Breaking news/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 1730: Atacuri masive, pod avariat și lupte grele pe front. Primele informații după discuția Trump-Putin

/VIDEO/ Proprietar de restaurant, mai nou producător de energie din soare: Parcul fotovoltaic a costat un milion de euro

MOLDOVA GANDESTE - 25 01 2025 - COVER reportaj ENERGIE PANOURI
25 ianuarie 2025, ora 22:10

Criza energetică, generată de războiul din Ucraina, a deschis poarta către investiții în domeniul producerii energiei regenerabile și a scos sectorul din conul de umbră. În ultimii ani, milioane de euro au fost investite în parcuri fotovoltaice de capacitate mare, pe tot teritoriul țării. Și nu doar. Sute de oameni de rând au montat panouri pe locuințe, pentru a beneficia de energie din soare. Unul dintre cele mai recente proiecte de acest fel - un parc de circa un milion de euro - a prins viață lângă orașul Anenii Noi. În cele mai bune zile, cele de vară, când e mult soare, pot genera un venit de circa 2.000 de euro.

„Capacitatea parcului este de 2,15 megawați. La moment, azi când filmăm, în 15 ianuarie, producem circa 80 de procente, aproape 2 megawați acum se produce, deoarece e ger și e soare. - Și sunt condițiile cele mai bune, teoretic. - Da, da, da, practic sunt cele mai bune, dar ele nu sunt orientate pentru soare de iarnă și de-asta sunt mai culcate un pic. Adică producerea nu o să fie 100 de procente, oricum o să fie în jur de 80”, ne-a spus antreprenorul Sergiu Postică.

Pentru că afacerea cu panouri a costat circa un milion de euro, soluția a fost un împrumut bancar. 

„Ca să investești în așa ceva, probabil trebuie să fii entuziast și cumva axat pe regenerabile, să-ți placă chestia asta. Apoi, când ajungi la un calcul al costurilor, să nu asculți foarte mult cei care declară că poți să-l gajezi pe toți, să-ți iei un credit performant sau ceva. În general, dacă investești în Republica Moldova, e foarte bine ca să mai ai ceva în spate, să ai o afacere ceva în spate pe care poți să te bazezi și pe care eventual banca poate să-ți o ia în calcul, ca dacă nu-ți merge afacerea cu parcul fotovoltaic, e să ai de unde să-și recupereze investiția. 

La așa mărime și așa parc, cum am făcut noi, de 2,15 MW, ai nevoie de o sumă foarte frumoasă, cu șase zerouri, hai să spunem așa. Dacă nu era banca, practic nu era posibil de făcut această investiție. În cazul nostru a fost bine că în spate mai avem o afaceri, pe care am gajat-o integral, banca ne-a dat bani, dar e garantată din două surse. Adică noi achităm creditul de aici, dar din caz că ceva nu merge bine în domeniul ăsta, ei mai au de unde să ne mai iași de altă parte”.

Pe parcurs, s-a convins că legislația arată foarte bine pe hârtie, pe când în realitate nu e chiar așa. 

„Impedimentul principal pe care îl văd eu astăzi este blocarea, practic, a puterii de generare prin avize mari care nu se realizează în Moldova. Deci avem o capacitate care distribuitorul de rețea și operatorul de rețea le-au dat la toți, dar care în realitate nu se realizează. Deci alți, posibil, producători și investitori în domeniul ăsta nu pot să realizeze asemenea proiecte, deoarece au refuz. Premiera Energii Moldoelectrica îți da refuz, precum că nu este loc în linie. 

Dar dacă analizăm situația de azi, când Republica Moldova are o mare salvare de la regenerabile, să fost cumva chestiunea asta rezolvată din timp, noi azi puteam să nu dăm 10%, dar să dăm 20% în rețea, care vă dați seama cât costă și ce înseamnă pentru Moldova azi când e situația asta de criză”.

Panourile fotovoltaice pe care le-a folosit la construcția acestui parc au fost aduse din Asia. Mulți ar spune că nu sunt de cea mai bună calitate, concluzie cu care nu este de acord. 

