03 februarie 2025, ora 13:04

În 2024, Republica Moldova a achitat despăgubiri în valoare de peste 160 de mii de euro după ce a fost condamnată de 17 ori la CEDO. Principalele încălcări semnalate în plângerile depuse la Înalta Curte țin de tortură, dreptul la un proces echitabil și discriminare. Bilanțul a fost făcut de Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova, care afirmă că în cei 27 de ani de când a fost ratificată convenția pentru drepturile omului, nimic nu s-a schimbat, iar țara noastră continuă să fie condamnată pentru aceleași nereguli.

Potrivit CRJM, anul trecut, CEDO a înregistrat cel mai mic număr de cereri venite din Republica Moldova, din ultimii 10 ani, 363 la număr. Totuși, Înalta Curte de la Strasbourg are în prezent, pe rol, aproape o mie 150 de dosare în care se cere condamnarea justiției moldovenești. 

„Are în examinare 1144 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova. Această cifră este destul de mare. 95% din totalul cererilor pendinte la CEDO au șanse mari de examinare și asta este o situație destul de alarmantă pentru că această cifră de 1144 de cereri depășește cererile pe care Republica Moldova, până în prezent, a fost deja condamnată”, a punctat directoarea de programe CRJM, Carolina Bagrin.

În 2024, Curtea a pronunțat 17 hotărâri, iar în majoritatea cazurilor dosarele s-au referit la tortură, dreptul la un proces echitabil și discriminare, încălcări pentru care Republica Moldova a achitat din bugetul de stat 162 de mii de euro. În cei 27 de ani, CEDO a pronunțat peste 600 de decizii împotriva Republicii Moldova care a achitat sume colosale celor care au avut de suferit în urma nedreptăților la care au fost supuși.

„Am achitat aproape 23 de milioane de euro. Pentru Republica Moldova care mereu este cu un buget auster, această sumă este destul de mare. Acum câțiva ani, noi constatasem că această sumă putea reforma sistemul penitenciar, construi un nou penitenciar, administra activitatea penitenciarelor din RM sau puteam achita câteva sute de mii de pensii sau salarii medii pe economie cetățenilor noștri”, a subliniat directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, Daniel Goinic.

Tendințele încălcărilor admise de justiția din țara noastră rămân aceleași, spun cei de la Centrul de resurse Juridice din Moldova.

„Republica Moldova stă cel mai prost la capitolul încălcării articolul șase, dreptul la procesul inechitabil. Nu o să spun aici ce tipuri de violări, dar pentru a explica publicului, articolul șase ține nemijlocit de activitatea judecătorilor, deci tot ce se întâmplă în instanțele de judecată este dreptul la procesul echitabil. Avem 251 de violări sau 30% din numărul total este articolul șase”, a menționat directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, Daniel Goinic.

În cei 27 de ani de când a fost ratificată convenția europeană a drepturilor omului, împotriva Republicii Moldova au fost înregistrate 17.700 de plângeri pentru detenție în condiții inumane, anchetare inadecvată a maltratărilor și deceselor, neexecutarea hotărârilor judecătorești naționale, detenție ilegală și altele. 

Și chiar dacă numărul cererilor îndreptate împotriva Republicii Moldova este în scădere, raportat la numărul de locuitori, cifra este considerabilă. Din cele 46 de țări, țara noastră ocupă locul 11, iar anul trecut moldovenii s-au adresat la CEDO de trei ori mai des decât media europeană.

04 februarie 2025, ora 15:51

Procurora anticorupție Mirandolina Sușițcaia, suspendată din funcție, a fost trimisă în judecată pentru îmbogățire ilicită. Procurorii au descoperit o diferență de peste 1,5 milioane de lei între veniturile sale declarate și cheltuielile efectuate. Contactată de TV8, Sușițcaia a respins acuzațiile și a subliniat că și-a declarat averea conform legii.

Potrivit PCCOCS, în perioada în care a activat la Procuratura Generală și apoi la Procuratura Anticorupție, inculpata a acumulat bunuri și bani în valoare de peste 4,9 milioane de lei. În același timp, chiar dacă a contractat credite bancare, cheltuielile sale totale ar depăși 6,5 milioane de lei.

Procurora învinuită spune că veniturile sale provin din salariu, indemnizații, vânzarea unui apartament și a două mașini, precum și din donații de aproximativ 250.000 de lei primite la evenimente de familie.

Cu toate acestea, procurorii au stabilit că, pe lângă veniturile declarate, aceasta ar fi deținut apartamente și un automobil prin intermediul rudelor sau altor persoane.

Mirandolina Sușițcaia a declarat pentru TV8 că este nevinovată și acuză că dosarul în privința sa ar fi o răzbunare a foștilor colegi de la PCCOCS.

„De la început am dus toate actele, 3 ani în urmă. Prin ordonanțe de respingerea cererilor, nici măcar nu s-au uitat. (La ședința de judecată) Mi-am exercitat dreptul meu și am prezentat lista probelor care a fost admisă de instanță.

Pentru PCCOCS nu a contat nici faptul că până acum, din momentul accederii în funcție, în fiecare an s-au depus toate declarațiile, nimeni niciodată nu a constatat neconcordanțe. S-a urmărit exact suspendarea mea din funcție pentru așa-numita infracțiune comisă în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ca fix la un an să fie dispusă scoaterea de sub urmărire penală”.

Dosarul în privința procurorei a fost trimis spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar prima ședință de judecată a avut deja loc. Conform Codului penal, îmbogățirea ilicită se pedepsește cu amendă între 400.000 și 500.000 de lei, închisoare de la 7 la 15 ani, plus interdicția de a ocupa funcții publice timp de până la 15 ani.

TV8.md amintește că procurora Mirandolina Sușițcaia a fost suspendată din funcție pe 17 noiembrie 2023. Decizia a fost luată de Consiliul Superior al Procurorilor, ca urmare a demersului procurorului general interimar Ion Munteanu. 

Sușițcaia este cea care a condus grupul de urmărire penală în dosarul „Laundromat” și i-a scos de sub învinuire pe cei 14 judecători care au contribuit la spălarea banilor. 

La începutul lunii octombrie 2021, atunci când încă gestiona dosarele în privința lui Veaceslav Platon, Sușițcaia a fost surprinsă în oraș cu Mihail Gofman, un „cunoscut” al lui controversatului om de afaceri, dar și figurant într-un dosar penal. Întâlnirea dintre cei doi ar fi durat mai bine de oră, iar deși nu se cunoaște motivul întâlnirii și nici subiectul discuției, Mihail Gofman i-ar fi transmis procurorei un plic.

Tot în octombrie 2021, Mirandolina Sușițcaia a fost retrasă din toate dosarele împotriva controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, potrivit unei ordonanțe semnate de șeful interimar al PG de pe atunci, Dumitru Robu.