04 februarie 2025, ora 10:22

Securitatea energetică este un pilon esențial pentru stabilitatea și dezvoltarea oricărei țări. Pentru Republica Moldova, dependența istorică de gazul rusesc a reprezentat o provocare majoră, însă în ultimii ani au fost făcute progrese în diversificarea surselor de energie și reducerea vulnerabilităților. Victor Parlicov, ex-ministru al Energiei, și Dumitru Bostan, expert în energetică la Alianța pentru Eficiența Energetică și Regenerabile (AEER), explică cum se descurcă țara noastră la capitolul securitate energetică, cum s-a schimbat situația în ultimii ani, ce impact are regiunea transnistreană asupra politicilor energetice și ce exemple din regiune ar putea urma R. Moldova pentru a fortifica acest sistem.

- Ce este securitatea energetică și de ce este importantă?

Dumitru Bostan: „Securitatea energetică se referă la capacitatea unui stat de a-și asigura accesul continuu și fiabil la surse de energie necesare pentru a-și sprijini activitățile economice și sociale, fără a depinde prea mult de factori externi care ar putea afecta disponibilitatea sau prețul energiei. Asta implică atât diversificarea surselor de energie, în scopul de a reduce riscurile legate de întreruperi ale aprovizionării, cât și asigurarea unei infrastructuri energetice stabile și eficiente. Securitatea energetică nu este doar o chestiune economică, ci și una fundamentală pentru siguranța națională. Asigurarea unei aprovizionări stabile și diversificate cu energie este esențială pentru menținerea stabilității interne și pentru protejarea unui stat în fața provocărilor externe”.

- Cum se descurcă R. Moldova la acest capitol?

Dumitru Bostan: „R. Moldova se confruntă cu provocări majore în asigurarea securității energetice, fiind printre cele mai vulnerabile țări din Europa în acest domeniu. Aproape întreaga energie utilizată în țară este importată, iar infrastructura învechită agravează această dependență. La momentul actual, Moldova a făcut progrese notabile în domeniul securității energetice, proiectele de interconectare cu Uniunea Europeană și diversificarea surselor de energie sunt pași importanți, dar vulnerabilitățile legate de geopolitică și lipsa unor surse interne de energie rămân riscuri majore. Cu toate acestea, progresul în direcția eficienței energetice și dezvoltarea energiei regenerabile reprezintă direcții promițătoare pentru viitorul energetic al țării. Ca exemplu pot servi proiectele de conectare la rețeaua europeană ENTSO-E și construcția gazoductului Iași-Chișinău, care au deschis calea către diversificarea surselor de energie”.

- Cum dependența istorică de resursele energetice din Federația Rusă a afectat securitatea națională a R. Moldova?

Dumitru Bostan: „Istoric, R. Moldova a fost captivă unei dependențe profunde de resursele energetice din Federația Rusă. Gazprom, ca furnizor unic de gaze naturale timp de decenii, a avut o influență semnificativă asupra economiei și politicii moldovenești. Rusia a folosit în mod repetat energia ca instrument de presiune, reducând sau sistând livrările în momentele critice. De exemplu, în 2006 și 2009, crizele gazelor naturale au scos la iveală vulnerabilitățile Moldovei, afectând atât populația, cât și economia. Datoriile acumulate de compania Moldovagaz, inclusiv cele generate de regiunea transnistreană, continuă să fie o povară economică majoră. Această dependență a limitat opțiunile de politică externă ale Moldovei și i-a redus capacitatea de a negocia dintr-o poziție de forță. De asemenea, în 2024, Gazprom a anunțat sistarea livrărilor de gaze către Moldova, invocând datorii neplătite, ceea ce a generat o criză energetică majoră și a evidențiat din nou utilizarea energiei ca armă politică. Anul trecut țara noastră a devenit parte a Alianței Internaționale pentru Energie Solară (ISA), angajându-se să atingă un obiectiv ambițios de a obține 30% din consumul de energie din surse regenerabile până în 2030. În sectorul privat, companiile vinicole din Moldova au început să adopte surse de energie regenerabilă pentru a reduce dependența de gazul rusesc. De exemplu, cramele din Cricova și Purcari au instalat panouri solare și au îmbunătățit izolația clădirilor, reducând astfel costurile energetice și modernizând procesele de producție. Ministerul Energiei a raportat o triplare a utilizării energiei regenerabile de către gospodării și întreprinderi, cu un accent deosebit pe panourile fotovoltaice”.

- Ce progrese a făcut R. Moldova în ultimii ani pentru a reduce dependența de gazul rusesc și a-și diversifica sursele de energie?