„Parcurile fotovoltaice se fac în Moldova integral din produse noi, din utilaj nou. Toate panourile fotovoltaice care se montează în Republica Moldova sunt din China. Deci asta nu trebuie să ne sperie. China este lider mondial la panouri fotovoltaice. Un lucru la care trebuie să atragi atenția, deci să nu luați prima dată panourile fotovoltaice și apoi să vă duceți la bancă. Deci în cazul meu, eu când m-am dus la bancă, banca mi-a dat o listă și mi-a spus, uite, trebuie să aduci de anumiți producători, deoarece ceilalți producători nu au un certificat european. Deci asta e un punct la care trebuie să atragi atenția. 

Invertoarele toate, iarăși sunt chineze, practic de pe piață. Un sistem fotovoltaic constă din ce? Deci captează energia solară în curent continuu, DC, se duce, multe panouri de astea sunt unite la un invertor unde ele se transformă în curent alternativ AC, de 400 de volți. Apoi curentul ăsta alternativ pleacă într-o stație de transformare. În cazul nostru, noi suntem uniți în 35 de mii de volți, ceea ce a fost niște costuri suplimentare pentru noi, dar marea majoritate a producătorilor vor avea transformatoare de 10 mii de volți, pe care îi dau în rețea”.

Pentru curentul vândut în rețea primește 1,5 lei pe kilowatt oră, fiind cel mai mic preț de pe piață. Consideră că este unul modest, dar înțelege că, în condiții de criză în țară, este o soluție pentru a evita noi majorări. 

„Acum, live, avem 2 megawatts, deci producem aproximativ la 90%, deci se produce aproape maxim. Pe azi am generat, deci parcul a generat 330 de euro, până la ora 11, pe zi ar trebui să fie, într-o zi de iarnă, în jur de 700 euro. - Dar vara? -Vara, 1.500 - 2000, probabil. Deci cam asta ar fi suma produsă de panouri. Ca investiție, am făcut un calcul, deci atunci când suma este mai mică de 600 de euro, ca investiție, noi suntem în minus acum. Adică, când vine rata de achitare a creditul la bancă, nouă nu ne ajunge, trebuie să luăm de undeva. Dacă depășim 600, deja e ok”.

Pe lângă investiția în panouri și invertoare, a fost nevoie să instaleze și o stație de transformare, cu echipamente scumpe, cu ajutorul cărora energia produsă este livrată în rețeaua publică.

„Deci, panourile dau o energie de 48V, apoi invertorul o face în 400V, fiecare invertor de pe rând. Vine aici în stație de transformare, aici, din 400V, se transformă deja în 35.000V, acești 35.000V se duc la rețea, da, corect. Deci, noi cu invertoare Huawey lucrăm, avem aplicația producătorului, deci parca nenei noi, 2,15MW, la moment generăm 2MW, arată că se duce și în casă, și în rețea, dar noi, în realitate, dăm doar în rețea, și, în plus, îți pui prețul care e de kilowatt și ți-ai zis de prețul cât veniți a adus parcul astăzi. 

- Da, vezi, de exemplu, el face și o statistică, ieri, cât a produs. - Da, deci, azi avem până la moment 5MW am dat, ieri, dacă țineți minte, a fost, acum, iată, curba arată că e tot bine, a fost soare, ieri a fost, gata, dacă vă uitați, jumătatea de zi nu a fost soare, apoi s-a ridicat. Deci, pe toată ziua a dat ca până azi, la ora asta. Deci, ieri, de tot, am generat 4. Ieri ne-am dus în minus, azi ne ducem în plus. Mâine, iarăși, nu iese soare, iarăși în minus.

Deci, aici, de panou montat, trebuie să-ți genereze pe an 1.200-1.300 de kilowatts. Deci, ca să facem un calcul, acum, repede, noi avem 2 între 15 megawatts. Asta merge 2 între 15 și, nu, unul îl ștergem. Uite așa, avem kilowatts-ii. Deci, trebuie să înmulțim pe an la 1.200-1.300. Punem 1.200, 1.200, noi, pe an, trebuie să generăm 2 între 5 milioane de kilowatts. Înmulțim la prețul de 1.50 leu, noi, pe an, trebuie să avem venit sub 4 milioane. - Lei? - Lei, da. Și îl împărțim la 1.900 între 5. 200.000 de euro trebuie să-l avem pe an. În situații normale, când avem cui o vinde. Și, pentru cineva care le pare că parcul fotovoltaic e jucărie, deci, un 2 megawatts, asta e consumul la, nu știu, un sat, probabil, din Moldova. Se generează foarte mult. Iată acum noi alimentăm 10.000 de frigidere”.

