16 ianuarie 2025, ora 15:22

Pretinsele autorități de la Tiraspol au respins propunerea Chișinăului de a organiza o reuniune dedicată crizei energetice și acordării ajutoarelor umanitare în stânga Nistrului. Întâlnirea urma să aibă loc vineri, la ora 10:00.

Conform Biroului politici de reintegrare, autoritățile din dreapta Nistrului au dorit să obțină mai multe răspunsuri de la Tiraspol legate de livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala Termoelectrică Moldovenească, de necesitățile spitalelor, centrelor sociale și instituțiilor de învățământ din regiune, precum și asigurarea accesului ambulanțelor de pe malul drept, pe cel stâng, pentru a prelua pacienții grav bolnavi. 

De asemenea, Chișinăul dorea și crearea unui grup ad-hoc pentru gestionarea situației de criză.

Autoritățile de la Chișinău reiterează faptul că delegația de la Tiraspol nu era supusă niciunui risc în cazul unei deplasării în capitala Moldovei. Iar în caz de necesitate, reuniunea putea avea loc online.

Chișinăul a fost ales ca loc a întâlnirii, întrucât din 2023, toate reuniunile s-au desfășurat fie la Tiraspol, fie la Tighina, fie online, încălcându-se principiul alternanței locului de desfășurare a negocierilor în format 1+1.

„Chișinăul rămâne în continuare deschis dialogului și gata să ajute cetățenii din perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale. Credem că, în circumstanțele actuale, chiar și o reuniune în format de videoconferință, ar fi un pas înainte: am reuși să deblocăm anumite procese care pot ajuta cetățenii aflați în dificultate”, se arată în comunicatul Biroului.

04 februarie 2025, ora 20:00

Negocierile de aderare la Uniunea Europeană ar putea să se încheie în patru ani, până la finalizarea mandatului actualei Comisii Europene, în 2029. Acesta este obiectivul autorităților de la Chișinău care este susținut și de UE cu condiția că reformele vor fi implementate în termen. Prezentă la Chișinău, comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a declarat că Moldova este susținută la cel mai înalt nivel, însă reformele și progresele înregistrate vor fi monitorizate cu maximă atenție.

„Avem un obiectiv ambițios, să finalizăm negocierile de aderare în mandatul actualei Comisii Europene”, a menționat șefa statului, Maia Sandu.

„Eu cred că este posibil ca în perioada mandatului vom ajunge la sfârșitul procesului de negociere. De ce spun asta, pentru că văd cât de implicat este Guvernul să facă tot ce trebuie să facă ca să fie membru al UE”, a punctat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul european a mai declarat că depune eforturi și discută cu Polonia, care deține președinția UE, ca în primăvară să fie deschis primul cluster de negocieri. Tot atunci ar putea veni și prima tranșă în valoare de 360 de milioane de euro din totalul de 1,8 miliarde de euro oferit de UE pentru planul de creștere economică a Moldovei.

„Am discutat cu președinta Sandu despre progresele făcute la reforme și planul de creștere. Parlamentul European negociază ultimele elemente așa că în două sau trei luni vom fi capabili să folosim primele resurse”, a subliniat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Oficialul atenționează însă că UE va monitoriza atent progresul reformelor, iar acestea trebuie realizate nu doar pe foaie, ci și în practică, la cel mai înalt nivel. 

„ Promit că voi face totul să vă ajut să vă îndepliniți visul, dar totodată vă promit că voi fi dură cu voi, voi fi dură pentru că reformele sunt necesare și trebuie să vă pregătim ca și celelalte state membre să fie în favoarea aderării voastre”, a menționat comisarul european pentru Extindere, Marta Kos.

Cât despre aderarea țării noastre la UE în condițiile conflictului transnistrean, Koss a spus că:

„Aderarea la UE și soluționarea acestui conflict sunt două procese diferite. Noi nu putem lăsa ca viitorul european al Moldovei să fie „ostatic” în acest conflict. Ceea ce este important este să prevenim decalajul dintre cele două maluri ale Nistrului și să susținem toți cetățenii Moldovei ca să beneficieze de integrarea la UE”.

În toamna anului trecut, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la Chișinău așa numitul „plan de creștere economică pentru Republica Moldova” care prevede ca UE va investi în Moldova în următorii trei ani suma 1,8 miliarde de euro, dintre care un miliard și jumătate sunt credite acordate în condiții preferențiale, în timp ce restul constituie finanțări nerambursabile.