Victor Parlicov: „Structura dependenței noastre de livrările din Federația Rusă a scăzut enorm. Dacă până în anul 2022 noi procuram tot gazul din Federația Rusă, în 2023 și 2024 întreaga cantitate de gaze naturale folosite de malul drept al Nistrului a fost procurată fără Gazprom. Cât privește energia electrică, în 2022, urmare a războiului din Ucraina, R. Moldova și Ucraina și-au sincronizat sistemele energetice cu cel continental european, iar asta înseamnă că putem aduce energie electrică și din altă parte, nu doar din Est. Din noiembrie 2022, când sistemul ucrainean a fost distrus de Federația Rusă, noi ne asigurăm livrările de energie electrică și gaze naturale de pe piețele internaționale. De la independență încoace, noi nu am avut situații când pe malul drept să avem energie electrică și gaze naturale, iar cei de pe malul stâng să înghețe și să nu aibă energie electrică. Lucrurile de fapt erau invers. Pe malul stâng situația era normală, iar malul drept era șantajat. Așa că, pentru a reduce dependența de Federația Rusă, noi construim linii de interconexiune, inclusiv construim linia internă Vulcănești-Chișinău, care ne va permite să reducem și mai mult dependența de infrastructura energetică din stânga Nistrului. La fel, continuăm să dezvoltăm linii noi de interconexiune cu România, în așa mod încât să depindem și mai puțin de Est, dar și să putem deveni o punte energetică, astfel încât energia din Europa să ajungă inclusiv în Ucraina, atunci când va demara reconstrucția ei. De remarcat și faptul că, în ultimii câțiva ani, practic s-au triplat sistemele de energie regenerabilă pe care le-am instalat pe malul drept și pentru prima dată în toți acești ani, zilnic, inclusiv în unele zile de iarnă, panourile solare produc circa 20% din energia consumată. Sunt sigur că vara vom avea zile în care până la 40% din toată energia pe care o vom produce pe malul drept va fi din surse regenerabile. Așa ceva era de neimaginat acum 3-4 ani. Să nu uităm că au fost pornite și mecanisme de finanțare a eficienței energetice în clădiri, ori asta este în esență una dintre principalele noastre vulnerabilități, pentru că astăzi consumăm și plătim facturi înalte nu atât din cauza faptului că tarifele sunt mari, cât din cauza faptului că irosim circa jumătate din toată energia care ajunge în clădiri. R. Moldova a pornit o mulțime de procese, iar o parte din ele vor da roade în timp, dar vedem că și într-un timp scurt noi am ajuns la o situație în care, pentru prima oară în ultimii 30 de ani, nu mai suntem vulnerabili în fața resurselor din Federația Rusă”.

- Cum influențează situația din regiunea transnistreană politica energetică a R. Moldova?

Victor Parlicov: „Toată construcția artificială din stânga Nistrului, inclusiv iluzia statalității lor, a fost o halucinație care provine de la acel drog la care au fost supuși 30 de ani și care se numește gaz de facto gratuit. A fost o perioadă în care noi nu aveam alte opțiuni și am fost șantajați și cu energie electrică și cu gaze naturale. Din 2022 am eliminat șantajul gazelor, iar acum este momentul în care noi practic ne rupem și de dependența energetică. Am demonstrat că ne putem descurca și fără Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, iar asta înseamnă că fără acea schemă de livrare a gazelor în stânga Nistrului, și, în acest mod, finanțarea unei iluzii de statalitate, regiunea nu este sustenabilă din orice punct de vedere. Acest lucru poate fi privit ca și cum sectorul energetic din R. Moldova este cheia cu care noi putem deschide discuțiile sau calea spre o reintegrare veritabilă a R. Moldova. Dar nu înseamnă că doar prin sistemul energetic putem face asta. Fără a ne securiza și diversifica din punct de vedere energetic, această discuție era absolut inutilă, sterilă și ireală”.

- Ce lecții poate învăța R. Moldova de la alte state din regiune pentru a-și fortifica sistemul energetic?