Nu doar oamenii de afaceri s-au aventurat în domeniul energiei regenerabile, ci și oamenii cu venituri mai modeste. Este și cazul lui Boris Grama, agronom de profesie, din satul Hîrtopul Mic, raionul Criuleni. Ce-i drept, e printre primii care au experimentat acest gen de obținere a energiei. 

„În 2012 eu am fost la expoziție și acolo am văzut ghișeul unde era arătată folosirea panourilor solare pentru a produce energie electrică. M-am interesat, am vorbit acolo, pe urmă am fost cu soția și am făcut contract cu dumnealor. Ei ne-au ajutat, au luat o parte de cheltuieli, au găsit investitori, noi am plătit a treia parte. Și am instalat. La 6 decembrie 2012 deja aveam lumină în timpul zilei fără plată. Dar de la 21 ianuarie, ca azi se împlinesc 12 ani, a fost dat în exploatare sistemul și a fost dat actul de garanție pe 25 de ani.

12 ani în urmă costa în total 4500 de euro, noi am plătit a treia parte. - Ce putere aveți instalată? - Puterea e de 3 kW, acum avem a patra așezată alături. - Încă un kW? - Da. Încă un kw este. - 4 kw vă ajung pentru consum? - Da, un kw este aparte instalat. În caz că se întrerupe lumina, noi avem lumină proprie autonomă, la acumulatoare. Eu am iubit să folosesc realizările științei și tehnicii întotdeauna. Eu în fiecare an, de două ori pe an mă duc la expoziții. Primăvara și toamna, câteodata și iarna mă duc la expozițiile industriale. Lucruri foarte interesante, deoarece oamenii care fac aceste realizări, ei își dau totul ca să facă acest lucru”, a menționat pensionarul Boris Grama.

Fiind o tehnologie nouă pentru Republica Moldova, acum 12 ani nu exista o bază legislativă prin care micii producători să fie achitați pentru livrarea de energie în rețea. Până să apară cadrul legal, bărbatul a oferit energie fără să fie remunerat.

„A fost situația că Guvernul a înaintat la Parlament proiectul de lege, dar timp de 6 ani nu a fost hotărâtă această lege și din cauza aceasta, și din cauza la aceasta noi nu am putut primi nimic. Ziua lumina era fără plată, dar ceea ce dădeam surplus în rețea, nu ni s-a plătit. Însă, cu răbdare, am așteptat. Avem gratis și realizăm totodată surplusul”.

Exemplul său a fost preluat și de alți săteni. 

„Mai sunt doi oameni. - Ei tot au venit la dvs. au văzut? - Da, bineînțeles că, se văd lucrurile astea și au mai fost de la televiziune și s-au mai arătat lucrurile acestea. Este un lucru nou, care greu intră în viață, însă, acum am înțeles că Republica tinde la 30% de energie regenerabilă. Asta trebuia să fie cu 30 de ani în urmă, deoarece Republica nu are surse proprii de producție. 

Dar a fost la noi un cunoscut din America, din Texas, și el a spus că noi avem 285 de zile în an când este zi cu soare și am putea produce mai multă energie, dar noi nu folosim. În Texas la ei sunt 90% pe energie solară, acolo 312 zile în an e zi cu soare. Au întrebat tare mulți, cu invidie, care ne-au salutat, dar noi am făcut ceea ce trebuia să facem. Ne-au plăcut lucurile noi și asta ne-a făcut să avem”.

Pensionarul nu se limitează doar la a avea lumină gratis de la soare. Încălzește locuința și apa din gospodărie tot cu ajutorul energiei electrice, ceea ce îi oferă o autonomie completă. 

„Să ne arătați și nouă cum funcționează sistemul. Văd că v-ați pus și un încălzitor pentru apă. - Da, da. Timp de 8 luni din an el lucrează. Dar acum am deconectat ca să nu înghețe. Iată aceasta este telecomanda la încălzire. Acuma nu-l folosim, că avem o problemă. Așa, e pornit peste tot aici, în toate camerele, În casă avem unde în două camere se încălzește. - Electric încălziți? - Da,da. Până nu demult a lucrat. 

