Investițiile străine în Republica Moldova au devenit subiect de speculații și manipulare politică. În timp ce unele voci vorbesc despre un declin alarmant, cifrele arată o realitate mai nuanțată. Cât de gravă este situația și cine are de câștigat din aceste narative, au încercat să afle realizatorii emisiunii „Alo, TV8”.
O tactică frecventă a manipulării este amplificarea artificială a situației și prezentarea selectivă a informației pentru a provoca reacții emoționale sau a influența percepția publicului. După ce Rusia a invadat Ucraina, situația economică din Republica Moldova s-a pomenit într-un context foarte dificil. La pachet au fost afectate și investițiile străine în țară.
Într-o postare pe Telegram, Alexei Lungu vorbește despre anti-recorduri istorice privind atragerea investițiilor străine, care au scăzut cu 40%. Printre multitudinea motivelor menite să trezească conotații negative și respingere, precum: birocrația, rata împrumuturilor ridicate, tarifele mari, dependența de importuri și multe altele, Lungu nu face trimitere la nici o sursă sau criteriu de referință. Mai mult, acesta a adăugat în postarea sa:
„Dar noi știm că trendul negativ a început imediat după venirea la putere a regimului criminal PAS. Iar în anul care vine, experții prevăd o tendință la fel de tristă. De altfel, nu vedem nicio politică pe termen lung, nicio promovare a țării în străinătate. Doar „tăierea cu ferăstrăul” a bugetului și mituri despre succesele obținute sub „sosul” integrării europene”.
Este adevărat că situația economică a țării nu este una roz, dar ce uită să reamintească liderul partidului „ȘANSĂ” este cea mai mare problemă cu care se confruntă investitorii străini- insecuritatea regională generată de războiul declanșat de Federația Rusă.
„Situația economică nu este una foarte bună. Incertitudinea semnificativă pe care o creează războiul pentru mediul nostru investițional, iar asta înseamnă că toate eforturile noastre de a atrage investiții străine produc rezultate modeste”, declara președinta Maia Sandu într-o conferință de presă.
„Noi, de fapt la investiții străine nici nu am fost foarte bine și nu suntem foarte bine. Republica Moldova este într-o zonă, eu o numesc, slab securizată. Noi nu ne ascundem după deget, dar trebuie să o spunem cu subiect și predicat. România a avut cel mai mare flux de investiții atunci când s-a pregătit de aderarea la Uniunea Europeană și a aderat la NATO. Deci NATO plus Uniunea Europeană a asigurat România să fie prima în Europa și a patra în lume după investițiile noi atrase în perioada de pre-aderare. Lucru ăsta poți tu să-l spui cum vrei, dar dacă nu ai garantată securitatea și dacă nu ai rezolvată problema ta, în cazul dat blocul comunitar...da poți să faci fel de fel de proptele, dar nu te ajută. De aceea, asta e problema fundamentală”, susține expertul economic, Veaceslav Ioniță.
Într-adevăr, investițiile străine au scăzut în 2023 cu 40% față de 2022 de la 586,4 milioane $ până la 357,2 milioane $. Ce omite postarea lui Alexei Lungu este că în anul 2022 a fost atins un record privind investițiile străine, iar 2023 nu a fost unul pe care l-am putea cataloga ca anti-record istoric.
„Cifrele arată că investitorii care deja sunt în Republica Moldova, ei fac bani, ei fac profituri și aproape 80% din investițiile în ultimii trei ani vin de la cei care sunt investitori străini la noi aici în Republica Moldova, fac bani și îi reinvestesc tot în Republica Moldova”, declară directoare Agenția de Investiții, Natalia Bejan.
La finalul anului 2023, stocul total de investiții străine directe în țara noastră a fost evaluat la 5,4 miliarde de dolari, cel mai înalt nivel de până acum. Conform datelor prezentate de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării cei mai mulți investitori străini sunt din UE 81%, urmați de cei din CSI cu doar 6%. Principalele țări investitoare sunt România, Cipru și Țările de Jos. În 2023, cele mai atractive sectoare pentru investiții străine au fost:
- Activitățile financiare și de asigurări – 35% din investiții;
- Comerțul cu ridicata și reparația autovehiculelor – 25%;
- Industria prelucrătoare – 18%