult. Aceste calcule sunt raportate însă la numărul populației care include și oamenii ce nu preferă această băutură, așa că în realitate, cei care o consumă, o fac în cantități și mai mari.

„Nu o iubesc. - Deloc. - De ce? - Am alergie, intoleranță. - O înlocuiți cu ceva? Ceai, compot sucuri de fructe”.

„Nu beau deloc. - De ce nu o beți? - Pentru că nu îmi place”.

„Mai bine să nu o consumați deloc, sunt bani aruncați în vânt, cel mai bine consumați vin”.

În ceea ce privește consumul zilnic de cafea, recomandările depind în mare parte de starea de sănătate a fiecăruia. Nutriționiștii spun că nu mai puțin importantă este și calitatea cafelei sau modul în care este preparată.

 „Dacă vorbim despre persoanele sănătoase, care nu au probleme de sănătate, atunci doza de cofeină recomandată este de 200-400 de miligrame, ceea ce ar fi două sau trei cești de cafea pe zi. Ca nutriționistă, eu nu recomand laptele sau frișca în cafea, doar laptele vegetal, cel de năut, de ovăz sau chiar cel de orez. Clar evităm zahărul sau siropurile care sunt bogate în calorii. De asemenea ora la care se consumă, nu trebuie să fie târzie pentru că poate cauza insomnie, tahicardie sau în unele cazuri tulburări gastrointestinale'', a subliniat nutriționista Doina Guțu.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, Republica Moldova nu doar consumă cafea, dar o și importă, o prăjește, iar ulterior o exportă în România, Emiratele Arabe, Belarus și alte țări. Dacă în 2016, țara noastră exporta puțin peste nouă tone de cafea de specialitate, în 2024 s-au exportat estimativ în jur de 40 de tone.

15 ianuarie 2025, ora 09:16

Pe 15 ianuarie, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Serafim de Sarov, unul dintre cei mai iubiți sfinți ai ortodoxiei ruse, cunoscut pentru smerenia, dragostea sa pentru aproapele și darul profeției. În Republica Moldova, 1.093 de bărbați și 1.212 femei poartă numele Serafim sau Serafima. 

Persoanele numite Serafim sau Serafima sunt cunoscute pentru energia lor pozitivă și capacitatea de a aduce bucurie în jurul lor. Sunt sociabile și empatice, dar pot fi vulnerabile din cauza sensibilității lor accentuate. Etimologic, numele provine din limba slavă veche și întruchipează „ființța care arde”.

Serafimii sunt îngeri descriși în Vechiul Testament ca având șase aripi și stând cel mai aproape de Dumnezeu, aducându-I laudă neîncetat. Acești mesageri cerești simbolizează puritatea, lumina și iubirea arzătoare pentru Divinitate.

Viața Sfântului Serafim de Sarov

Sfântul Serafim s-a născut în 1759, la Kursk, într-o familie de negustori evlavioși. După moartea tatălui său, la doar trei ani, a fost crescut cu dragoste de mama sa. La vârsta de 17 ani, a ales calea monahală la Lavra Pecerska din Kiev, primind ulterior numele Serafim la Mănăstirea Sarov.

Recunoscut pentru viața sa plină de smerenie, rugăciune și daruri miraculoase, el a vindecat mulți bolnavi și a oferit sfaturi și mângâieri sufletești, citind în inimile oamenilor. Se retrăgea adesea în singurătatea pădurii, unde trăia în post și rugăciune, înconjurat de animale sălbatice, inclusiv un urs pe care îl hrănea.

Sfântul Serafim a prezis evenimente precum războiul Crimeii, foametea și groaznica încercare care a răvășit Biserica și poporul rus un secol mai târziu. Cu toate acestea, el își ascundea profețiile în spatele unor cuvinte tainice, înțelese abia după împlinirea lor.

A trecut la Domnul la 1 ianuarie 1833, la vârsta de 70 de ani, în timp ce se ruga, lăsând posterității un exemplu viu de credință, smerenie și dragoste pentru oameni. Sfântul Serafim de Sarov rămâne un model de sfințenie, iubire jertfelnică și rugăciune neîncetată.