- Ați calculat câți bani ați reușit să salvați de când aveți panourile? - Da. 1500 de euro cam. Lucrul acesta ne costă 14 mii, încălzirea. Dar asta am făcut încă în 2009. Instalarea lui ne-a costat 14 mii. - Și lunar cât ați fi cheltuit dacă era să fie gaz? - Ei, nici nu vorbim. E mare diferența. Nici nu am calculat. Dar e econom. Termoregulatorul e pe asă la 20 de grade și el menține. Când e 20 de grade se oprește, când scade se ridică.

- Acuma ele produc mai puțin, da? - Da, în timpul acesta cât e înorată vremea, mai puțin. Însă, totuși, produc. Necesarul de lumină îl acoperă absolut. - Echipamentele astea toate sunt instalate de 12 ani? - Da, da. - Văd că ele sunt în franceză, firma era franțuzească? - Da, da. - E invertorul pentru consumul dvs., da? - Da. El produce de la contor, contorul calculează ceea ce noi cheltuim. Restul se duce în rețea. Am spus, o dată dai un ban, dar în schimb, pe urmă ești liber de a plăti. - Deci merită o asemenea investiție? - Bineînțeles, bineînțeles. Asta ca orișice lucru înaintaș, realizările științei și tehnicii trebuie folosite în toate domeniile. - Felicitări pentru curaj. - Mulțumim!”

Potrivit datelor Ministerului Energiei, la finalul anului trecut, centralele fotovoltaice reprezentau aproximativ 70 la sută din totalul energiei regenerabile produse în țară, care a însumat în jurul a 580 de MW. În Republica Moldova sunt aproximativ 6.300 de producători de energie din panouri solare. Dintre aceștia circa 4.700 sunt persoane fizice. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan

