Comisia de la Veneția a făcut public luni un raport despre anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională. Documentul conține la final și recomandări-cheie, transmite HotNews.
Instituția a fost sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Organul european a adresat următoarea întrebare: „În ce condiții și în temeiul căror standarde juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornit de la cazul recent din România?”.
În răspuns, Comisia de la Veneția transmite că nu este de competența sa să analizeze faptele sau să examineze decizia Curții Constituționale a României, iar întrebarea adresată este de natură generală și se referă la o analiză a dreptului constituțional comparat și a standardelor europene și internaționale.
„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă Comisia de la Veneția.
Juriștii europeni arată, încă de la început, că decizia de a anula alegerile poate fi luată de o curte constituțională „în circumstanțe excepționale”,că trebuie să „fie justă, obiectivă” și să aibă la bază argumente solide.
Comisia subliniază, însă, că în mod ideal o astfel de decizie ar trebui luată de către „cel mai înalt organism de monitorizare a alegerilor” (Autoritatea Electorală Permanentă, în România) și că o curte constituțională ar trebui doar să o revizuiască în cazul în care e depus apel.
„Ar trebui să fie posibil să contești rezultatul alegerilor bazat pe informații legate de violarea drepturilor electorale, interesele și libertățile de către stat sau actori publici și privați, sau legate de influența rețelelor mass-media sau de socializare, inclusiv cele sponsorizate și finanțate din străinătate”, subliniază Comisia de la Veneția în raportul citat.
Totuși, anularea alegerilor, în viziunea oficialilor europeni, trebuie să aibă la bază un criteriu principal: trebuie să fie stabilit dacă integritatea alegerilor a fost „afectată iremediabil”.
În ceea ce privește regulile de campanie în mass media și de pe rețelele de socializare sau cele legate de finanțarea campaniilor, Comisia de la Veneția arată că judecătorul trebuie să verifice dacă încălcarea acestora a influențat rezultatul alegerilor.
„Încălcarea flagrantă a acestor reguli ar putea înclina terenul în favoarea unui candidat specific și/sau ar putea avea un impact profund asupra opiniei votanților. Dacă judecătorul (...) nu poate veni cu un remediu eficient la încălcarea acestor reguli, ceea ce în cazuri extreme presupune anularea alegerilor, aceste reguli își pierd din eficiență”, potrivit raportului citat.
Totodată, Comisia de la Veneția subliniază că o decizie de anulare a alegerilor nu ar trebui să se bazeze doar pe informații clasificate ale serviciilor, întrucât acest lucru nu ar garanta „transparența” necesară.
Comisia de la Veneția mai arată că situația de anulare a alegerilor trebuie reglementată, astfel încât să existe o procedură clară, și cere reglementări mai dure în ceea ce privește campania politică din mediul online și finanțarea acesteia.