Victor Parlicov: „Lecția principală este că securitatea se bazează pe niște interconexiuni, pe infrastructură fizică care interconectează sistemele energetice, iar fără această infrastructură nu este posibil de asigurat securitate și de diversificat resursele. A doua lecție este că statele se bazează pe niște relații politice și pe o cooperare la nivel politic bună care permite integrarea piețelor energetice, iar asta aduce securitate, dar și prețuri mai bine pentru consumatori. A treia lecție pe care ar trebui să o înțelegem este că în tot acest proces R. Moldova a fost sprijinită enorm de partenerii externi. Nu am fi reușit să facem față crizelor din 2022, 2024, 2025 și acum crizei din regiunea transnistreană dacă nu ar fi fost deschidere politică a partenerilor externi. Trebuie să înțelegem că problemele noastre în sectorul energetic au fost create de Federația Rusă, iar rezolvarea acestor probleme a fost identificată de autoritățile de la Chișinău și partenerii de dezvoltare din Occident care ne-au fost alături și ne-au ajutat”.

Acest articol a fost publicat în cadrul unui parteneriat media cu StopFals.md

18 ianuarie 2026, ora 18:42

Declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota „da” în cazul unui referendum pentru unirea cu România, are mai mult o conotație geopolitică și este adresată către marile cancelarii ale Occidentului. De această părere este analistul politic Mihail Isac, care consideră că mesajul șefei statului este adresat statelor partenere, populației Moldovei, dar mai ales Federației Ruse. În acest context, întrebarea despre unire funcționează ca un test de sinceritate, ca un semnal strategic și ca muniție pentru propaganda adversă, știind că, fără majoritate, o astfel de inițiativă ar fi sinucigașă din punct de vedere politic.

Declarația, care nu este nouă ca idee, fiind menționată încă din 2016, ar fi fost făcută acum într-un context de securitate concret, și anume „presiunea Rusiei și fragilitatea unei democrații mici într-o regiune în război”. În acest context, pentru analistul politic, „Unirea apare mai degrabă ca plan de ultimă instanță dintr-o conversație despre securitate”, și nu ca „un proiect de guvernare de mâine dimineață”.

De asemenea, nici faptul că declarația a fost făcută pentru presa britanică nu este întâmplător. Prin această alegere, șefa statului a dorit să aibă acces către audiența occidental interesată de politică externă, „iar invitația înseamnă acces direct la publicul care contează în ecuația sprijinului, inclusiv capitale occidentale, donatori, decidenți, opinie publică”.

În acest mod, șefa statului a arătat Occidentului că „Republica Moldova nu vrea să rămână zonă gri”.

Totodată, un alt aspect important este legat de integrarea europeană, care reprezintă un obiectiv mult mai realist și cu o susținere mai largă din partea societății. În acest context, mesajul Maiei Sandu ar putea funcționa „și ca o presiune simbolică pentru accelerarea parcursului european, inclusiv ideea, discutată de unii comentatori, de a nu ține Republica Moldova „la pachet” cu alte dosare regionale”.

„Declarația este clar un semnal către Bruxelles în această cheie”, accentuează Isac.

Discuția despre acest subiect a căpătat relevanță și în contextul războiului din Ucraina, un aspect confirmat de declarația premierului Alexandru Munteanu. Acesta a afirmat că, în opinia sa personală, ar vota „pentru” unirea, dar, în calitate de prim-ministru, ar respecta voința majorității, care se axează pe integrarea în Uniunea Europeană.

În această situație, pentru Mihail Isac, reacția Rusiei și a actorilor pro-ruși din țara noastră este una previzibilă.

„La Chișinău, partidele pro-ruse au mers pe linia „trădării”, cerând anchete și demisii, o reacție care are și rolul de a speria electoratul moderat și de a muta discuția de la UE la „panică identitară”, remarcă analistul.

Astfel, pentru Mihail Isac, unirea nu pare realistă pe termen scurt, dintr-un motiv esențial: „nu există o majoritate consolidată”. 

Analistul consideră că fără o majoritate puternică, un referendum pentru unire ar fi „sinucigaș politic” și ar contribui la adâncirea polarizării interne, ceea ce ar avantaja Moscova. În opinia sa, orice inițiativă de unificare ar trebui să fie precedată de reforme clare, menite să elimine influența rusă din instituțiile Republicii Moldova. 

Pe termen mediu și lung, pentru Mihail Isac, realismul unei eventuale uniri depinde de două condiții esențiale. În primul rând, de parcursul european al Republicii Moldova, deoarece aderarea la Uniunea Europeană ar diminua semnificativ barierele economice și administrative. În al doilea rând, din perspectiva securității regionale, dacă amenințarea rusă se intensifică, preferințele publice ar putea să se modifice. 

„În acest sens, declarația Maiei Sandu poate fi citită mai degrabă ca o propoziție de tip „opțiune de siguranță” într-o lume instabilă, nu ca un calendar. Și mai e un detaliu pragmatic”, subliniază analistul.