Troleibuzele Chișinăului au ajuns “în chirie” pentru afacerea-căpușă a unui membru MAN. Din parteneriatul conectat politic la primarul Capitalei, municipalitatea se alege cu bănuți, iar businessmanul – cu milioane. Cum a ajuns un personaj, anterior condamnat penal pentru gestionarea unei fabrici clandestine de țigări, să obțină un contract avantajos cu Regia Transport Electric, aflați, la Cutia Neagră PLUS. Doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, este invitatul de duminică al emisiunii „Cutia Neagră PLUS”. Cât gaz ar putea Ucraina să livreze Republicii Moldova în această iarnă și la ce preț? Poate Ucraina să ne ajute la detectarea și neutralizarea dronelor rusești? Care este situația reală de pe front și cum vede Kievul soluționarea conflictului transnistrean în actualul context regional? Aflați la Cutia Neagră PLUS de la TV8.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ce se întâmplă cu fondurile europene dacă Moldova nu reușește să le valorifice la timp? Cum pot influența negocierile de pace din Ucraina și interesele marilor puteri viitorul Republicii Moldova? Ce poate accelera sau întârzia procesul de integrare europeană? Nicu Popescu, emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice, răspunde la aceste întrebări într-un interviu cu Mariana Rață. Urmăriți Cutia Neagră PLUS, doar la TV8!
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
O afacere dubioasă, în interesul unui consilier MAN, a scos locuitorii din Budești cu furcile la protest. Alesul local a obținut în arendă 6 hectare de teren în centrul satului, contra sumei de 58.000 de lei. Șesul unde sătenii își pășteau animalele se va transforma în aerodrom pentru distracții de lux. Ce alte pagube poate suporta Budeștiul, aflați din investigația Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Judecătorii au intrat în grevă japoneză pentru 30 de zile, purtând banderole albe pe mantii. Magistrații contestă formula de salarizare propusă de Ministerul Finanțelor și cer modificări care să reflecte responsabilitățile și volumul lor de muncă. Dar cât de justificate sunt revendicările, în condițiile în care salariile multor bugetari rămân mici, iar judecătorii din prima instanță câștigă deja zeci de mii de lei? Ce urmăresc magistrații prin acest protest și ce se va întâmpla după cele 30 de zile? De ce judecătorii cer ca toți colegii lor să treacă prin vetting și este pregătit CSM să preia evaluarea internă după aceleași standarde? Cum influențează decizia Curții Constituționale credibilitatea procesului de evaluare și ce soluții există pentru a evita adâncirea crizei de personal din sistemul judecătoresc? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS alături de Livia Mitrofan, membră a CSM, Marina Rusu, judecătoare la Judecătoria Chișinău, Octavian Iachimovschi, fost procuror și expert CRJM
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Câți bani intră efectiv în Republica Moldova din investiții străine și de ce marile proiecte industriale întârzie să apară? /Discutăm cu Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, despre rezultatele atragerii capitalului străin, obstacolele care îi îndepărtează pe investitori și sectoarele în care Moldova poate deveni competitivă. /Astăzi, la Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Terenuri, case și interese în noi proiecte imobiliare din Trușeni și Durlești. Asta ascunde în spatele său președintele fracțiunii PAS din Consiliul local Durlești. Parteneri de afaceri îi sunt două persoane controversate: un om de afaceri, cercetat penal pentru escrocherii cu terenuri, și o persoană de încredere a fostului deputat democrat Constantin Țuțu. Cum a ajuns consilierul local Oleg Popșoi latifundiar în suburbiile Capitalei? Aflați într-o nouă investigație Cutia Neagră PLUS.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Insecuritate pe cer: De ce dronele survolează teritoriul național, cât de protejate sunt avioanele civile și când devine operațional sprijinul militar european? Milioanele din Call Center-e: Cum au ajuns procurori și ofițeri din INI investigați pentru mită de 400.000 € și cine protejează schemele frauduloase? „Rușii în haine europene”: Cum se schimba tactica de influență a Moscovei și ce face SIS cu atribuțiile extinse pe care le-a primit? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS împreună cu președintele comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Salarii și prime nesimțite: Cine încasează sume fabuloase în timp ce companiile se îngroapă în datorii? Cum sunt scoase pe linie moartă simboluri precum Vinăria Ialoveni, AROMA sau Cariera Mileștii Mici? O caracatiță a intereselor în Consiliile de Administrație: Cine sunt oamenii numiți în companiile strategice și ce se întâmplă cu contractele de consultanță din bani externi? Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS, împreună cu președintele Comisiei parlamentare de anchetă a Întreprinderilor de Stat, Dinu Plîngău.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul „salariilor nesimțite” la stat a pus pe jar în ultimele luni opinia publică. Statul cu cea mai mare rată a sărăciei din Europa are mai mulți șefi de instituții publice și de întreprinderi de stat cu venituri anuale de peste 1 milion de lei. Cutia Neagră PLUS i-a identificat pe cei mai bine plătiți directori la stat și a aflat unde se ascunde milionul din lefurile lor. În mod surprinzător, salariul lor de funcție este unul modest, milionul se adună însă din prime, bonusuri, sporuri, acordate la discreția Consiliului de Administrare și a conducerii Agenției Proprietății Publice. Unele prime sunt de-a dreptul surprinzătoare. Unii directori de la stat au ridicat ani la rând zeci de mii de lei de Ziua Independenței, Paști, Crăciun și de zilele profesionale.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Ministrul Educației și Cercetării, dar și vicepreședinte al PAS, Dan Perciun este invitatul emisiunii Cutia Neagră PLUS. Discutăm cu vicepreședintele PAS despre: scandalurile de integritate din interiorul partidului; Candidatul PAS la prezidențiale; Când vor avea loc schimbări în conducerea partidului; De ce totuși și-a dat demisia Alexandru Munteanu; Cât timp ar putea rezista Guvernul Tofan și ce condiții i-a pus PAS înainte de învestire; Când exact vor primi profesorii salariile majorate și cum evităm repolitizarea sistemului educational prin programul Restart.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Moldova, la 35 de ani de Independență. TV8 vă aduce o ediție specială din inima evenimentelor, cu parada militară în direct din PMAN, imagini de la fața locului și cele mai importante momente ale zilei.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cât de independentă este justiția din Republica Moldova? La trei sferturi de mandat al CSM, întrebăm despre vetting, judecătorii anticorupție, dosarele de rezonanță și problemele de integritate din sistem. De ce unele dosare se amână cu lunile? De ce pleacă judecători din cauze importante? Și cât de mult mai influențează politica justiția? Analizăm subiectele la Cutia Neagră PLUS cu membrul CSM Ion Guzun.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
A jurat să muncească pentru bunăstarea poporului, dar s-a făcut el multimilionar. Fostul deputat PAS, Alex Trubca, a devenit în ultimii doi ani un mare investitor imobiliar. Parteneri de afaceri îi sunt alți doi colegi de partid: un ex-deputat și fostul șef al Agenției Proprietății Publice. Dar și doi sponsori ai PAS de la ultimele alegeri. Iar chilipirul a venit de la un rival politic, consilier MAN, partidul primarului Ion Ceban. Trubca și-a extins investițiile și în România. Chiar în această lună așteaptă cheile de la un apartament dintr-un cartier pitoresc din Sibiu.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalul salariilor exagerate din unele companii de stat a readus în prim-plan întrebări despre modul în care este administrată averea statului: de ce unele instituții publice plătesc salarii de 100.000 –160.000 de lei pe lună? Sunt aceste salarii un stimulent pentru performanță sau au devenit sinecuri pentru oameni apropiați puterii? De ce concursurile pentru șefia întreprinderilor de stat sunt deseori criticate ca fiind formale? Cât de eficiente sunt consiliile de administrație? De ce, din sutele de entități cu capital de stat, doar o parte generează profit, iar multe rămân o povară pentru buget? Ce poate schimba reforma anunțată la Agenția Proprietății Publice și comisia parlamentară de anchetă? Discutăm la Cutia Neagră PLUS cu directoarea Ziarului de Gardă, Alina Radu, deputatul Dinu Plângău, membrul Consiliului de Administrație al Energocom, Alexandru Slusari, și directorul Programului „Sectorul public: economie, management și finanțe” din cadrul Expert-Grup, Serghei Merjan.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandalurile din ultima perioadă au readus în prim-plan întrebările despre meritocrație, integritate și încrederea în instituțiile statului. După ani de reforme și vetting, cine formează noua generație de procurori și judecători? De ce tot mai puțini tineri aleg această carieră? Ce se întâmplă cu absolvenții INJ după absolvire? Ce filtre există la admiterea în sistem? Cum se asigură meritocrația?
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
#9aniTV8 Ediție specială: Libertatea are nume /29.06.2026
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Cazul MoldATSA ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt administrate întreprinderile de stat. Cum a ajuns la conducerea unei companii strategice o persoană al cărei CV este contestat și cine verifică, în realitate, integritatea și calificările candidaților pentru funcțiile-cheie? În ediția „Cutia Neagră PLUS”, Mariana Rață discută cu directorul APP, Roman Cojuhari, despre situația de la MoldATSA, salariile și angajările care au stârnit controverse, posibile conflicte de interese, dar și despre problemele din alte întreprinderi de stat.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
De ce unii procurori nu sunt eliminați din sistem, deși Comisia Vetting recomandă nepromovarea lor? Și de ce Parlamentul transferă noi competențe către CNA? /Despre reformele care redesenează sistemul de justiție discutăm astăzi la Cutia Neagră PLUS cu președintele CSP, Dumitru Obadă.
Cutia Neagră PLUS
Cutia Neagră PLUS
Scandaluri în lanț la vetting și noi controverse în reforma anticorupție. Analizăm astăzi la Cutia Neagră PLUS de ce Consiliul Superior al Procurorilor a respins unele rapoarte ale Comisiei de evaluare? - Cine are dreptate în cazurile care au zguduit sistemul procuraturii? - Și ce impact au aceste dispute asupra credibilității celei mai importante reforme din justiție? În partea a doua, discutăm despre extinderea atribuțiilor CNA și limitarea rolului Procuraturii Anticorupție. - Este aceasta o reformă necesară sau o schimbare care riscă să slăbească lupta cu marea corupție? - Ce așteaptă Uniunea Europeană de la Republica Moldova și cum va arăta sistemul de justiție după vetting? Invitați: Ilie Chirtoaca , președintele CRJM, și Lebedinschi Adrian , deputat PSRM.

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.
TiktokFacebookInstagramYoutubeTelegramNotificationsCorruption modal

© 2026 tv8. Preluarea materialelor publicate pe tv8.md este permisă doar cu citarea sursei în primul alineat și prin intermediul unui link activ către pagina articolului.

JTI CertifiedU.S. Embassy MoldovaUniunea EuropeanăAsociația Presei Independente